Page 75 - 1897-08
P. 75
Nr. 186 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Mamele cu copii mici ar face f6rte Ca se se scie. dinţa femeilor sale, oare se fiice a avut 10 Samfira, Anioa, George, ca surori şi frate
'bine, dâcă n’ar permite servitârelor lor femei, — a poruuoit oa ele să loouâsoă se ou familiile lor. Angustin Cosma şi soţia
Am amintit, oă la adunarea generală
să preumble copiii ou căruoeanele pe pro parat de bărbaţii lor — numai ou rude de Julia, Aurel Pop şi soţia Lucreţia ca oum-
din Mediaş s’a împărţit între rcembri o
menadă, mai ales în timpul eănd e mare aprâpe —, de bărbaţi să nu se atingă, când naţl şi oumnate.
broşară, în nare se cuprindea „ Propunerea
aglomeraţia, cum e de esomplu câud oâută ese pe strada să pârte pe faţă văl des, oa
pentru ridicarea unei case naţionale şi pentru
musioa eto. Las’, că din punct de vedere să nu le potă vedâ nimeni faţa.
ridicarea unui internat de bâetl in Sibiiu", ULTIME SCIPJ.
higienio preâmblările aoestea nu pot fi Astfel se întâmplă apoi, oă sub pre
oe a fost făoută din partea oomitetului oen-
priinoiâse copiilor, dâr şi publicului ’i se text religios, dâr într’adevăr din alte oause
tral al Asociaţiunei. In introducerea aoestei Viena, 2 Septemvre. (Telegramă
faoe un mare inconvenient, mai ales fiind-oă oă profetului Mohamed îi plăceau forte mult
broşuri se susţine, oă „întrâga nâstră pressă" part. a „Gaz. Trans.“ sosită la 6
adese-orî copiii sunt încredinţaţi unor ser- femeile, ele (femeile) au fost supuse legi
a reprodus artioulul din Nr. I al organului 6re 40 m. sera). Conferenţa parla
vitâre puţin oonsoienţiose, neatente şi ne- lor ooranului, oare ordonă oa să fiă tot
Asooiaţiunii „Transilvania" din a. o., în mentară a fost încheiată astăcfi, lă
dibaoe, cari întră cu căruceanul pe unde e închise pănă trâeso. Când el sorise oartea
care s’a ventilat mai întâih propunerea sând în permanenţă subcomitetul
mai multă lume, molestând şi conturbând legilor, femeia se bucura de puţină stimă
pentru înfiinţarea „oasei naţionale"; vorbesce ales cu scop de a urma tratările cu
pe treoătorl, Mai de multe-orl am primit între Arabi. Femeile erau considerate de
de „apreţierile cât se p6te de simpatice" guvernul. Acest sub-comitet compus
plângeri în privinţa acesta şi am fost ru „olyba", adeoă oa un animal de rând, şi
ou cari a fost însoţit acel artioul din par din deputaţiii: Javorsld, contele Fal-
gaţi să atragem atenţiunea publicului, mai tatăl fetelor, dâoă susţinerea lor îi oausa
tea fiarelor, oarl l’au reprodus, şi apoi faoe Jcenhayn, contele Pdlffy, Dr. llerold.
ales a mamelor ou copii asupra acestui incon greutătî, avea drept să le ucidă.
următârea notă: baron di Pauli, Dr. G. Popoviciu, con
venient, pe care ar faoe bine să-l delăture Ceea ce privesoe ţinerea legilor Co tele Dziedusysld şi Dr. Sustersik, a avut
chiar în interesul fiilor lor. „La acest loo nu putem lăsa fără ranului, nioî afil nu s’a sohimbat mult de
0 „amintire, că în ultimul moment, d’abia erî o conferenţă cu primul-ministru
cum era pe timpul profetului. Femeile
Foc maro. Din Roma se anunţă, oă „oâte-va efile înainte de adunarea generala Turcilor şi astăfiî sunt fârte strict păzite Badeni, care a durat mai multe 6re
„s’au găsit două foi româuesol oarl, — do şi a avut un resultat satisfăcător.
filele aceste a isbuonit aoolo un foc mare şi, atât în harem, cât şi pe strade, se pârtă
„şi la timpul său provocate a se oouDa ou S’a stabilit pact între contele Badeni
la palatul intendaturei de finanţe şi direc „proeiotul oasei naţionale, au reprodus după oum dispune Coranul. Prin unele su
şi autonomiştl cu tendenţa de a suprima
ţiune! loteriei. După oum se sorie, pradă „atunci artioolul „Transilvaniei" fără nici o burbii ale Constantinopolei, unde looueso
"flăcărilor au câfiut mai multe miliâne de „singură observare în oontra proi cotului,—■ Europeni, astăfiî se pâte vedâ oâte o fe obslrucţiunea germană în mod radical şi
bancnote şi alte hărţii de valbre. Se sus „acum au luat posiţie contrară. In oadrul meiă mohamedană, oare nu-i învălită la a înaugura un regim autonomist. Par
„acestui raport nu încape nici o polemie lamentul va fi deschis între 20 şi
ţine, că în acel foc mare au ars şi 6menî. faţă. Aoeste însă sunt de olassă săracă.
„şi astfel la aoest loo nu putem reflecta la 30 Septemvre. Se crede tot-odată,
-Când pompierii s’au presentat la faţa lo
„observările oontrare; oredem însă oă din Femeile mohamedane din olassa înaltă nu
cului, deja două etaje ale palatului erau „următârea expunere de motive Adunarea mai odată pe săptămână convin cu băr că deja în prima şedinţă a camerei
consumate de flaoărl. Causa isbucnire' fo „generală se va convinge fără greutate, că baţii, Vinerea, oare este Dumineoa Moba- se va presenţa un proiect de lege
cului fiică nu e onnosoută. Pagubele, cari „t-âte argumentările foilor din Gestiune sunt medanilor. In fiiua aoâsta se desohid uşile privitor la schimbarea regulamentu
„lipsite de orl-oe basă şi îndreptăţire". lui Camerei.
sunt colosale, încă nioî pe departe nu se harem-urilor şi femeia turoă, însoţită de
pot stabili. In oraş domnesoe mare pauioă. Sub una dintre aoeste „două foi ro- sclavele sale şi de eunuohl, se duce la Berlin, 2 Septemvre. Constatân-
Tocul încă nioî acum nu e de tot stîus. mânesol", pe oarl comitetul oentral află de plimbare ou trăsura, dâr, se înţelege, ou du-se oficios telegrama, ce a adre-
cuviinţă să le învinuâsoă pentru neconse- văl pe faţă. Europânul o pâte ochi, însă sat’o ministrul-preşedinte Meline ca
La Sinaia o femeiă română din Bra cenţă, este a se înţelege de sigur „Gazeta salutărei Lotaringienilor,
şov a pierdut Vinerea treoută, în fiiua S-tei Transilvaniei". trebue se fiă oiroumspeot, deâreoe a privi răspuns
Mării, un toc, în oare se afla o carte de o femeiă mohamedaDă este luoru oprit, ba „National Zeitung" someză guvernul
botez şi un certifict, ambe pe numele Eu- Ţinem deci a ooostata, oă în ceea oe chiar periculos. german de-a cere lămuriri dela gu
frosina Rusu din Braşov, o poliţă despre ne privesoe pe noi, comitetul a susţinut un Cine îndrăznesoe a scruta ou privi vernul frances, că de ce a demons
200 fl., un libel de depunere dela banca neadevăr. rea pe o femeiă din harem, fârte uşor o trat astfel în contra tractatului de
săsâsnă din loc despre 218 fl. şi oâţl-va Nu este adevărat, oă noi „am repro pace dela Frankfurt?
crncerî, apoi nisoe losurî Basilioa, Dombau dus artioulul „Transilvaniei" „fără nici o pote păţi. Dâoă, din întâmplare, lângă pri
n-rii 6974 şi 3852, precum şi 2 bancnote vitor se află vr’un poliţist, aoesta are drep Viena, 2 Septemvre. După cum
de câte 20 franci. Onestul aflător e rugat observare" şi nu ne aduoem aminte, să fi tul să-l aresteze. Omul trebue să se pă- este informat „Neue fr. Presse“, mi
a-se insinua la administraţia diarului nos fost oând-va „provocaţi" de comitet de-a ne zâscă mult, deâreee după femeile din olassa nistrul-preşedinte Bânffy a invitat
tru, având de-a primi în sohirnb o recom ocupa cu proiectul casei naţionale.
pensă potrivită, preoum şi reounosoinţa ger Noi nioî cu observare, nici fără ob înaltă, sunt puşi o mulţime de detectivi, la Budapesta pe toţi cei 27 membri
manei păgubaşe. şi vai de aoela, despre oare stăpânul fe ai Congresului autonomiei bisericei
servare artioulul amintit nu l’am reprodus.
meilor presupune a fi cu gânduri rele. Din serbescî, ca să discute cu ei confi
Petrecerea tinerimei academice din Bra Nici măcar amintire de „oasa naţională"
causa acâsta se şi întâmplă multe omoruri, denţial asupra posibilităţii redeschi
a
şov. Tinerimea aoademică din Braşov, are nu s’a făcut în oolânele (fi rului nostru
âr tribunalele în Gestiunile aoeste puţin îşi derii Congresului. Serbii, <fi fbia
ce
onârea a invita publicul român la o oou- pănă atunci, când ne-am şi pronunţat asu frământă oapul. vienesă, aştăptă mult dela acâstă
venire socială, care va ave loo Sâmbătă pra ei, adecă ou două săptămâni înainte de
consultare.
în 23 August st. v, în sala oea mare din adunarea generală din Mediaş, pentru oare
NECROLOG. Subsorişii cu inima frântă
„Sohivzenhaus". începutul la 8 ore săra. adunare acel proieot să pusese la ordinea Atena, 2 Septemvre. Guvernul
de durere aduo la ounoscinţa tuturor mâr- a adresat o notă puterilor, în care
intrarea vor plăti-o numai Domnii cu oâte (filei.
tea prea iubitului tată, socru, frate şi con- protestăză contra retrocedării teri-
1 fl. Suprasolvirile se vor chita pe cale
sângean Maximilian C. Codarcea paroob torului dintre Guniţa şi Kuracber şi
fliaristică. Eventualul venit se va adauge A a rî c ta ie.
la fondul studenţilor sărmani. Pe altă cale nu şi v.-protopop gr. cat. al Pogăoelei, în dintre rîul Penejos.
Femeile şi coranul. Sa scie, că Co tâmplată în 29 August 1897 la orele
se vor mai face invitări. Toalete simple. Palermo, 2 Septemvre. „Corriere
ranul este fârte strict eu femeile credin- 12'/ din fii după un morb sourt, provăfiut
2
Tinerimea academică. della Sera“ primesce din Bombay
ciâse mohamedane, aşa oă bietele fe ou ss. Sacramente ale muribunfiilor, în anal
scirea, că agitaţiunile Mohamedani-
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma mei, aşa fiioend, din oopilăria lor şi al 61 al etătii şi al 33 al preoţiei sale. în
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena pănă la morte, tot timpul trebue să-l mormântarea soumpului repausat s’a făcut lor au luat mari proporţii şi că is-
Tucblauben Nr. 9 îsl recomandă amatorilor de petrâcă în înohisâre. Aoeste le vorbesce în 31 August st. n. la 2 âre p. m. după bucnirea revoluţiei în India este imi
fotografare, articolele sale necesare pentrna fo nentă.
arhanghelul Gabriel prin Coran din po ritul biserioii gr. oatolioe. Fiă-i ţărîna uşâră
-tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi
runca lui Allah, dâr într’adevăr causa ma- şi memoria bineouvântată! Virgiliu, Aleo-
nând preţurile.
rei stricteţe, a fost temerea lui Mohamed. saudru. Victor ca fii. Eugenia n. Cotta oa DIVERSE.
Profetul, oa să fiă mai sigur despre ere- noră. Sabin şi Liviu, ca nepoţi. Susana,
Triumful berei. Vinul se împuţinâză
într’una, dâr pofta de a bea a âmenilor
ceri în Olanda, sciu Petru să îndemne mai Alexandru II. In aşa cfisul „Registrul prin din faţă a clădirei exteriâr o tablă de oresce mereu. Ce-i mai firesc dâr, deoât ca
din aoeste două împrejurări să tragă folos
mulţi olandezi să intre în serviciul rusesc, ţilor" oe stă deschis în ooliba lai Petru, se petră cu inscripţia: „Spre amintirea pe-
numai craiul Gambrinus? Consumul de
şi în cele din urmă afluenţa fu aşa de însoriseră în oursul ultimilor 50 de ani trecerei lui Petru cel mare în Zaandam";
bere cresce an de an. In 1896 s’a consu
mare. încât la 1722 statele din olanda fură membrii din mai tâte familiile prinoiare aeâstă ofrandă o luâ în privire şeful ca
silite a interveni. din Europa, pe oând simpli muritori ’şî binetului oivil al împăratului ruseso, Po- mat din aoâstă băutură 17 miliarde şi 700
miliâne litre, de toţi locuitorii pământului
De şi din cele fiise p ^ aici resultă, trecea numele în „Registrul străinilor" de lovstofF, venit expres din Petersburg. Sâra
ăn
Cea mai multă bere s’a oonsumat îP Ger
că presenţa lui Petra în ZaaDdam n’avu oând s’a oprit orî-oăruia, a-şî eternisa vi- se representâ o piesă ooasională „Pieter
mania (cam 5 miliarde litre); mai puţină
aoeaşl însemnătate şi oonseoenţă asuora sita pe păreţi sâu uşi. — Astă (fi locul pe Mihaeloff", oăreia îl premerse un conduct
se consumă în Rusia (400 miliâne în 1896).
desvoltărei Rusiei, ca oea din Amsterdam, care stă oăsuţa este o enclavă a Rusiei, de costumat imitând intrarea lui Petru, oare
totuşi căsuţa Ţarului Petru din satul Za- 6re-oe regele ’W’ilhelm III, ultimul proprie procesiune fu însă conturbată de o plâie
andam formâză şi astăfiî centrul vifiibil, tar, o dărui împăratului Alexandru III. — torenţială ; la 19 Aug. se ţină în Y. o în Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
în jurul oăruia atât în străinătate cât şi De doi ani s’a clădit peste oăsutâ un edi trecere de mare a corăbiilor cu pânză. Mai
aoi (Ru-ua) se învârtesc representaţiunile ficiu solid de pâtră pentru a o feri de in- trebue remarcat, că în timpul jubileului era Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
asupra petreoerei lui în Olanda, la oare şi ceudiu şi pe fronstispioiul acestei clădiri espusă în museul din Amsterdam o ooleo-
cunoscuta ooeră „Ţar şi dulgher" a lui stă oorâna rusâscă. De alt-fel acâstă reli- ţiune de diferite piese xilografioe referitore
Lortzing contribue ou o bună parte. quiă, fu privată de caracterul său adevărat la presenţa lui Petru oel Mare în Olanda. r.
După oe muri Petru mica oăsuţă de prin învăluirea ei ou olădirea aoâsta ; acuma Afară de o xtlografie ce înfăţişa portretul Pentru fumătorii U ţigări!
scânduri oăfiu în uitare, până ce împăratul sâmână ou o cutie de juvaerioale lucrată lui Petru, făout de Houbreken, tâte cele »<J s
E-I
r—<
*—t SCjf' C l i U B S ^ 5 $
Pavel din Rusia o visitâ la 1782. Napoleon fin, şi luxâsă dâr oând o desohidem găsim lalte erau de mică însemnătate, totuşi sco este cea mai curată, subţire şi totuşi tare >
I o văfiu şi el, dâr s’o fi părăsit ou un întreDsa o pâtră ordinară fără valâre. pul fu atins întru cât ele d. e. dau o ima cu o Hârtia, d.e ţigrâri,
surie sarcastic pe buze. împăratul Alexan Asupra festivităţilor dela 18 — 25 Au gină clară despre festivităţile arsngeate în fără glicerină.
dru I lăsa să-i pună o tablă de marmoră gust o. ţinute în Zaandam în amintirea (Şi- Amsterdam şi mai ou semă despre ma Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
u
ou inscripţia: „Petro Magno Alexander I . lei de sorierea lui Petru aoum 200 ani aci, nu nevra navală şi artifioiele admirabile ale E+ "O
<ti Se află şi tuburi de ţigări din liărtiă
La 1818 regele Wilhelm I din Olanda este tocmai mult de tfis. Ambasadorul ruseso serbărilor.
C L U B .
oufnpărâ căsuţa dela proprietarul său şi o în Haaga şi Consulul din Amsterdam asis „Neues Poster JuornaL“.) f-H
Yenfiare en gros la ►3
dărui norei sale, Ana Paulowna, sora lui tară cu personalul lor dimpreună ou pre
Alexandru I. Ia 1839 veni aici şi fiul îm dicatorul comnnităţii luterane din Peters- * lulius fÂiilIer Nachfolger,
(‘261 Braşov._______________
păratului N'colae, care mai târfiiu deveni burg. Oraşnl Zaandam puse în pâretale
