Page 77 - 1897-08
P. 77
IhMtStt. ifiiiiistriiiiin, „BaieU" iese în ilâ-care di,
si fijiilT^Î Auonamente pemrs Ausiro-Dagaria:
Ss'wor. piste taars Nr. 80. Pe un an 12 fl.: “pe şese iunl
6 fl., pe trei ldni 3 fl.
S'D'iacrf ua.t£XAOE-*XS as ;»0
$Xim<uic. — iîwm*c«ipr* kp, Ja N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
wMmai Pentru România si străinâtaia:
iMSEKATE no pîmiouc iu AOml- Pe un an 40 frânei, pe şbse
sUtraţlune In Braşov Hi Ir ui* luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măt6rele Birouri de anuaelurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Tiena: If. Ditku. Srtnrith
SckaUk, Jiudoif Jlotse, Ă. -Jnpehki Se prenumără la t6te oficiei.e
N»ohfol?erţ intern Oţptifh, J. poştale din Intru şi din utară
Dunnebcr, îu Budapeota: i. T. şi la dd. aoiectori.
Voldbargerg, Xckiiein Bemat: In imanentul pentru Brasor
Bueureaoi: igcuce Santa, Buc- administraţiunea, piaţa mare,
ouiaale de Heumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
boxi,: Karoqn de Lubmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Interţlunllor: o ueriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Xarmond pe 0 oolonă 8 ax. şi Cu dusul în casă: Pe un an
HOor. simbiu pentru o publi- {2&\jucclgx de 1Dtslj2Gl1izl<bg§l 34=) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai de»e după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beoiame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
ceriă 10 or. seu 80 bani, a se plăti înainte.
Nr. 187.—Anul LX. Braşov, Duminecă 24 August (5 Septemvre) 1897.
Destrămare ori întărire? lor români bucovineni, care de rân în genere, când sciut este, că dela al Austriei, Ungurii pe temeiul fră
dul acesta fiind absent, a fost înlo înfiinţarea dualismului înedee Nemţii ţietăţii, în care trăiau odinidră cu
In săptămâna acesta s’a petrecut cuit de d-1 deputat Dr. Gk Popovicî. austriac! şi pressa lor au fost cei Polecii, l’au fost întâmpinat cu cu
în monarehia nostră un eveniment, Subcomisiunea acesta — după soi mai înfocaţi apărători ai hegemoniei vinte m'ăgulitdre şi pline de spe
care deşi fdrte firesc, totuşi a pro rile ce le avem — s’a înţeles în tdte maghiare şi a nisuinţelor lor de cen ranţe, că Badeni va merge în tot-
dus pretutindeni surprindere, ba în cu ministrul-preşedinte, şi a stabilit tralizare şi de maghiarisare. Nici mă deuna în cea mai strînsă înţelegere
tre Nemţi şi Unguri a deşteptat un pact cu guvernul, pe basa pro car pentru Saşii din Transilvania nu cu colegul său Banffy.
chiar spaimă şi îngrijire. Etă în ce gramului autonomist, seu mai bine şî-a ridicat o singură dată cu efect vo Astăcjî, când Badeni întinde
stă acâstă întâmplare: clis federalist al majorităţii. cea ei, şi în ce privesce pe Românii bu mâna autonomiştilor, hotărît fiind
Ministrul-preşedinte austriac Ba- Cu acest prilegiu tdte cluburile, covineni centraliştii nemţi, deşi au să înfrângă cu ajutorul acestora
deni ne mai putendu-şî altfel ajuta, începând dela al Polonilor şi Cehi fost de un lung şir de anî la pu oposiţiunea Germanilor, foile ungu
s’a adresat cătră majoritatea din lor, au arătat contelui Badeni pre- tere, nici măcar o şcălă secundară resc! numesc pe Badeni „nenoroci
noul parlament austriac,— compusă tensiunile lor, a căror împlinire o românâscă n’au voit să le înfiinţeze, tul Poleac", care a ajuns şi el nu
din partidele autonomiste, şi adecă cer în schimbul sprijinului, ce sunt ci mai bucuros au protegiat pe Ru sciu cum în fruntea guvernului aus
din Cehi, Poloni, partida catolică, gata a-1 da guvernului. tenii slavi decât pe Români. Er pro triac.
marii proprietari conservativi, Ro Ne mângăiăm cu speranţa, că prietarul clarului „Ostd. Rund.", d-1
mânii bucovineni, Slavii de Sud, Slo în acest moment decisiv nu va fi Schonnerer, în programul partidei „Der ori cum va fi, scrie „Neues
venii etc. — şi a rugat’o să-l spri- întrelăsat nici micul club al Româ sale a părăsit cu totul Bucovina, P. Journal", ori cine ar fi la cârmă,
jinâscă, ca se p6tă înfrânge oposi- nilor bucovineni de a-şî reclama cerând ca ea să între în legătură Badeni ori Hohenwart, momentul e
siţiunea încăpăţînată a Nemţilor şi pretensiunile sale îndreptăţite în fa cu Galiţa şi să fiă înghiţită de lăco prea serios de a mai critica persa
se restabilescă pacea în parlament vorul causei române bucovineue. mia polonă. nele şi trebue să ne dăm sâma des
şi în ţâră. Cu privire la deputaţii români Şi astăcjî cine sunt mai soli pre starea primejdiosă a lucrurilor.
Ei bine, nu era nimic mai fi bucovineni, cari au intrat în majo dari şi mai fraţi de cruce în apă In Austria domnesce acfî drâpta au
resc, decât ca într’un stat constitu ritatea contelui Badeni, trebue se rarea principiului suprematist cu care tonomistă din cameră, fără Nemţi şi
ţional guvernul se mergă cu majo însemnăm aici o plângere ce s’a în s’a înaugurat dualismul, dâca nu în contra Nemţilor, acesta e carac
ritatea din parlament. In Austria dreptat în contra lor din partea Nemţii cu Maghiarii? Ba se pregă- teristicul situaţiei, bărbaţii din gu
însă nu sunt stări normale. Contele cfiarului vienes „Ostdeutsche Rund tesce în momentele aceste în faţa vern, cari au ajuns a se închina au
Badeni la început nu voia se pri- schau". „Românii din Bucovina — mişcării federaliste din Austria, care tonomiştilor, sunt numai de o în-
mâscă nicidecum programul majo 4ice acestă fdiă — sunt ameninţaţi şî-a înscris pe drapelul ei autono- J I semnătate de a doua mână. După
rităţii, şi a încercat şi el, ca odinidră cu asuprirea naţionalităţii lor prin mia ţărilor şi egala îndreptăţire a 26 de anî Austria ârăşî a ajuns la
contele Taaffe, se plutâscă pe dea slavism, şi deputaţii lor totuşi stau naţiunilor (?) — o demonstraţiă mare acel punct, de unde au scăpat’o odi-
supra partidelor. Şi-a dat mari si pe partea unui guvern, al căruia scop germano-maghiară. Şi acesta cu oca- niâră Andrassy şi Beist cu mare
linţe se câştige cumva şi pe Nemţi este de a face cu orî-ce preţ ca sla siunea visitei ce o va face împăra greutate. O majoritate slabă federa
şi în cjilel© din urmă a încercat săi vismul se devie rassa domnitdre în tul german oraşului Budapesta. listă clericală e acjl la cârmă şi
împace chiar cu Cehii într’o confe- imperiu. Românii în loc se-şî caute Tdte aceste au mai fost şi vor dictâză guvernului drumul, pe care
renţă, ce a convocat’o el. Dăr Nem amici în contra slavisării Austriei, mai fi. Mersul firesc al lucrului însă are să mergă. Acest drum este ace
ţii au respins tdte propunerile pri combat în mod duşmănos pe Ger- nu-1 vor putâ împiedeca. Naţiunile laşi, care a fost înainte cu 26 de
mului ministru austriac, şi au re- manî, cari singuri pdrtă lupta în acestei mari monarchii poliglote tre anî. Scopul lui este introducerea fe
fusat se ia parte la conferenţa do contra slavismului". bue să-şî recapete mai curând ori deralismului în Austria.
împăcare cerând, ca guvernul înainte Numita foiă, care este organ mai târejiu deplina lor libertate şi Foia ungurescă speră însă, că
de tdte să-şî retragă ordonanţele de al Nâmţului radical Schonnerer, mai egală îndreptăţire naţională, căcî lucrurile în Austria nu vor ajunge
limbă, ce ,le-a fost dat în favorul face imputări şi revistei „Liga ro altfel se va vorbi nu de destrăma aşa departe cum să pare acfî. Nu înţe
egalei îndreptăţiri a Cehilor. mână" pentru un articul ce l’a scris rea Austriei, cum vorbesc acjî foile lege însă cum contele Badeni va putâ
Vec}endu-se ast-fel strîmtorat, ca asupra Nemţilor din Austria, şi are unguresc!, ci de destrămarea monar- să delăture pedecile, ce i-le va pune
se nu ajungă între două focuri, con aerul de a ameninţa pe conducătorii chiei austro-ungare. oposiţiunea Germanilor. Deputaţii
tele Badeni şi-a adus aminte, că el mişcării române cu disgraţia Nem Etă de ce noi Românii trebue germani chiar să voiască să înce
adecă după totă regula trebue se ţilor, dela cari nu vor mai putâ pre să stăm pe partea acelora, cari lupta teze cu atacurile lor, nu i-ar lăsa
mergă mână în mână cu majorita tinde nici măcar ajutor moral în şi stăruesc pentru libertatea, er nu în pace poporul german, care este
tea. In septemâna acesta s’a întru lupta contra maghiarisării, decă ei pentru asuprirea naţiunilor acestei adânc turburat, afară de acesta con
nit comisiunea parlamentară a ma nu numai nu sprijinesc pe Germanii, monarchii. ducerea Germanilor au luat’o în mâna
jorităţii, care a numit apoi o sub- cari luptă pentru dreptul lor, ci îi acjî chiar cei mai estremî şi radi
comisiune cu scop, ca acesta se în mai combat în parlament şi-i insultă cali dintre ei, cari demonstrâză cu
tre în înţelegere şi se stabilescă un în pressă. „Nenorocitul Poleac“. trei-colorul naţional german şi ape-
pact cu Badeni. In subcomisiune se Este o mare cutezare din par lâză la sentimentul naţional şi la
află toţi şefii cluburilor din drâpta, tea Nemţilor, când fac asemenea Când venise la cârmă contele concursul celor de peste graniţă din
între cari şi şetul clubului deputaţi imputări Bucovinenilor şi Românilor Badeni, ministrul-preşedinte de a c | î imperiul german.
FOILETONUL „GAZ. TRAN;S.- doi erau tineri şi le-a dăruit Dumne pănă s’o făcut albă cjiuă, o tăt plâns împărătâsă mai prinse o leacă
zeu un pruncuţ, parte bărbătâscă. şi s’o dăolit văcjend ce are se ajungă de curaj şi nădejde, după vorbele
Der când o fost a noaua cJb după- pe copilaşu ei. soţului ei, ale înălţatului împărat,
HPsaJ-tiresL-
ce s’a născut pruncul, chiar pe la Când era amu albă <4iuă, de s’o dar el, cu tătă curaja ce arăta, se
Tăt mă mir şi mă desmir cum mieclul nopţii au venit ursîtonle la sculat împăratu şi a vecjut pă îm- puse pe gânduri, că âre putâ-va
mă mai puteţi atâta morcoti să vă ferâsta căsii împăratului, unde era părătâsa cu ochii roşii ca cepele de să-şî scape copilul de primejdia ce-i
spuiu io vâuă poveşti, ş’apoi colo împăratul, împărătâsă şi pruncul, şi atâta plâns, s’a înspăimântat gro eşise din cartea sorţii, că dâră ursî-
când nu-s defaţă îmi băgaţi de jină ; au prins a ursi sârtea pruncului. zav, şi-a întrebat’o ce-i cu ea? Ear torele numai aceea vestesc, ce-i scris
ba că nu le mai spun bugăt de cu Una a c | î „Pruncul acesta s’a face ea, ca omu cel cu năcaz, i-a spus în cartea sorţii.
8 :
ponturi ca oroşenii, ba că îs prea on ficior zdravăn ca on steag. Cea din şir (fir) în păr, cum au venit Deci se puse şi dădu porunca
din samă în afară săteneştî, ba că laltă ursîtâre a cjîs Când va plini ursîtorile la ferâstă chiar la mieclul straşnică să se adune tot şerul (fie
:
le-aţî mai aucjit nu sciu dela cine şi .douăzeci de anî, va peri lovit de nopţii, cum una a cjis» că pruncu rul) din împărăţia l u i , şi aduse
s:
nu sciu unde, destul că pe din dos trăsnet. Er a triia ursîtore a cji lor s’a face on voinic zdravăn ca on maistări de fier din tâtă împărăţia
îmî băgaţi jină, âr când mă apucaţi De va scăpa atunci de primejdie steag, ear alta a <Jis, că, când va şi le porunci se facă o casă de şer
între voi nu-mî daţi două cu două s’a face împărat vestit, care va plini copilu dduă-4eci de anî va în păreţi de şepte stânjinî de grosă
să vă spun poveşti, să vă ţin de aduce în lume legi, cum nu mai peri lovit de străsnet, ear a triia a şi acoperită numai cu şer, ear de
urît. Amu tăt atăta i, una vă mai sunt". 4is, că de a scăpa de primejdia şepte stânjinî de gros coperişul, şi
spun, da de-oiu mai aucji legănat După aceea s’au dus se nu le aceea, atunci s’a face on împărat la casă nu făcu nici o ferâstă, se
cuvânt în potriva mea şi a poveşti mai audă suflet de uăm (om). vestit, care va aduce în lume legi, nu aibă pe unde străbate trăsnetul.
lor mele; de a cuteza care-va se Cei din casa împăratului tăţî cum nu mai sunt. Numa o gaură făcu la casa acea
mai gremujde — alta şi mai mult durniau (dormiau) afară de împără- — Numai de-atâta te doăleştî pogănă, cât să potă străbate un om
poveste din gura mea nu aucfiţî şi tâsa, care aţipise o leacă de cu tu? Las’, că nu*i musai să se mai şi gaura aceea avea o uşă de şepte
pace şi sănătate!..................................... sâră, âr amu sta trează, ca se dee împlinâscă tâte horbele (vorbele) stânginî de grosă, care astupa gaura
s
ţîţă la copil, când s’a deştepta. Aşea ursîtorelor; numai cele ce le a 4i de nici unghia n’ai fi putut’o băga
O fost ce-o fost, o fost odată dară numa ea sîngură o aucfit graiu ursîtârea cea dintâiu şi cea de a pin’ vr’o crepăturiţă. Şi la casa
on împărat mare şi puternic, şi avea ursîtorelor. Da nici n’o mai închis treia de s’ar împlini, că despre pri aceea au lucrat faurii din împărăţia
împărătâsă mândră şi frumâsă. Amân ea ochii din minuta aceea de ceas mejdia trăsnetului voiu sci io griji! lui noauă-spre-4ece anî închiaţî, şi
