Page 70 - 1897-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 185—18&7.

el, er nu cum este dorinţa membri­ Ţarul între Poloni. sa. După revista militară s’a dat un dejun,
lor. Şi totuşi acâsta este condiţia la care Wilhelm II p. ridioat un toast în
In numărul nostru de ieri am fâout
primă, dela care aterna realisarea onorea corpului VIII de armată. — 21 August v.
scopurilor Asociaţiunei, ddcă în ade­ amintire, oă Ţarul Nicolae II s’a dus la Revistă militară pe linia Rinului! Ce „Ofiţer daco-român condamnat*. Sub
văr aceste scopuri urmăresc cultura Varşovia, oapitala Poloniei rusesol, unde icână amăgitâre si frumosă este aoâsta ! —
s’au făcut mari pregătiri pentru prrimirea titlul aoesta foile unguresol oomunioă, oă
întregului popor român dela noi. 4'se împăratul... Looul aoesta pe oare stăm,
lui şi a Ţarewnei. loootenentul din armata oomună, Ioan
Decă comitetul central ţine se oraşul acesta unde petreoem e martor de
0 0
Călătoria aoâsta a Ţarului este urmă­ Linţu, a fost condamnat 4’1 1 aoestea la
împrăştie chiar şi umbra nedume­ timpuri mari şi ne reamintesoe nume şi
rită ou mare încordare din tâte părţile, perderea rangului său, preoum şi a drep­
ririlor, cărora li-s’a dat espresiune figuri mari... Aiol i-s’a oopt opera, pentru a tului său de pensiune. Aceleaşi foi spun,
în adunarea dela Mediaş, atunci tre- oăol se susţine de unii şi de alţii, oă Ţa­ cărei înfiinţare a fost ohiămat Marele Wil- oă Linţu a fo9t „unul din autorii faimosu­
bue înainte de tote se desv6lte o rul ar fi întrat în Varşovia ou ramura helm. Aici i s’a dat lui, ca în retragerea-i
păoei. lui Memorand dela Viena“ şi a fost unul
acţiune, pe care se-o simtă Românii tâoută să luoreze la organisarea aoelei ar­
Regatul polon a înoetat de a mai din membrii deputăţiei, oare a dus aoest
din t6te unghiurile, peste care se esista dela 1795. El a fost împărţit între mate, oare în trei lupte viotoriose a dove­ Memorand la împăratul. Din incidentul
estinde şi trebuo se se estindă acesta dit, că ei a avut dreptate... „Fiii ţinutului milleniului ungureso — i-se mai impută
Asociaţiune. Rusia, Austria şi Germania. In tot decur­ Rin sunt atât de calificaţi şi voiniol, ca şi locotenentului Linţu — aoesta a ars pe
G. M. sul unui văo şi mai bine dela desfiinţarea oei de pe timpul marelui împărat. Atârnă
lui, cei 35 miliăDe de Poloni, oarl trăiseră piaţa din Caransebeş trei-oolorul ungu­
dela noi, ca să susţinem opera marelui îm­
mai înainte sub regimul celei mai largi reso, şi oare în oele din urmă să fi comis
Intorcerea lui Felix Faure. oonstituţiunl, au devenit supuşii a trei îm­ părat şi s’o apărăm de ori-ce influenţă şi ames­ şi crima de laesa-Majestate, oare a dat
tec ce vine din afarâ .
u
părăţii mari. Polonii răpiţi de Rusia au priiegiul nemijlocit pentru întroduoerea cer-
Preşedintele Felix Ifaure, însoţit de Cuvintele din urmă ale împăratului
avut’u dor cel mai greu. Imperiul rusesc a oetării în contra lui. „Egyetârtâs* mai soie
d-1 Hanotaux a sosit în 31 August la Dun­ par a fi un fel de răspuns la însufleţirea
kerque la orele 9.40 dimiuâţa. A fost pri­ întrebuinţat nenumărate mijlâce pentru a-i ou care Franoesii au primit proolamarea să spună multe „grozăvenii*, ce le-ar fi
mit de admiratul Besnară, de generalul Bil- rusifioa. Prigonirile şi perseouţiunile puse oficială a alianţei lor ou Rusia. „Fiii Ri­ comis aoest faimos daco-român maghiaro-
lot şi de d-1 Măline, care i-a exprimat feli­ la cale contra lor formăză un lanţ nesfirşit, nului sunt tot aşa de voinicî , a vrut să fag. Foile şoviniste fao, se înţelege, mare
u
citările oabinetului pentru resultatul ferioit aşa oât mare parte dintre ei au sucombat cjică ’W’ilhelm II, ca şi aceia, oarî au în- cas din condamnarea aoâsta a lui Ioan
al călătoriei sale. sub cătuşa solăviei. Generaţia polonă de plântat vulturul german pe zidurile Seda- Linţu, locot. grăniţer pensionar şi vor să
Faure a fost aclamat în mod căldu­ acjl a ajuns aprâpe să-şi uite de mărirea nului. Şi e semnifioativ, oă aceste cuvinte o preseuţeze într’o lumină, oa şi când prin-
ros. A visitat camera de comerciă, spita­ străbună, să se plece fără cârtire la voinţa s’au pronunţat tocmai în cjiua, oând Pre­ trânsa s’ar fi dat satisfacţia „statului ma­
lul şi a asistat la un banchet dat de mu­ stăpânilor. Cei cari mai nutriau în inimile şedintele Faure a ÎDtrat ou triumf în Paris ghiar, în contra căruia a agitat*. Aşteptăm
nicipalitate. lor dorul de emanoipare şi de fapte naţio­ şi poporul l’a primit ou urale nesfîrşite de: să vedem cum sună acea sentinţă, oare s’a
Aiol preşedintele a ridioat un toast nale, voind să şi-l manifeste pe faţă, au fă­ /U dat la Caransebeş. Din tâte însă se vede,
„peDtru înflorirea oraşului Dunkerque şi cut ounosoinţă ou cnuta căzăoâscâ şi cu „Vive la France! Vive la Russie. . că ea privesoe esclusiv numai oaşul amin­
0 0
Din (jâ ! dela Sedan şi pănâ la pro­
pentru mărirea patriei, făcând elogiul de­ Siberia. clamarea acestei alianţe 27 de ani au tre­ tit al crimei de leesa-Majestate, pentru care
mocraţiei, oare, prin lealitatea sa, înţelep­ In astfel de împrejurări ou drept cu­ cut şi gloria francesă umilită şi înfrântă a fost aousst d-1 Linţu. Şovimştilor unguri
10
ciunea sa şi spiritul ei politio, a soiut să vânt a surprins fârte mult, că Ţarul Ni- atunol, abia acum îşi reoapâtă splendârea însă, le vine la socotâlă să 4 â, că numai
pună din nou Franoia la adevăratul ei rang colae II a dat voiă Polonilor, de sub stă­ ei de odiniâră. pentru muloomirea lor a fost judeoat loco­
printre naţiuuî şi să oontopâscă, într’un pânirea lui, să ridice un monument celui tenentul dm oestiune.
acelaşi ideal, unirea oare oonstitue unul mai mare poet al lor, Adam Nichievicl, şi Mărirea de odinioră a Franoiei re­
din evenimentele cele mai de sâmă ale merge în mijlocul lor cu spiritul oonoilia- construite pare înooronată acjî prin procla­ Barbarii gendarmerescl. Despre tur-
marea alianţei ruso-franoese; Republica îşi burarea din Vistna, comună românâsoă din
sfîrşitului acestui vâo*. ţiunei.
ia din (p în cji un avânt tot mai mare şi ceroul Lipovei (corn. Timiş) întâmplată la
Acest discurs a fost primit ou aplause Ţarul Nicolae II a sosit în Varşovia
repetate. In mijlocul unor ovaţiunl oăldu- în 31 August săra, descincjâmi la oastelul poporul frances, suportând ou bărbăţia lo­ sărbătârea sfintei Marii, se mai scriu urmă-
vitura materială, ce i-au aplioat’o Germanii târele: Doi gendarmî unguri staţionaţi în
r6se, Faure a părăsit Dunkerque la ora Lazienki. Alaltăieri s’au arangiat în onârea
la 1870, a ajuns să ştârgă urmele unei ne­ Labăşinţt, au năvălit asupra poporului paoî-
două după ainiacjl. La Paris a sosit la ora lui serbări militare, la care însuşi a luat
norociri colosale şi să-şi reprimâsoă ârăşl nio adunat la „Rugă*, oerând să le arate
6 sera şi fu primit la gară de miniştri, de parte. Ieri s’a dat în amintitul castel un
d-nii Brisson şi Loubct, de consilierii gene­ mare prâncj, er adl va primi o mulţime de rolul de popor deoicjâtor în sfatul naţiu­ permisiunea pentru joc. Un tînăr român
nilor lumei. răspun4eud, că n’o au, a fost pălmuit de
rali ai departamentului Senei, d9 consiliul deputaţiunl.
Sub astfel de auspicii se înoep ăst-an sergent. După amia4l sergentul eşi în stradă
municipal al Parisului şi de o mulţime O telegramă din Petersburg cu data
serbările Nemţilor pentru Sedan. bât şi ou sabia soâsâ a dat năvală asupra
forte mare, oare-1 aclama mult. de 31 August spune, oă acolo se dă mare
unui flăoău român, pe oare începu să-l îm-
Faure pleca la Eliseu în landoh şi se însemnătate visitei Ţarului în Varşovia. Se ,
blătescă cu sabia peste cap tâindu-i şi o ureche;
opri pe piaţa Operei, bogat deoorată, unde acoentuâză în general, oă visita aoâsta va Situaţia în Grecia.
un comitet de comercianţi parisienl îi pre- promova scopul împăciuirei politice între altuia îi tăia vinele braţului cu care voia
să se apere de lovituri. Mulţimea se aduuâ
dete o adresă, prin oare îi esprimă bucuria Ruşi şi Poloni. Ţarul părtinesee ou hotă- Grecia se află într’o situaţiă din cele
în jurul răniţilor să-i spele şi să le lege
lor patriotică şi gratitudinea lor pentru rîre acâstă politică, ai cărei aderenţi se mai strimtorate. Dâcă nu se va găsi cât
rănile. Gendarmul turbat se aruncă acum
consfinţirea unei alianţe paolnice, oare per­ sporesc tot mai mult. mai în grabă mijlocul de-a plăti Turciei
asuDra mulţimei ou baioneta pe puşoă, voind
mite să sperăm într’o eră de înflorire şi de Polonii Rusiei sunt forte încântaţi de măcar o parte din despăgubirea de răsboiti,
să tragă în carne vie, dâr a fost împedecat
paoe şi să împlinim opera anului 1900. păşirea conciliantă a Ţarului în oare văd atunci Greoia va fi oonstrînsă să primâsoă
de doi ounosouţl ai săi. Sergentul provocă
Peoe minute după trecerea lui Faure simbolul unei ere mai blânde şi mai lumi- controlul europân asupra finanţelor sale.
pe caporal să-i ajute, acesta însă neasoul-
înaintea Madelenei, o ţăvă încărcată cu cuie, nâse pentru sârtea ior viitâre. In Grecia de present nu se vorbesoe
tându-1 sergentul năvăli asupra camaradu­
analogă cu acele din Bois de Boulogne şi altceva, decât de unde să se ridioe suma
lui său şi-l răni cumplit. Poporul vă4ând
de pe piaţa Oonoordiei, a făcut explosie in de despăgubire? Ideia de a reourge la un
interiorul gratiilor, adecă destul de departe Serbările Sedanului. împrumut înăuntru a trebuit să fiă aban­ atâta oru4ime, îşi pierdu răbdarea, prinse
de bulevard. Nu e nici o pagubă; nimeni — Toastul împăratului "Wilhelm. — donată. Intr’o întrunire presidată de minis­ pe sergent şi-l trânti la pământ ca să-l de-
sarmeze. Caporalul în loc să-şi vadă da
n’a fost atins. S’au făcut două arestări. Franoesii şi Germanii serbătoreso. Cei trul de finanţe şi la care au luat parte di­
trâbă, 9ări să apere pe sergent şi începu
Cortegiul lui Faure era escortat de dintâiii primesc ou estra-ordinară însufle­ rectorii stabilimentelor de credit şi ai prin­
aoum el să taie ou sabiB în drâpta şi în
cuirasierl şi de garcjl ai Republicai călări. ţire pe Preşedintele Faure, oare s’a reîn­ cipalelor case de bancă din Atena, toţi au
stânga prin popor. Poporul iritat la es-
Mulţimea striga: „Trăescă alianţa! Irâăscă tors din Rusia ou alianţa; cei de al doilea declarat, oă reserva lor de aur nu este de
trem, i-a tras o straşnică bătaie, în urma
Francia! Irăăscă Rusia!' 1 se pregătesc pentru serbarea învingerilor dela ajuns pentru a acoperi niol jumătate din
a
oâreia a doua 4i ŞÎ murit. S’a pornit oer-
Străzile erau pavoasate frumos, cele Sedan asupra Franoesilor. E o coincidenţă împrumutul neoesar pentru liberarea Te-
oetare.
mai mult9 prăvălii închise. Două delega- fârte caracteristică aoâsta. Vechii duşmani saliei.
ţiunl ale sooietăţilor patriotioe au depus di­ stau faţă ’n faţă, fiă-oare arătându-şî însufle Dâr ou tote aoastea se vorbesce ohiar Concurs pentru stipendii. Consistorul
mineţa o corână înaintea statuei Strasbur- ţirea şi ouragiul pentru faptele din treout şi acum de un apel, ce Regele voesoe să-l din Blaşiâ esorie concurs pentru următârele
gului. Săra oraşul fu luminat în mod stră- succesele din present. facă patriotismului Elinilor, ca să scape stipendii: 1) Din fundaţiunea Al. Şuluţiu
luoit. In străcjî circulă o muţime fârte mare In 31 August s’au împlinit 27 de ani ţâra din trista stare pe oare i-a oreat’o 2 stipendii; â 400 fl., pentru jurişti şi me-
şi fârte veselă. de când armata unită germană a stat în faţa nebunia greoâsoă. Se 4i° i Regele va dioinişti, afară de Transilvania; 2 stip. â
e
Şi în provinoii s’a serbat cu entu- Sedanului, oare a doua cji, 1 Septemvre fi urmat de bogaţi şi săraci. 300 fl., pentru metalurgie, technioă, peda­
siasm întâroerea lui Faure. 1870, a capitulat predându-se Nemţilor. Gu tâte acestea majoritatea bărbaţilor gogie sâu orî-oe soiinţe reale, 1 stip. de
* Desastrul acesta, cum este ounoscut, a avut ou influinţă crede, oă rcai ourând sâu mai 200 fl., pentru jurişti la Cluşiu, 2 stip ă
piarul „Ternps* din Paris spune, oă triste urmări pentru Franoia. Cea mai fu­ târ4iu oontrolul asupra finanţelor Greoiei 100 fl. şi 2 stip. â 60 fl, pentru gimnasiştî.
mai mulţi locuitori din Lorena, trecuţi nestă urmare a fost ruperea Elsaţiei-Lota- tot va trebui să urmeze. 2) Din fundaţiunea Tordai un stip. de 100
peste graniţă pe la Ponte-Mosson, au adre­ ringiei de cătră corpul uaţiunei franoese. Şi pe când regatul greoesc se află fl. 3) Din fundaţiunea Ioan Băniei (Dănuţ)
sat ministrului-preşedinte Măline o depeşă, De atunol şi păuă acjî an de an Ger­ într’o stare atât de ticălâsă, totuşi se mai de Fersig, trei stip. â 100 fl. 4) Din fun­
prin oare îl râgâ în numele Lorenei (Lota- manii serbâză învingerile lor dela Sedan, află âmenî, cari vorbesc de răsboiâ. In lo­ daţiunea Constantin Alutan. două stip. â
ringiei) anectate, ăăr încă şi acţi francese, de şi anul aoesta ei le dau o importanţă şi oul „Hetairei“ de altă-dntă, s’a ivit acum 60 fl. 5) Din fundaţiunea Ioan Chirilă, un
u
a transmite preşedintelui Faure sentimentele mai mare, tocmai pentru-oă la Petersburg „Liga onârei naţionale , oare publică reso- stip. de 22 fl. 50 or. 6) DiD fundaţiunea
amiciţiei lor nestrămutate. După atâtea la-, s’a petrecut dilele treoute uu eveniment luţiunl somând pe rege a-se pune în frun­ „Cercul OrăştieP, un stip. de 40 fl., pentru
criml de durere, fliua dela Oronstadt, (în politic de oea mai mare însemnătate, oare, tea a 300,000 de Elini pentru apărarea gimnasişti din Blaşiii şi jurişti. Pot oon-
care s’a proolamat alianţa ruso-franoesă) îi orl-oe s’ar cj'oe. dâr îi supără şi îngrijesoe. sfintei cause a elenismului. oura numai tineri din jurul Orăştiei. 7)
face să verse l&oriml de bucuriă şi să re­ Ceea ce s’a petrecut la 31 August în Ssrmană oausă! Din fundaţiunea Ştefan Ferd. HPsch, uu
nască speranţa în inima lor. Ministrul-pre- Coblenţa nu pâte fi taxat, decât ca inau­ * stip. de 400 fl., unul da 300 fl. şi unul de
şedinte Măline să fi răspuns : „Vă rog a gurarea acestor serbări. In Coblenţa „Wil- Piarul „Standard“ află din Atena, că 200 fl. Pot concura numai născuţii din co­
u
transmite cameralilor voştri din grupul ce­ helm cel Mare şi-a organisat armata cu guvernul grecesc ar fi gata să pună la dis- munele,' oare au format fosta pretură ces.
lor din Lorena, felicitările şi mulţumirea gu­ oare a raportat victorii strălucite. In amin­ posiţia puterilor unele venituri de ale sta­ reg. a Tur4ii. 8) Din fundaţiunea „Cassa
u
vernului pentru patriotismul lor ferbinte . (Bi­ tirea acestui fapt s’a ridioat în ac6l oraş tului grecesc, oarl se urcă la suma de şăse archidiecesană , un stip. de 300 fl. or at
u
3
roul telegrafic adauge, că înoă nu s’a con­ de pe Rin o statuă, a oărei desvălire s’a milione, ca garanţiă a împrumutului pentru numai pe anul şcolar 1897/98 pentru stu­
statat autenticitatea depeşei ministrului-pre- făcut la 31 August. împăratul german a despăgubirea de răsboiâ. denţii universitari ori teohnict. 6 stip. â
şedinte). asistat şi el la serbare dimpreună cu suita 60 fl. numai pe anul şcolar 1897/98, pentru