Page 71 - 1897-08

Nr. 185—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

elevii dela preparandii româae gr.-oat. Un Din aceste 300,000 mâjl metrice au fost reţi pe unde vrâ. Aoâstă stare deplorabilă După acesta declarare a urmat
stip. de 100 fi., pentru fetiţe, numai pen­ cumpărate pentru morile unguresol, âr a şcolei din Şermaşul-mare e forte bătă- o discusiune mai lungă în urma că­
tru anul soolar 1897/8. 9) Din fundaţiunea 200.000 se află în proprietatea comercian­ tore la ochi, deâreoe tocmai acolo, unde reia s’a primit unanim următărea ho­
Alexandru Micu, 2 stip. â 90 fl., pentru ţilor. se învârtesc mai des ochii şoviniştilor, oarî tărîre :
nepoţii şi nepoţele lui. 10) Din fnndaţiunea 47,500 fl. pentru scopuri de binefacere. cu guri căscate abia apuoă să înghită acea „Representanţii majorităţii iau
Andrei Liviu Pop, 2 stip. â 60 fl., pentru Ţilele aoeste muri în Iscbl, Beruat Baum- şcâlă, acolo se arată atâta nepăsare şi ue- la cunoscinţa cu satisfacţiune ho-
desoedenţii din fraţii şi surorile lui. 11) garten, în etate de 65 de ani, care lăsă o gligenţă faţă de cel mai scump tesaur al tărîrea guvernului, după-care el îşî
Din fundaţiunea Dr. Shneon Ramontiai, un sumă de 47,500 fl. pentru scopuri de bine- poporului român, faţă de şcolă. caută sprijinul în partidele majorităţii,
stip. de 100 fl., două â 84 fl. 12) Din fun­ feoere. Din acâstă sumă decedatal a lăsat: Un văl negru acopere aoâstă afacere, cari sunt aplecate de a alege, pen­
daţiunea Ioan Gavrilâ Vajda de Soămezo, 10.000 fl. reuniunei regnioolare de ajuto­ der totuşi ochii ageri ai celor oe au veghiat tru tractăriile viitdre, o subcomi-
două stip. â 70 fl. 13) Din fundaţiunea rare a Ovreilor, 10,000 altei reuniuni ovre- asupra mersului lucrului an putut observa siune. Se văd constrînse însă a ac­
Kleiniană, două stip. â 180 fl. Condiţii: I, escl, 3000 fl. pentru şeolele Ovreilor. Reu­ misteriul. Mi-s’a spu3 cu hotărîre, că factorii centua şi cu acăstă ocasiune, că ţin
să fiă Români gr.-oat.; 2, purtare morală niunei sfinte lăsă 5000 fl., pentru fondul încredinţaţi cu administrarea bunului de necondiţionat la principiile fundamentale
bună; 3, să alăture testimoniu şool. carte spitalului ovreeso 3400 fl., policlinicei 1000 stat din Şermaşul-mare ar fi promis preo­ cărora li-s'a dat espresiune în proiectul
de botez, atestat de paupertate, testimoniu fl. şi 1000 fl. pentru studenţii săraci, âr tului sus numit, că dâeă va face se se în­ de adresă şi cer, ca grupurile majo­
medical 'să numâsoă expres institutul, la restul de 14,300 fl. se împarte reuniunilor chidă şcola confesională română gr.-eat. rităţii se procedă şi în viitor so­
care vor să continue studiile; 4) la con­ de binefaoere diin capitală şi din pro- va primi 300 fl. la an ca catechet la şcola lidar".
ferirea tuturor stip. vor fl preferite nea­ vinoiâ. nngurăscă de stat din loc, orî că în locul
murile fundatorilor. Terminul conoursului: acestui salar ’i se vor lăsa spre folosinţă Paris. 1 Septemvre- Marţi sera
7 Septemvre n. a. o. Dela poliţia din loo primim următârele acele 30 jugere de păment, cari sunt me­ a fost pusă în scenă o mare demon-
spre publioare: Oficiul vioespanal faoe ou- nite spre acel scop-
Trei Armeni spânzuraţi. Un (ţiar de noscut, oă ministrul da interne austriao ou straţiă în contra ambasadorului german.
Etă în deplina sa golătate pricina Pe la 11 ore noptea vre-o 150 de
dincolo află, că un oălător, sosit Luni data de 2 Septemvre a oprit importul de
pentru care se negligeză într’un mod atât 6menî au pornit dela Operă cu sto­
. în Galaţi din Constantinopol, povestesoe, porci din oomitatul Braşovului în Austria.
de revoltător şcola românâscă din Şermaş. guri la palatul Elysee. Ei au voit
'că Miercurea trecută au fost spânzuraţi şi — In 7 August 1897 a fost deţinut în
Oapitulul Metropolitan din Blaşiu, la în- să demonstreze înaintea ambasadei
sspuşl, pe rampa podului de pe Galata- Gablonz un individ din Sniatyn (Galiţia) ou
trevenirea D-lui Pompeiu Boteran loouitor germane. Poliţia însă li-a închis
Stambul, trei Armeni, presupuşi că aparţin numele Markus (Max) Reioh, care se dedea
în Şermaş şi a altor credincioşi români, drumul şi i-a împrăsciat. Demon­
comitetului de terore, oare a înscenat ul­ neguţător de ouă. Numitul Markus la oum-
văZând perioulul a oferit pentru sistemisarea
tima răsoolă din capitala imperiului Sul­ părarea de ţigarete, mărol poştale, artioli salarului învăţătoreso uu ajutor de 100 fl. stranţii au strigat: Jos cu împăratul
tanilor. de consum ca: franzele, oârnaţ eto. a co­ Wilhelm! Jos cu Bismarch! Jos cu Ger­
pre tot anul, aşa oă salarul învăţătoreso mania'. „lntrasigent“ al lui Rochefort
mis mai multe furturi în modul următor :
Manevrele frances8 se vor face anul pretins de lege în sumă de 300 fl. este în spune, că numărul demonstranţilor
Markus punea mai întâiîi o bancnotă de
acesta în nordul Franoiei, între frontiera regulă, însă pâte să fiă salar, deoă învăţă­ au fost ca la 800. Aceştia cu orî-ce
cea
10 fl. pe pult, unde târguia şi Z' să-i
Belgiei şi Germaniei. Dintre statele euro- torul nu are locuinţă, niol pruncii unde să preţ voiau să mărgă la ambasada
dea bani mărunţi înapoi. La numărarea ba­
nene, numai Rusia va lua parte printr’o înveţe. germană, decă nu-i opria poliţia,
nilor mărunţi, Markus Zioea, oă totuşi mai bine
misiune specială în frunte cu generalul Consistorul dela Blaşiu să vegheze, care a trebuit se scătă şi săbiile,
voesoe a plăti ou bani mărunţi şi oerea banc­
OstrogradsTti. Celelalte state vor fi represen- căci de nu va lua însuşi măsuri în timpul aşa oă 8 inşi au fost răniţi, 3 grav.
nota de 10 înapoi, er banii mărunţi primiţi
tate prin ataşaţii militari. România va fi cel mai scurt perdutâ va fi şcdla şi după S’au arestat 10 demonstranţi.
îi împingea îndărăt şi apoi dispărea în
representată prin maiorul Gărdescu, ataşat ea şi biserica. Dela preotul Rusu, durere
grabă. După depărtarea lui Markus din pră- Varşovia, 1 Septemvre. Ţarul şi
militar la Paris. nu mai e de sperat nimio. El, se vede, s’a
văliă, venZâtorii au aflat, oă de pe pult au arunoat ou totul în braţele celor oe-i dau Ţarewna au sosit ieri. Dela gară
îubileu. In onorea jubileului de 40 de dispărut: un taler, o corână, ba în unele până la Belvedere au fost ridicate
ani de serviciu al oomandantelui corpului loourl chiar şi bancnote de câte 5 florini. 6se da ros. Chiar şi de naş la botezul unui 7 arcuri de triumf. Vre-o 16,000 de
de armată din Transilvania Looot. Feld- Fiind că numitul Markus (Max) Reioh în fiiu al său, după oum mi-s’a spus, a luat şcolari şi studenţi au fost postaţi
mareşal Probst, garnisâna din Sibiiu a anul treout petreou în Braşov, şi se pre­ pe-un simplu maşinist ungur ignorând pe de-alungul stradelor. Preoţii dela t6te
aranjat Luni săra o strălucită serenadă. supune oă şi aci a făcut la diferite cum­ naşii săi români. bisericele au întîmpinat pe suverani
Comandantul a fost felicitat în locuinţa sa părări tot astfel de înşelăciuni, sunt rugaţi — Apoi în oe privesoe cresoerea prun­ îmbrăcaţi în odăjdii şi ou prapore.
în numele generalilor şi al oelorlalţl oficerl toţi venZStorii păgubiţi a se însciinţa la cilor săi, d-l preot este mângâiat deplin, Piarele polone salută pe Ţar în
superiori de oătră ajutorul său (adlatus) căpitanatul orâşeneso. căci aoeia au adăpost în soâla statului şi speranţa, că el aduce reconciliarea
u
Looot. Peldm. Kertsohek. în „ovodău . Ce e drept, este bine şi fru­ şi pacea. „ K r a j “ dând espresiune
mos a soi vorbi în mai multe limbi, dâr
Stat jidovesc în Palestina. Am amin­ O scolă în pericul. şi aceea este sfîut şi drept — şi înoă mai acestor speranţe (Ţce: Ceea-ce do­
tit, că în Bazei s’a deschis un Congres al pe sus de tote, — că mai să-ţi ounosol rim noi este recunăscerea individua­
Jidanilor, care s’a ooupat cu înfiinţarea unui E vorba erăşî despre şcdla ro­ limba în oare eşti năsout şi pe aceea s’o lităţii ndstre naţionale, etnografice
stat jidovesc în Palestina. O soire mai nouă mână din nenorocita comună Şer- dai hrană sufletâsoă fiilor tăi întâiă şi mai şi culturale şi a cestiunilor ce re-
din Bazei spune, că s’a primit cu unanimi­ maş. Se vede, că cele ce s’au scris întâia. sultă dintr’ensa; egala îndreptăţire
tate conclusul, ca să se înfiinţeze în Pales­ în ierna trecută despre aedstă şcolă Aoâsta este, D le părinte dela Şer- a Polonilor cu ceilalţi supuşi ai im­
tina un stat de sine stătător jidoveso. Ca n’au ajutat nimic. Preotul acelei co­ maş, oalea, pe oare trebue să puroeZl 1 periului ; concedarea acelor institu-
mijlâoe centru realisarea acestui soop vor mune îşî urmeză calea sa şi se pare, ţiunî, de cari se bucură guverna-
fi: urgitarea emigraţiunei jidovesol în Pa­ că nu e altă cale de scăpare, decât Esemplul şi faptele nu ola cu laptele, oftol mentele dinăuntru. Polonii din par-
nu-i lucru cinstit, ca pentru un os de ros
lestina, organisarea şi întărirea consciinţei înlocuirea lui cu un preot de alt te-le promit lealitate faţă cu dom­
naţionale a poporului israelit. Guvernul caracter. să dai neamului tău dos. Aşa, aşa, părinte, nitorul şi cu guvernul, sincera recu-
■otoman va fi rugat prin o deputaţiune, ca Atragem din nou atenţiunea mai lasă-te de plăcinte, dâoă vrâi să ţii la noscere a unităţii statului şi con-
cinste!!!
să nu ridice piedeoi în oalea Jidanilor pen­ autorităţilor şcolare dela Blaşiu asu­ Un căletor. scienţiosa îndeplinire a obligamen-
tru realisarea acestui scop. — Drum bun ! pra stărilor dela Şermaş, despre cari telor cătră stat.
6tă ce ni-se scrie:
Taraf de lăutari români în Petersburg.
^Berlintr TageblatV- făcând o dare de semâ Din Câmpia, August 1897.
asupra primirei marinarilor franoesl la Pe­ M. O. D-le Redactor! Călătorind prin Conl’erenţa partidelor autonomiste
tersburg sorie, că la teatrul Aquarium, oa- Câmpiă, am trecut şi prin faimâsa oomună aie Camerei Austriaco. Cea mai avută copilă din Europa este
pela militară şi un taraf de lăutari români Şermaşul-mare, — comună odiniâră ourat Viena, 1 Septemvre. Astăcjî s’a aZî fără îndoială mica mare-duoesă Olga,
: mereu au trebuit să oânte Marseilesa. Cu românâsoâ, dr aZl omesteoată ou colonişti întrunit la clubul polon represen- fetiţa oea mai în verstă a păreohii impe-
u
deosebire lăutarii români, Zio® „B. T. , au maghiari; aduşi de prin Ungaria. Statul a tanţii partidelor autonomiste din ca­ riase rusesol, care va împlini la 3 Novem­
stîrnit un entusiasm de nedesoris prin cân­ edifioat mulţime de oase pentru coloniştii mera vienesâ. Şedinţa s’a început la bre etatea de doi ani. Yisita împăratului
tecele lor. maghiari, oărora tot statul le-a ridicat şi 10 ore a. m. şi a durat trei 6re, sub Wilhelm şi a lui Faure la Petersburg
pus la disposiţiă institutele de crescere preşedinţa cavalerului Jaworslâ, şeful au atras atenţiunea lumei asnpra familiei
Numărarea Armenilor. Din Oonstanti-
pompdse, ou învăţători şi îuvăţătore plă­ clubului polon. Din partea clubului Ţarului şi prin aoâsta a păşit pe soenă
mopol sa telegrafâză, că pentru aniversarea
tite din visteria oomună a statului. polon au mai participat 5 membri, şi marea-ducesă Olga. Ea a mai jucat odată
suirei pe tron a Sultanului s’au luat măsuri
Ca Român m’am interesat şi de ale din partea Cehilor tineri 7 inşi în rol în politic mare atunci, când părechea
de siguranţă estra-ordinară. Poliţia a ordo­
nostre afaoerl oulturale. Făoând întrebare frunte cu Pacak, Herold ctc.; din imperială rusâsoă a visitat Franoia. Cu oca-
nat o uumărare a Armenilor pentru a-se
de şcdla română de-acolo, mi-s’a spus, că partea marilor proprietari conserva­ sia acesta în foile franoese s'a purtat o
soi oâţ,î din ei se află îu fiă-care casă. Mă­
ea este pe oalea peirei, peutru-că nu are tivi au fost de faţă 5 membri în viuă luptă de oondeie, cari cereau oa ea
gura aoâsta causâză mare neliniştire printre
povăţuitor oare să-o îngrijâseă. D-l preot frunte cu principele Schwarzenberg; să fiă dusă şi la Paris. Olga va fi odată
Armeni. Poliţia declară, oă pricina aceste;
Constantin Rusu, oăruia îl este încredinţată din partea partidei centrului (cleri­ cea mai bogată mirâsă în Europa. Abia
numărări este aflarea a înoă doi din au­
oonduo3rea afaoerilor bisericesc! şi şcolare cal) contele Palkenheyn şi abatele era de o lună de dile, când s’a depus pen­
torii ultimelor atentate din oare 9 inşi au
ale "poporului din aoâstă oomună pare oă Trauenfels; din partea clubului Sla­ tru ea, în hârtii de valâre englese şi fran-
fost deja arestaţi. — Astfel se înangurâză
intenţionat vrâ să stîngă viaţa acestei şoole vilor de Sud 4 inşi, între cari Dr. cese euma de 25 miliâne. De atunol a pri­
sărbările pentru Sultanul.
româuesoî. Poporul, de şi sărao, a ridicat Ferjancicî, în fine din partea Româ­ mit dela părinfii săi daruri în preţuri estre-
Eteria grecescă. Din Atena se anunţă, şi susţinut aoâstă şcâlă numai din puterile nilor 1, Dr. Gfeorge Popovid. ordinar de mari. Ţarul posedă apoi pro­
că faimosa sooietace grecesoă „Ethnike He- sale. Ar aduce şi aZl jertfele de lipsă pen­ Preşedintele Jaworski a decla­ prietăţi imobil în estindere de 1000 ohilo-
tairia“ şi-a reînceput ârăşl activitatea. Ea tru susţinerea ei, dâr îl lipsesce omul con- rat, că nu numai la dorinţa comi­ metri pătraţi. In Siberia are mine de aur
începe din nou să propage ideia răsboiului duoător, care să-l îndemne la aoâsta. tetului esecutiv, ci şi la cererea di­ ou estensiuni imense, cari t6te aduc venite
şi comitetul ei central a dat ordin filiale­ Preotul Constantin Rusu nu este rectă a ministrului preşedinte a con­ strălucite. T6te aceste averi vor fi odată
lor din provincie să agite în acest sens omul poporului şi nici inimă pentru cău­ vocat pe conducătorii partidelor din ale marei-duoese Olga, de âreoe moştenitor
opinia publică. şele lui nu are. Şcola sa confesională a majoritatea parlamentară. Tot-odată de linia bârbâtâscă n’are încă Ţarul.
Grâu străin în Budapesta. „Magyaror- lăsat să se ruineze, uşi şi ferestri rele şi a declarat, că ministrul-preşedmte
szâg“ scrie, că mai multe firme din Buda­ strioate, păreţii în multe locuri sparţi, gău­ l’a împuternicit, se declare, că gu­ Proprietar: I9r. Am*el Mureşiami.
pesta au cumpărat de 14 dile înooce 500,000 riţi şi oâZuţî, încât chiar se împlinesoe Z>- vernul îşî caută şi-şî spereză spriji­
joiăjl metrice de grâu rusesc şi românesc. cals, că: Sântul sore îutrâ’n ea, prin pă­ nul în majoritatea din drăpta. Redactor responsabil: Sregoriu Maiou*.