Page 73 - 1897-08

foteUtBK. iiiiiiilKlniluii, „Cinli" im ii li-an II.
şi fliiOKÎiîî Abonamente pentru Austro-Dngaria:
r.i^a maro Sf?. S?0. Pe un an 12 fl.. pe şose ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Sorisori oefeaSMttm aa sa N-rii de Dumlneoă 2 11. pe an.
3?tîU*llS. — 3<iMVTS90iti)?Ss Bîi »3
Pentru Bomânia st străinătate:
TrtSKHATE S8* primeţo U Adm!- Pe un an 40 franol, pe şăse
«l.tratlnna Sn B^fiţov şi Ir u» luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
{Qit6rele 3lronpf da aiiKnclurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Viena: M. .Duktt, Uaiurtek
Snkaltk. F.udolf Xostc, i. Ofţtliks Se prenumără la t6te oficiele
Haohfolgor; Inton Oppeiîk, J. poştale din întru şi din aiarâ
Dcmneocr, In Budapesta: 1. F. şi la dd. eoieotori.
Ooldberyerg, Ickzitin Senior; în filamentul neant BtasoT
Bucnrosci: Agenc» Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
isuiBaie de Koumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bars,: Karoiyi <t Lwbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Praţul Inserţtunlîor: o «ori* Cu dusul în casă: Pe un an
Surmond po e ooions, 6 or. şi A1TT7L Xj 2SL 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei luni
OOor. timbru pentru, o publi­ 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
care. Publicări mai deoo după său 15 bani. Atât abonamen­
tarită şi învoială.
Reclame po pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 186. Braşov, Sâmbătă 23 August (4 Septemvre) 1897.

Ungurii dau alarmă. n'a putut fi realisat şi ale căruia sti- cei 30 de anî, în urma slăbiciunei vre să sparie tăia ungurescă pe con­
pulaţiunî au fost răsturnate de opo- guvernelor năstre şi a altor circum­ tele Badeni, mai spuindu-i pe de­
Depeşa, ce am primit’o erî sâra siţia, ce i-o făcură mai ales Cehii stanţe, aţi fost răsfăţaţi şi v’aţi fă­ asupra, că încercarea lui de-a schimba
după ce a fost espedat 4i aru ^ ne tineri, cari după aceea au înlocuit cut tăte poftele pe contul nostru şi constituţia austriacă în sens federa­

anunţă, că contele Badeni a ajuns pe Cehii bătrâni în parlament. De3- al naţionalităţilor, cari au avut ne­ list ar însemna „completa revoltare
la o înţelegere cu majoritatea par­ fiiinţându-se mai târcjiu majoritatea norocul să fiă stăpânite de voi. a tuturor raporturilor esistente din­
lamentară autonomistă şi că s’a sta­ contelui Taaffe, acesta fu silit a se Avem şi noi o tradiţiă dualistă, tre Austria şi Ungaria“.
bilit între guvern şi autonomiştî un retrage şi Cehii trecură în oposi- — vor mai răspunde cei din Aus­ Uită numai un lucru cei dela
pact cu tendenţa, de-a suprima ob- ţiune. tria, pe cari ,,P. Lloyd îi înşiră „P. Lloyd“: Timpurile, pe când era
u
strucţiunea Nemţilor în mod radical Aşa a mers pănă la contele între cetele negre federalistice, — încă tare şi mare Deak şi contele
şi de-a inaugura un regim auto­ Badeni. Acesta li-a promis Cehilor, şi acesta ne învaţă să nu mai sufe­ Andrassy, au trecut.
nomist.: că le va obli ârăşî calea, ca să re­ rim de-a fi asupriţi, nedreptăţiţi şi Alarma Ungurilor şi ameninţă­
S’a întâmplat aşa-dâr tocmai intre în majoritatea parlamentară, batjocuriţî, pentru ca Ungurii şi rile Nemţilor nu vor mai pută îm-
aceea, de ce politicianii unguri dela pe care să se pătă răzima guvernul. Germanii, cari se cred singurii sus- pedeca mersul unui proces de des­
putere s’au temut mai mult. Contele Şi-a dat destulă silinţă Badeni să-şî ţiitorî de stat, să-şî facă mendrele voltare, care se desfăşură cu putere
Badeni a manifestat curagiul de-a creeze o majoritate, în care să fiă şi să-şî împlinescă tăte poftele. elementară iresistibilă.
relua firul politicei federaliste a lui representaţî şi Nemţii, der n’a reu­ Şi fiindcă nu ne îndoim, că
Hohenwart, care înainte cu 26 de şit. Este o prea mare deosebire prin- cam aşa va fi răspunsul, ce-1 vor
ani a fost peste nopte tăiat în urma cipiară între nisuinţele Germanilor da cei din tabăra autonomistă de Guvernul Badeni şi Germanii-
intervenirei ministrului-preşedinte un­ centraliştî şi suprematiştî, şi între dincolo de Laita, e clar şi invede- „Neue fr. Presse vorbind de oonfe-
w
guresc Juliu Andrassy, sprijinit de acelea ale autonomiştilor coalisaţî. rat, că nu le va impune nicidecum renţa eomisiunei parlamentare a majorităţii
influinţa germană. Vă4ând, că nu-i succede nici­ argumentaţiunea, prin care „P.Lloyd“ dioe: „întreg resultatul marei cjile, nu este
După un pătrar de veac se re- decum a împăca pe Nemţi, contele vre să arate că dualismul de faţă deoât, oă raporturile faptioe, oarl esistâ de
înoesce în Austria experimentul fe- Badeni s’a hotărît în cele din urmă eschide cu totul o desvoltare fede­ mult între guvern şi partidele majorităţii,
deralistic în nisce condiţiunî în multe să mergă cu majoritatea autono­ ralistă în Austria şi că Ungaria n’a au fost formal şi reciproc reouuosoute, sâu
privinţe schimbate. Astăcjl posiţia mistă în contra Nemţilor, ceea ce pactat, decât cu un stat austriac mai bine cjis legitimate .
14
suprematistă a elementului german în limbagiul foilor unguresc! este centralist; Guvernul, (ji" mai departe f6ia vie-
din Austria este cu totul sdruncinată identic cu reînoirea esperimentului Va să 4ice nu se păte face ni­ nesă, prin pretensiunea sa absurdă, oa şi
şi orî-ce întorsătură ar lua în cele federalistic dela 1871. mic pentru marea majoritate a Sla­ Germanii ou t6te loviturile oe li-se dau,
din urmă lucrurile, Germanii nu vor „Pester Lloyd“, care ca organ vilor şi Românilor din monarchiă, să sprijinâsoă asemenea guvernul, au făcut,
mai ajunge nicî-odată la domnirea permanent al guvernului centralist pentru-că „peste Germanii din Aus­ ca aoele raporturi să devină întru câtva
esclusivă, ce-au esercitat’o încă multă unguresc a scris odiniără şi contra tria nu se păte trece la ordinea 4i* confnse. Acum însă, prin aceea, oă guver­
vreme după căderea lui Hohenwart. politicei lui Hohenwart, îşi ridică lei ca peste nisce heloţî“, şi pentru-că nul, oare n’a fost nici pănă aouma alta, de­
S’au schimbat însă în aceşti 25 de a4î glasul său piţigăiat în contra gu­ raporturile Ungariei cu Austria pre­ oât un guvern al partidelor din drepta, măr-
ani şi condiţiunile celorlalte naţio­ vernului Badeni. încă mai spereză tind un regim curat dualist centra­ turisesce po faţă acâsta, oă puţin s’a sohim-
nalităţi din Austria. o lecuţă, că pote contelui Badeni îi list, dincăce şi dincolo. bat din puntul de vedere al oposiţiei ger­
Cehii de mult au părăsit poli­ e mai mult să sparie pe Germani şi Ungurii dau alarmă. Nu putem mane.
tica resistenţei pasive faţă cu par­ să-şî răsbune astfel pentru refusul, suferi, Ţice „P. Lloyd“, şi după el înainte cu cinci luni contele Badeni
lamentul central, ce-o urmăriau pe ce l’a întâmpinat din partea lor. celelalte 4i are unguresc!, ca în Aus­ a deolarat, că nu pbte acoepta o maiori-
timpul lui Hohenwart şi, deşi cu re- „D6r“, 4i > „decâ totuşi Badeni ar tria să se stabilescă un regim fede­ tate, în oare Germanii nu sunt represen-
ce
serva dreptului lor, au intrat la 1879 vre în serios să inaugureze un re­ ralist, pe câtă vreme centralismul taţl; astăcjl el este, oare conchis.mă majo­
în parlament, unde au continuat lupta gim autonomist, atunci să scie ori unguresc pretinde, ca şi Austria să ritatea, ce s’a format în contra Germanilor,
naţională. Sub Taaffe, Cehii au fă­ şi cine, că acâsta însâmnă a provoca fiă un stat unitar centralist. Numai oa să le spună, oă în viitor voesoe să-şî
cut parte din majoritatea parlamen­ tâtâ puterea tradiţiei de 30 de ani dzia- aşa pote dăinui dualismul, la din con­ caute sprijinul numai la ei. Printr’asta gu­
tară şi au dobândit multe avantagii, listice a Ungariei“. tră comuniunea dintre Ungaria şi vernul îşi oompromite mai mult autorita­
mai ales pe terenul limbei şi al in- Tradiţiă dualistică a Ungariei ? Austria înceteză de sine şi Ungaria tea, deoât şi-ar fi oorapromis’o, dâcă şi-ar
strucţiunei publice. Contele Taaffe Vi-e lesne vouă — vor răspunde cei se reîntărce la uniunea personală. fi retras ordonanţele de limbă. Comisiunea
reuşise în cele din urmă a inciripa din Austria — cari la cvotă aţi Cu acesta şi cu irredenta ger­ parlamentară a dreptei a pus basa paotului
şi un pact ceho-german, care însă contribuit numai cu 30 la sută şi în mană, care începe să-şî ridice capul, dintre aoeste partide şi guvern. De-aicI

FOILETONUL „GAZ. TRAN8. U Europa cu o mare delegaţiune, oare să care se îndeletnicea a prinde peşte de pe Moscva. Din generaţie în generaţie şi oon-
compunea din 270 persone, membri ai fa- cheiă. Aoesta era o calfă de faur (ferar), soiinoios se transmise oeea ce Ţarul a cjis,
milielor nobile. Aoâstă suită mai servea Gerrit Kist, oare lucrase mult timp în a mânoat şi beut în familia cutare şi ou-
far şi dulgher. şi de gaj peotru fidelitatea familiilor boe- Moscva. Petru îl salută oa pe un vechio tare. Adesea visita el şi pe văduva dulghe­

— Un jubileu de 200 de ani. — resol pe timpul absenţei sale din ţâră. Insă ounosout. Kist însă, nu oredea, că vede rului Klaas Musoh, oare murise îu Moscva;
Petru însu-şl călători incognito asouncjen- biue, când observă pe domnitorul absolut nu mult după sosirea sa, Petru ’i dărui
Ţarul Petru oel Mare, este fără în­
du-se sub numele de Petru Mihailoff prin­ al tuturor Ruşilor, îmbrăcat în haine de 500 fl., mai făgăduindu-i oă după întoreerea
doială primul printre personagiele mari is­
tre personalul deiegaţiunei în care se mai dulgher olandez ou o bluză roşie, pantaloni la Moscva ’i va satisfaoe şi dorinţa ei d’a
torice, cari tot-dâuna au făcut şi vor face
aflau diferiţi ofiţeri şi 50 soldaţi din regi­
pururea o impresie deosebită şi durabilă de pânză albă şi pălăria de lac. Petru îi mulţămi pentru acest dar Majestăţei Sale
mentul Preobraschenski. Itinerarul călăto­
Bsupra oonoepţiunei juvenile de pe banoa comunică dorinţa de a-se înquartira în lo- moscovite.
riei înoepu din Moscva la Novgorod, Riga
soolei la cursul de istorie. Marea sa însem­ ouinţa lui, simplă cum o fi, pe timp de Deşi Kist îşi ţinu ouvâutul cu t6tă
prin Lioiand şi Kurlanda. in Mitan şi el se
nătate in istoria generală cade în a dona oâte-va luni, 'i oeru însă a ţine tare seoret sfinţenia, Zaandam-ul întreg se convinse
despărţi de delegaţiune, acâsta mergând pe
liniă, pe când domnitorul unui popor a că­ incogmtul său. După o lungă şovăială, Kist în curând, oă Petru Mihailoff n’a fost aoela
usoat la Kooigsberg, şi se îmbaroâ în Li-
rui mărime actuală se putu apreţia chiar se învoi şi-i puse la disposiţie jumătate din de oare s’a dat; esteriorul său plăout, în
b«iu pe o corabiă da oocneroiu, oare ’l duse
pe timpurile acelea, nn domnitor, oare ou coliba sa, în oare şedea văduva unui sala­ oare se vedea obioeiul d’a ordona; nerăb­
la Pliau, de unde la Komgsberg ârăşî se
mâna sa făuri şine de fier, oa cu banii hor. pe oare Petru o despăgubi ou 7 florini. darea ce el arăta oând nu i-se satisfăceau
câştigaţi astfel să cumpere o păreohe de întâlni cu delegaţiunea. De aci pleoarâ ou Acâstă oasă era situată la una din estremi- dorinţele la moment; mânia şi înfuriarea
încălţăminte; care pe mai marii ţării reni- toţii la Berlin şi Hanovera, şi la 5 August tăţile satului Zaandem şi se oompunea nu­ sa rapidă, precum şi nemărginitele sale
tenţl, pe boerî, ou mâna ea îi bătea la spate treoură frontiera olandeză. In Emerioh, Pe­ mai din două odăi cu două ferestri şi oa mijlâoe bănesol, stârniră la loouitorii Zaan-
cu nagaioa (cnuta); scotea dinţi bolnavilor tru cu 6 tovarăşi părăsi delegaţiunea şi loc de durmit servea un dulap de lemn. dam-nlui bănuiala înoâ în primele cjile a
îutr’un oraş oiandez şi Juora oa calfă de pleca pe o oorabiă de pe Rin la Utrecht In cjiua următore işl cumpără uneltele ne­ venirei sale, că sub masca acestui dulgher
dulgher, oa să îuvete construcţia oorabiei, şi Amsterdam. Fără a-se opri unde-va, cesare dulgherului şi se însorise în arsena­ se asounde vre-un nobil 6re-oare. Printr’un
şi apoi d’odată, înounjurat de suprema urma călătoria la Zaaudam unde ajuuse lul „Liuot Rogge“ oa dulgher de corăbii, bărbier eşi îndată adevărul la lumină. Un
splendâre omenâscă, apare ou aoreolă îm- la 18 August, pentru oă voea ’nsinte de Petru M’.hailoff din Moscva. A dona (ji dulgher din Zaandam, oare luora în Moscva,
părătâseâ — o figură oa acâsta trebue să tote să ounosoă satul acesta despre oare revărsatul zorilor, înoepu luorul, şi oând el a scris tată-său, oă Ţarul a pleoat incognito
esercite o atraoţiuue răpitore asupra mo­ în Arhanghel aucjiee multe vorbindu-se. în sudorea feţei voia să mai resufla, să se ou o delegaţiune la Olanda şi va visita şi
ralului nouălor generaţiunl. îndată oe el, însoţit numai de cei 2 mai odihnâscă de munoa cjilei, se ducea în Zaandam-ul mai adaogâod, oă el se pâte
In anul 1697 se puse în practică pla­ Mensohikoffi şi de moştenitorul tronului, oonacul său în familiile dulgherilor din reounosoe după mişoarea ouriâsă a mânilor
nul de uiult conceput de Petru, a visita întră în port, zări pe un vechili cunoscut, Zaaudam ce lucraseră în Archanghel sân sale, precum şi după uu negel oe-1 are pe