Page 74 - 1897-08
P. 74
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 186—1897.
însă, păuă la realisarea lui, este înoă un helm I. „Este o înaltă datoriă pentru mine provinciei a esoelst totdâuna, locuitorii am ghiară se va da o representaţiă în onorea
drum lung. Credem, oă pe calea acâsta — cjise el — da a umbla pe căile, oe ni- belor naţionalităţi din provinciâ să se unâsoă înaltului ospe. Intre piesele representaţiei
guvernul va întâmpina şi oposiţia germană, le-a arătat marele domnitor... Doreso şi în emulaţiune paoînică pentru binele ei“. figurâză şi un Csărdâs „ropogos — după
44
oare nu se va mulţămi ou „oevaşl pentru sperez din întrâgă inima, oa poDoraţiunea Monarchul şi-a înoheiat răspunsul cu cum ne spun foile din Budapesta. Multâ ne
oevaşl , oi va ţine firm la propria ei de- să se desvâlte sub scutul unei păci dura următârele ouvinte esprimate în limba cehă: linişte le oausâză „patrioţilor întrebarea, că
14
44
visă, oare este: „dreptate!“ bile; neoonturbat să răsune printre munţi „Promovarea binelui credinciosului cine să primâscă pe împăratul Wilhelm la
oânteoul păzitorilor, mereu să răsune lovi meu duoat morav va forma totdâuna obiec Operă; faimosul br. Nopcsa, ori ministrul
turile de ciocan în ateliere, ca astfel prin tul prinoipal al îngrijirei mele părintesoI“. de interne Perczel? Noposa şi-a dat deja
CRONICA POLITICA. munoa păcii să arătăm, oe putem face în Monarchul în diferite rânduri a răs dimisia, âr ministrului de interne i-ar şedâ
— 22 August v. Germania şi mai ales în ţinutul Rinului . puns la vorbirile rostite în limba oehă ce- oam pooit în rolul de suplinitor ai faimo
44
Postul conduoător al Ligei patriotice — Toastul aoesta al împăratului- are ca- hesce, la cele germane nemţesce. sului intendant. — Se vor mai gândi dum-
franoese, Derouldăe, a doolarat unui redao- raoter cu mult mai paolnio şi mai blând, nialor, şi pâte vor afla luoru şi mai pooit
tor dela „Gaulois , oă e fârte nemulţămit deoât oel rostit după revista militară, şi pe a sta în faţa împăratului ohiar ou un —
K
de alianţa franco-rnsă, şi oă ar fi preferit oare l’am schiţat ieri. Ţarul şi Faure. csărdâs.
*
mai bine, oa Pelix Faure se aducă din Preşedintele Republicei francese
Rusia un bun tratat oomeroial. Alianţa ao- pilele acestea s’a serbat în Constan după-ce a ajuns în Dunkerque a Emblemă ungurescă — murdărită. Din
taulă urmăresoe scopuri prea depărtate în tinopol şi în Turcia jubileul suirei pe tron adresat Ţarului următdrea telegramă V&rşeţ i-se scrie lui „Magyar Hirlap“, că
Asia, Afrioa eto., pe când Deroulede ar fi a Sultanului. Ln tâte biserioele din Con la Varşovia: poliţia orăşenâsoâ a făcut arătare, oă în-
voit o alianţă în soopul de a supraveghia stantinopol s’au făout servioii divine; în tr’una din nopţile trecute făptuitori neou-
„ln momentul, când păşeso pe pămân
G-ermania din răsărit şi apus şi a lăsa Pru biserioa grecâsoă însu-şl patriarchul a pon- tul franoes, oel dintâiii gând al meu pri- nosouţî au murdărit ou noroiii şi gunoifi
sia pe sâma ei singură. „In momentul când tifioat. in Yldiz-Kiosk tâtă cj’ Uft da 1 Sep- vesce pe Majestatea Ta, pe împărătâsa şi emblema ungurâsoă de pe frontispioiul şoo-
Faure plecă la Dunkerque — cjioe Derou ternvre au fost primiri de deputaţiuni şi lei maghiare.
întreg poporul ruseso. Primirea străluoită
lede — am voit să-i telegrafiez: „D-le felioitărî. 8âra oraşul a fost iluminat. Nu
oe i s’a făcut preşedintelui Republioei a Scriitorul rus Korolenco în Dobrogaa.
Preşedinte! In momentul când pleci în s’a întâmplat nici un accident. Corăbiile
deşteptat buouriă şi emoţiune în întrâgă Ounosoutul scriitor rus Viadimir Korolenko
Rusia, îmi permit a Vă reaminti ou res locale au fost oprite de a ciroula nâptea, Franoia, gravând în sufletul nostru urmă
pect articulul fundamental al paotului pa ou tâte-oă poporaţia e mai liniştită acum. neştdrsă. Rog înoă odată pe Majestatea Ta, a petrecut două săptămâni în Dobrogea,
oare la fundarea Ligei patriotioe la’ţl sem Edhem-paşa a adresat Sultanului o felici visitând mai multe localităţi, unde a cu
faţă de împărătâsa şi faţă de mărirea şi les legende şi poveşti privitore la mono
nat alături cu Gambetta şi ou Henri tare în numele armatei din Tesalia. Sulta
44
bunăstarea Rusiei. — Felix Faure . grafia satelor. Korolenco a părăsit Româ
Martin . Aoest artioul spune, că toţi mem nul i-a răspuns, oă în tot decursul domniei Ţarul a respuns tot printr’o de
44
bri Ligei se obligă a lupta pentru recucerirea sale de 20 de ani, nicî-odată n’a fost atât nia alaltăerî, reîntorceudu-se la Petersburg.
Alsaţiei-Lorenei. — Aşa dâră şi Faure a de fericit ca acum, şi esprimă mulţămită ar peşă trimisă la Paris următârele: El are de gând a tipări o carte asupra
„împărătâsa şi eu îţi suntem fdrte mul Dobrogei, din punot de vedere istono şi
fost membru al acestei Lige. matei pentru succesele, oe le-a raportat
ţumitori pentru aoele ouvinte amicale, ce etnografio, Impresiunea ce i-a făout’o Ro
* prin vitejia ei. Telegrama Sultanului a ui le-ai adresat mai înainte. Vom păstra mânia e din oele mai bune. L’a încântat
produs mare însufleţire în armată.
Privitor la mişcările Armenilor „Pol. ou buouriă amintirea visitei, oe a făout’o mult mus’câ şi oânteoele naţionale româ
44
Corr. primesce din Constantinopol soirea, preşedintele Republioei în Busia, a cărei nesc!.
prin care se desmint faimele despre nisoe Manevrele din Moravia. inimă încă odată a bătut cu inima Franeiei.
sorisorl ameninţătâre, oe le-ar fi primit am u Ciocnirea de tramvai întâmplată aefi e
La 1 Septemvre n. s’au înoeput în — Nicolae .
basadorii, şi după oarî Armenii ar provoca săptămâna, a causat, preoum seim, rănirea
Moravia manevrele militare în jurul oraşu
ârâşl scene sângerâse din inoidentul jubi a trei persâne din România, dintre caii o
lui Bistriţe. Monarchul a sosit la Bistritz
leului Sultanului. Din tot lucrul este ade damă a fost rănită grav la grumacjî, aşa
tot în aoeea (fi şi i s’a făout o primire
vărat numai atâta, că comitetul central al — 22 August v. înoât a trebuit să se caute prin medio. După
strălucită.
federaţiunei revoluţionare armenesol a adre însânătoşare dama rănită s’a presentat ieri
Intre diferitele delegaţiunî, oarî au „Duşmanii cântecului maghiarAce
sat ambasadelor din Constantinopol un me la directorul cancelarii societăţii de tram
salutat pe Majestatea Sa, se află şi o de- leiaşi foi — care de altfel tot-dâuna a es-
morand, în oare se înşiră suferinţele Arme vai ou acte în regulă, oarî atestă contusiu-
putaţiune a clerului boem în frunte ou Mon colat prin publicarea de notiţe fantastice
nilor, provocându-se la faptul, oă nici o re nea ce a suferit’o şi specificând cheltoelile oe
seniorul Dr. Kohn Hulleinben, care a salu — i-se oomunioă din Blaşiu, oă între „Ma
formă dm câte s’au promis, n’au fost pusă le-a avut cu medio şi cu apotecă, ceru rebo-
tat pe suveran în limba cehă şi germană. ghiarii şi Valaohii“ de acolo tot mai dese
în praotică. Memorandul acoentuezâ apoi, niiicare, deore-oe după cum s’a constatat în
Monarchul i-a răspuns : devia frecările. In Dumineca trecută s’a
că sârtea la oare sunt condamnaţi Arme general, cioonirea a provenit numai diu
„Primeso ou buouriă omagiile oe-ml ţinut — cjioe „M. H.“ — o „întrunire în
14
nii, e ne mai suportabilă. La fine spune, negligenţa conducătorilor trenului. Dâr în
44
aduoeţî şi în oarî mă asiguraţi despre fide sala hotelului „Univers , unde erau de faţă
oă semnul de viaţă, oe l’au dat Armenii la loo de despăgubire, dama a primit un răs
litatea şi iubirea D-Vâstră. Barem de-ar şi „mulţi Valahi . Musiea ţigănâscă a cân
44
18 August, este numai începutul unei în- puns fdrte curios, ’l-s’a spus, că nu este
succede influenţei Vâstre a deştepta tot tat câoteoe unguresc! şi românesoî. „Os-
fiorătdre acţiuni. Un al doilea memorand în drept a oere nici un fel de despăgubire,
dâuna în inimile credincioşilor sentimentul peţii români la început murmurau cfi ©ttd,
c
l’au dus doi Armeni ambasadorilor Ru deâre-ce densa nu s’a presentat ou ^ote în
cald religios şi sentimentele iubirei şi concilia- oă nu le trebue cântări unguresc!, apoi
siei şi Franeiei. Voind să mârgă şi la am regulă îu Ţiua aocidentului la Direoţiă;
ţiunei, pentru salutea lor şi pentru binele au început să înjure pe Ţigani şi Maghiari
basada italiană, poliţia a pus mâna pe ei. apoi atestatul medicului ourant n’are va-
1
provinciei şi a imperiului *. şi în urmă au năvălit asupra musioanţilor
In sorisârea acâsta nu se cuprinde nici o bătâudu-i. Mare-i demonstraţii antimaghiare lore în oaşul de faţă pentru Direoţiă, de
ameninţare, oi se spune, oă memorandul La gara din Bistritz mareşalul pro numai poliţia i-a putut face sfîrşit, deşer vreme-oe căutarea pacientei trebuia să se
dintâih este o mistifioaţiă — deâre-ce o vincial Veiter von der Lilie a salutat pe 44 facă numai prin medioul societăţii de tram
monarchul în numele comisiunii ţării, şi tând sala. Afaoerea va ajunge la tribunal .
astfel de federaţiă, cum se (jice în el, niol — întrâgă notiţa foiei unguresc! ni-se pare vai. — Rămâne dâr, oa publicul să vadă
nu esistă. monarchul i-a răspuns: şi cei în drept să răspundă, cum un oon-
$ o scornitură păcătâsă ou scop de-a ridica
„Cu buouriă primesc espresiunea — tusionat, care a fost dus pe braţe acasă şi
44
Am făout şi ieri amintire despre ser în numele representanţei provinciei — fi nouă bănuell de „nepatriotism contra Ro bolnav în pat, ar fi putut să se presinte în
mânilor din Blaşiu.
bările dela Coblenţa. La prânzul de gală, delităţii D-Vostre probate faţă de mine şi (fiua aocidentului la Direoţiă? Apoi din
oe s’a dat în onârea împăratului Wilhelm, de casa domnitore, şi leg de ea dorinţa, I împăratul german la Opera maghiară. care pricină atestatul unui medio reounos-
acesta a ţinut un al doilea toast, în oare oa pe calea moderaţiunei, a prevenirei şi a Din incidentul visitei, ce o va face împă out din loc. n’ar avâ valora într’un oas ca
preamăresoe memoria bunicului său Wil- muncei statornice, prin cari representanţa ratul 'Wilhelm la Budapesta, în Opera ma aoesta?
obrazul drept. Acâstă epistolă parveni băr oasei sale se aglomera lumea în massă, şi creze acuma în Oostburg, cea mai mare
bui oraşul Amsterdam, să bage mâna
bierului şi îndată oe âspeţl moscoviţi so când eşia, chiar aooperişele caselor erau radă olandeză, aşa preoum a lucrat şi în
adâno în pungă pentru a face păreohei im
siră în ţâra sa, secretul originei lui Petru ocupate de curioşi. Nici pumnii şi îmbrâu- Zaandam. După 4’/ luni de lucru, obţinu
2 periale o primire demnă. Petru însă visitâ
deveni public. celele ce le distribuia el în stânga şi’n drâpta un certifioat dela Gerrit Claess Poot, ma
în fugă şi Zaandamul, unde ohiămâ la sine
In (fiua următâre, pe când venia dela oelor gurăoasoă, ce se îmbulziau spre dân estrul şef din aoea radă, în oare aot se ac pe vechiul său proprietar (gazdă) Kiat,
luoru, îşi oumpărâ prune şi mergând Ie sul, nu ajutau nimic, înoât se decise a pă centua, că Petru a luat parte aotivă şi aoum calfă la un ferar, dâr oare dete so
mânoa din pălărie; un grup de copii îl ur răsi Zaandam-ul, unde nu stase decât 2 neobosită la construcţia unei fregate dela lului imperial aprâpe acelaşi răspuns, oa şi
mau şi unora din ei le dete prune şi altora săptămâni, şi a se duce la Amsterdam, unde înoeput; şi pănă la terminarea ei; oă a ur f
Go z din Berlichingen, căpitanului împără
nu ; astfel găsia el o distraoţiă, văcjând bu în timpul aoesta venise şi delegatiunea ru- mat cursul regulat de architectură de co tesc, cjicând: «dor el nioi ohiria nu mi-a
curia la unii şi tristeţa la ceilalţi. Aoâsta sâscă. Se mai întârse odată la Zaandam, răbii şi desemn, încât ar putâ să între plâtit’o înoă!“ Şi ou drept ouvent, căol
însă nu rămase fără conseoinţâ destul de însă nopt8a pe furiş pentru a-şl lua prindă singur lucrări technioe, ca cons Petru avea reputaţie de un mare sgâroit,
desagreabilă, deâre-ce copiii, cari nu oăpă- sculele. tructor da corăbii. Aoest certifioat fu re ! care la orl-ce cumpărătură, avea dibăcia
taseră prune, îneepură a-1 bombarda ou Şi în Amsterdam îşi conservă el in- găsit în Kremliu de un general rus pe la în preoupeţului de meserie şi oare împărţea
pietri şi ou noroiu, aşa că nu putu scăpa cognitul săn, ou tâte că orl-care soia cine ceputul acestui seool. Aşadar Petru n’a recompensele sâu bacşişurile sale cu mână
decât refugindu-se într’o oâroiumă, unde a fost; scârbit în ourend de festivităţile învăţat architectura corăbiilor îu Zaandam, fârte strînsă. K’st fu însă plătit, şi pentru
oliemâ pe primar sâ-1 oorotâsoă contra fu numerâse oe i-se arangeau aci, oeru tot ci în Amsterdam. In arsenal se ţinu striot întârejiere oăpătâ un pahar de argint. El
riei agresorilor săi. Iu aoâstă cârciumă din mai mult să fiă lăsat în pace să-şî satis incognitul, şi celui oe-i cjioea Msjestate, îi mai făcu o visitâ Zaandam-ului, la oare
întâmplare, şedea un căpitan de corabie, facă dorinţa de învăţătură şi soiinţă. Deo întorcea spatele ou dispreţ şi măDios. în ooasie îşi esprimâ dorinţa, să audă o pre
care ounoscea pe Petru din Arhanghel, şi sebita lui atenţiune fu atrasă de manevrele dată ce-şl termina aci lucrul t^ilei, se ducea dică în biserioa iooală, care însă să fiă cât
prin acâsta dispăru orl-oe îndoâlă despre navale insoenate pe Y şi comandate de aoasă şi soria sâu răspundea la scrisori, es- se pâte de sourfă. Predicatorul Oalf se
personalitatea dulgherului de corăbii. Au vioe-admiralu! Schey; tâte oorăbiile dispo pedia ordine în Rusia şi urmărea cu pă urcă îu amvon şi ţinu predica următâre de
toritatea din Zaandam făcu. o oercetare nibile fură dispuse pănă spre Schelling'woude trundere deosebită evenimentele politioe 11 ouvinte: „Cugetă bine, vorbesoe bine
sorupulâsă asupra caşului, ameninţa, prin şi apoi se eseoutâ înaintea lui o bătălie diu Europa. şi fâptuesce bine... cu frica lui Dumnezeu,
44
publioaţiunl, cu pedâpsa cea mai aspră pe navală în tâtă forma. In urma rugămintei La 1697, Petru părăsi Amsterdamul Amin şi se cobori de pe amvon când
oei ce ar repeta asemenea scandal şi puse sale a învăţa construcţia (architectura) oo- şi se îmbarca pentru Englitera, însă el mai Petru mărturisi, că îu viâţa sa n’a aucjit
o gardă la podul oe duoea spre locuinţa răbiilor în una din radele (arsenalele) oom- veni de 2 ori în Olanda, întâiu îutorcân- o predică mai sourtă şi mai preoisă, invi
lui. Dâr de gâba, că de aci înainte, el fu paniei ostindiene, el fu primit cu cea mai du-se în Rusia, şi apoi la 1718. De astă- tând pe preotul oe-1 însoţie să urmeze
genat la fiă-care pas de public. Înaintea mare prevenienţă de cătră directori să l u - j dată aduse şi pe Ţarina Katerina. Er tre aoest esemplu. Şi cu ocasia acestei petre-
