Page 78 - 1897-08

P agi na 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 187—1897.

De aceea nu crede numita foia, note asupra portului, dialectului, vieţei şi unâlta de esploatare în mâna străinului, e ţiunile sale apărute în tipar înşirăm aici
44
44
că contele Badeni va isbuti cu noua obiceiurilor lor, au cerut profesorului din rob al patimei şi al orîşmei jidovesc!. După „Hora Elisabeta , „Hora Jnnimei , „Patru
sa încercare federalistă. Cu tbte as­ Lipsea să le presinte, spre legitimare, paş- ce şl-a pierdut averea şi moşia lăsată de hore , „Oftluşerul , „Douâ hore , „Sunete
44
44
44
44
44
tea i-a intrat frica în 6se şi conjură portul. D-rul Weigand, neavend eu el acest moşi şi strămoşi, el îşi dă ac}î si agonisi­ din CarpaţI , „Polca Emila , „Vals-Ama-
pe bărbaţii de stat unguri se ve­ act, o fost arestat. Românii au fost indig­ tul mânilor sale Jidanului în schimb pen­ ryllis , „Suferinţa . S’a ovalifieat pentru
44
44
gheze, ca nu cum-va Ungaria se su­ naţi de acest nou act de volnicie. Au in­ tru veninul, ou oare aoesta îl otrăvesc su- cariera juridioă, vorbia şi scria afară de
fere în urma celor ce se petrec în tervenit fruntaşi şi advocaţi Români pen­ fletesoe şi trupesoe, pregătindu-i astfel ruina limba română, înoă limba germană, po­
Austria. tru punerea în libertate a d-rului Weigand, desăvârşită. O mare pricină la aoâsta sunt lonă, englesă, rusâscă şi italiană. In mu-
44
cunoscut în acele părţi prin desele sale „conduoStorii , preotul şi învăţătorul. Ţăra­ sioă a esoelat nu numai oa interpretant, oi
ce
„Budapesti Hirlap “ c}i > că Un­
gurii au înjurat, au batjocurit mult cercetări sciinţifice, der totul fu înzadar, nul român oaşan e părăsit acjî de oondu- mai ales oa oompositor. Trei ani de (file
că gendarmeria se opuse la eliberarea oătorii săi firesoL Intre popor şi preot nu a fost ucenio la un juvelier în Viena şi
pe Nămţ; ei pbte au avut şi cause.
lui fără ordinul ministerului de interne. este acea legătură sinoeră şi intimă, oare afară de roasa a învăţat arohiteotura şi
Nimeni însă nu pbte asigura pe Un­
Pece preoţi au luat răspunderea pesonală ar trebui să fiă. Preotul de aoi vorbesoe s’a speoialisat îu hortioultură, înoât şi as-
guri, că potopul Slavismului n’ar fi
pentru Weigand, der nu s’a admis nici în casa lui o limbă străină de popor, şi în tăcfl sunt renumite în Bucovina plantaţiu-
un pericul mult mai -mare pentru
ei. Cu primejdiile, ce i-au amenin­ acâsta. Weigand a fost escortat la Ciachi- familia lui domnesce spiritul maghiar sân nile din grădina dela DoronouţI. Fiă-i me­
ţat din sînul Nemţilor, Ungurii au Gârbău, şi numai în urma mai multor tele­ maghiaron. Aoâsta vine de acolo, oă preo- moria veoînioă!
fost în curat, hotarele ambiţiunei grame, a sosit a doua c]i dela ministerul de ţimea din ţâra Oaşului nu oetesoe oarte ro- Nemţii din Austria şi serbările Seda-
Slavismului înse nu le cunosc. De- interne ordin pentru liberarea lui. mânâsoă, niol foi românesoi nu vecjl la nului. Nemţii din Germania serbâză în tot
laturarea Slavilor pe timpul lui An- „Reuniunea de cetire şi cântări din oasa ei. Deşi în privinţa materială sunt anul la 1 Septemvre amintirea învingerilor
drâssy, n’a însemnat deslegarea ces- Zagra“. In comuna româuesoă Zagra din bine situaţi, mai bine deoât preoţii altor dela Sedan asupra Franoesilor în răsboiul
tiunei, ci numai amânarea ei. Re­ ţinuturi, oi totuşi nu jertfesc un gologan
oomitatul Bistriţa-Năsăud s’a înfiinţat o dela 1870. Nemţii din Austria, oarl sunt
lele se renasc erăşî după un pătrar pentru oarte românâsoă din oare Bă se lu­
reuniune da cetire şi oântărl, ale oăreia fârte nemulţămiţl ou stările oreate de gu­
de veac şi ameninţă; în lupta lungă statute au şi fost aprobate din partea gu­ mineze ei şi să lumineze şi poporul. Dâcă vernul Badeni, stări, oarî favoriseză ele­
ele au devenit mai compacte; Cehii vernului. Statutele sunt tipărite şi se vând ar fi suflet românesc îu ei, ar putâ faoe mentele slava din imperiu, s’au pus să ser­
oţeliţî îşî reînoesc vechile lor pre- în favorul reuniunei ou 5 or. (plus 2 or. mult şi multe, oăcl mijlocele materiale nu beze şi ei dimpreună ou Prusianii, voind
tensiunî şi sperbză, că dbcă chiar la lipsesc.
porto). După statute, soopul reuniunei este să arate prin acâsta tendinţele lor oătră
nu vor reuşi printr’o lovitură, ei to­ Esposiţiă românescă de vite. „Reuniu­ 44
1) înfiinţarea unei oasine şi a unei biblio­ „marea Germani ă . Reuniunea partidei
tuşi pas de pas vor ajunge la co- nea română de agricultură din oomitatul unite naţionale germane din Viena a ţiDut
teci oorăspunfiătdre trebuinţelor poporului;
rbna scopului. Se fim der deştepţi/“ 2) înfiinţarea unui cor vocal. Membrii or­ Sibiiului va arangia în cjiua de 5 (17) Oo- o adunare festivă în amintirea Sedanului.
44
v
esclamă fbia ungurescă. tomvre a acestui an o esposiţiă de vite îa Deputatul Wolf a ţinut o vorbire îu oare
dinari ai reuniunei pot fi locuitori din Za­
gra, cari plătesc o taxă de 4 fl., de 1 fl. Boiţa, la oare vor putâ lua parte vitele a arătat indignarea Nemţilor faţă de „atro­
locuitorilor din Boiţa, Porceşti, Sebeşul in­ 44
seu de 50 or. la an, după cum hotăresce cităţile poliţiei ou ooasia adunării din
comitetul reuniunei. Ei au drept eă cetâsoă ferior şi superior, Racoviţa, Yeştem, Tăl- Eger. Comisarul poliţiei aucjând acâsta a
măcel şi Sadu. Loouitorii din aceste co­
foile reuniunei în iooaiul aceleia, să împru­ împrăsoiat numai deoât adunarea. O larmă
— 23 August v.
mute cărţi de cetit din bibliotecă şi să ia mune sunt avisaţl, oa să-şi îngrijâsoă bine mare s’a produs, şi pubiioul adunat a în-
Pentru răspândirea numerilor de Du­ parte oa membri activi în corul vooal. — vitele pentru a-le putâ duce îu număr cât oeput să cânte imnul german „ Wacht am
u
mineca ai „Gaz. Trans.“ D-l profesor uni­ Reuniunea acesta este aşa-dâră un fel de mai mare la aoea esposiţiă. Rhein . Nemţii din Eger n’au outezat să
versitar din Bucuresol D. Negreanu a bine­ cabinet de lectură. In serile lungi de iărnă Constantin Dobrowolski Cav. de Bu- ţină serbarea Sedanului în aoel oraş. S’au
voit a ne pune la disposiţiă 2 fl v. a. pen­ şi în alte (file de peste an, când în lipsa clienihal. Sâmbătă la 16/28 August a tre­ dus în în oraşul Lipsea de pe teritorul
tru a trimite gratuit numerii de Dumineca de ooupaţiunl poporul de multe-orl nu gă« cut la cele eterne în Dobronouţi pe moşia Saxoniei, şi aici au serbat dimpreună cu
44
ai „Gaz. Trans. pe timp de un an într’una sesoe alt loc de petreoere decât oâroiutna, sa pănntâsoâ, după un lung şi greu morb, fraţii lor din imperiul german. La sosirea
din aoele numărose comune locuite de Ro­ astfel de cabinete de leotură sunt de ne­ Oavalevuî de Buchentlial, oare ni-a îmbo­ în Lipsea au fost primiţi cu mare tărâboiu;
mâni, unde înoă nu se oetesc cjiare ro- preţuit folos poporului. Dâeă esomplul har­ găţit literatura musioală cu numărose piese dela gară pănă în oraş au cântat împreună
mânesol. La recomandarea unor domni din nicilor Români din Zagra ar găsi mulţi de valâre artistică şi transpirate de ade­ „ Wacht am Rhein . Ajungând într’un ohioso
41
Braşov, am dispus a se trimite pentru imitatori priutre comunele române mari şi văratul spirit naţional al melodiei româ­ din oraş, deputatul austriac Iro a ţinut o
acest preţ „Gazeta de Dumineoa la adresa mici de pretutindeni, poporul nostru ar do­ nesc!. înmormântarea mult regretatului s’a ouventare oătră popor. „Nu desperăm —
14
d-lui Ioan Boeriu, paroch în oomuDa pe bândi nespus de mult. Mai mult sân mai făcut Luni, în 18/30 August, la oare a cjise el — în lunga nostră luptă pentru
jumătate maghiarisată Lisneu (Lisznyo, p. puţin s’ar pută lucra în direcţia acesta şi luat parte un public distins din tâte pătu­ germanism, pe care îl vom duoe la vic­
u. Bikfalva) din Săcuime. — Rugăm pe toria. N’am venit aici, oa să oerem ames­
în cadrul statutelor Asooiaţiunei, căci îu rile societăţii bucovinene. Constantin de
d-l prof. Negreanu să primâscâ mulţămita tecul marilor Germaui îu trebile nâstre
urma urmelor agenturile Asooiaţiunei, ce Dobrowolslci cav. de Buchentlial s’a născut
nostră. sunt prevăcfute a se înfiinţa prin comunele la anul 1842 la Dobronouţi, proprietatea din Austria, ci să le oerem numai simpa­
s
44
Arestarea d-lui Weigand. Gendarmii nostre, numai lucrând îu direcţia acâsta familiei Buohenthal. Studiile gimnasiale tiile . Apoi apucând un stindard, a cj'
unguri au făcut o nouă ispravă. D-rul pot să-şi ajungă adevăratul lor scop. le-a urmat la Tarnopol în institutul iesuit „Vrem, să ne unim sub stăgul negru-roşu-
Weigand, profesor din Lipsea şi cunoscut şi le-a terminat la Viena în Teresianum. auriu ; trăâseă emblema nâgră-roşiă-auriă l 44
ca filo-român, a fost arestat şi escortat Din ţâra Oaşului, aflătore în partea Tot la Viena şi-a urmat în deours de doi
Desfiinţarea micei loterii. Ou l Sep­
la CiacM-Gârbău. D-r Weigad a întreprins de răsărit a comitatului Sâtmar, primesoe ani studiile juridice, pe oare le-a terminat temvre n. s’a început în Ungaria desfiin­
14
în Ardeal o lungă escursiune şi pretutin­ „Tribuna din Sibiiu o corespondenţă, în la universitatea din Graz. După trecerea ţarea rnioei loterii. Oea dintâiQ a fost des­
deni s’a interesant de mişcarea Români­ oare se spun lucruri puţin înveselitore des­ cu succes a esamenelor juridioe de stat a fiinţată loteria din Timişora. După aoâsta
lor. La 27 August se afla la mănăstirea pre Românii din acele părţi. Până acum rămas om liber, mare proprietar român în
vor urma loteriile din Budapesta şi Sibiiu.
Strîmbei Fizeşului în protopopiatul Dergei, Românii din ţăra Oaşului (compusă din Bucovina la frontierele Besarabiei, trăind
visitată în fiă-care an, de multă lume. In­ vre-o 15 comune curat româuesoî) au resis- aprope esolusiv economiei şi artelor. Deja Jidovii vreu nouă ţâră. In oraşul Ba­
teligenţa română şi protopopul Dergei au tat orl-oărui ourent de desnaţionalisare şi din cea mai fragedă oopilăriă s’a ooupat zei din Elveţia s’a ţinut dilele aoestea un
făcut d-rului Weigand o frumosă primire alt element n’a putut pătrunde în mijlooui cu musioa, având o deosebită predileoţiune congres al Jidovilor, în care fiii seminţiei
şi d-l Weigand s’a întreţinut cu mulţi Ro­ lor decât jidovimea. Jidovii au produs prin­ peutru cântecele poporale românescî, ceea-oe lui Israil s’au sfătuit oum să-şl faoă o nouă
mâni. Gendarmii unguri trimişi spre a păs­ tre Românii din acel ţinut o grdzuică de­ a rămas şi nota caracteristică a oomponis- ţâră, unde să se ducă cu toţii. Mult s’au
tra ordinea la acel peregrinagiu, vădend vastare, jupuindu-i în cel mai orud mod. tului de mai târejiu. Studiile musicale le-a sfătuit şi mult şi-au frământat minţile, oum
lume adunată în jurul d-rului Weigand, Cele mai roditore loourl au aiuns în ma­ terminat în oonservatorial din Viena la re­ ar fi bine să faoă, oa Sionul jidovesc să-şl
care culegea de pe la diferiţi peregrini nila Jidanilor, er Românul a ajuns să fiă numitul prof. losef Dax. Dintre oomposi- recapete ârăşl mărirea de odiniâră. In cele

când se apropia feciorul împăratului şer, dar totodată nu încetă ea şi Aşa învăţă călugărul cel bătrân pomi cetind din psaltire, şi ploua
— că amu era fecior holteiu, zdra­ pe alte căi a-şî scuti fiul de primej­ pe împărătâsa, ear ea îl ascultă, ca din cofa şi âmblau fulgerele pe
văn ca un steag — când se apropia el dia ce-1 aştepta, când va plini doaue- făcu milostenie cu săracii şi mişeii, lângă el cruciş şi curme4iş, der el
de două-cţecî de ani, atunci era gata, 4ecî de ani. Ea adecă ce făcu ? Se se ruga neîntrerupt la Dumne4eu nu se nici infiora, nici nu-i păsa
ca scrisă în mijlocul grădinii împă­ sfătui cu un călugăr bătrân ce era sfântul se-i cruţă copilul. Ear când mult că-1 udă, ci cetia mereu din
rătesei, aprope de curţile lui. Amu acolo la curte, îi spuse adecă din fu copilul la pricepere, îl dădu că­ psaltire. Odată, când era cătră fun­
aştepta împăratul mai cu nădejde şir în per cuvintele ursîtorelor, ear lugărului celui bătrân la învăţătură. dul grădinei, numai aude: poc! de
ceasul, când se-i împlinescă copilul acela o învăţă aşa : înălţată împă- Şi învăţă călugărul pe copilul se cutremură pământul din temelie.
doauă-cfecî de ani şi să-l bage în casă, rătesă, lucru care l’a început înălţatu împăratului slovă de slovă pănă Atunci se făcu galbin ca ceara de
ca să-l scape de primejdie, că el împărat să face şi s’a gata, dar pu­ sciu copilul ciaslovul şi psaltirea spaimă şi se uită în partea de unde-i
credea, ca abunăsamă acolo a şi (fi) terea lui Dumne4eu este mai mare cum se cade. Dar când se apropiă veni sunetul. Adecă casa cea de
scutit. decât grăme4ile acelea de şer; cu vremea de era copilul de douăzeci fier era tbtă ferferiţă. In ea trăsnise
Dar ce făcuse împărătâsa pănă întăriturî făcute de mânurî pecătdse de ani şi casa cea de şer era gata, şi o împrăsciase cât era grădina,
’ntr’aceea? Ea nu prea avea mare nu-i pbte nime sta în potrivă, nu­ numai vă4ura, că se ridică un orcan împăratul înlemni de spaimă, când
încredere în marafeturile ce vedea, mai ruga şi milostenia pot se aducă groznic de cătră miâ4ă nbpte. Atunci îşi ve4u casa tbtă ţîră, cre4ând, ve4î
că face împăratul; nu, că aucfise ea pe Dumne4eu sfântul se strămute împăratul chemă feciorul la sine şi-i bine, că feciorul e melestuit şi mort
că de trăsnet munţi întregi s’au su- cuvântul ursîtdrelor; deci, înălţată 4ise să între repede în casa cea de acolo. Dar nu trecu o minută de
rupat, dealuri de piatră s’au crepat împerătesă, dă milostenii la săraci şer şi se tragă uşa după sine. Şi ceas şi feciorul întră în palută în­
şi pământul s’a cutremurat. Dar nu şi te rogă neîncetat la Dumnc4©u ascultă feciorul porunca tatălui său, treg şi sănătos, cu psaltirea în mână,
e
putea 4i° nimic, că-i era bărbat şi pentru pruncuţul măriei tale, şi, dbr nu deplin; el adecă se duse în der ud pănă la piele. împăratul sta
stăpân, îi era împărat şi ei şi la tbtă dâcă coconul va fi la picepere, îl dă grădină cu psaltirea subsuoră şi îm­ se nu-şî crâdă ochilor, er împărătâsa,
suflarea ce era în împărăţia lui. De la mine să-l învăţ psaltirea şi când păratul gândi, că s’a băga în casa în haine de mătasă cum era, se re-
aceea nu gremujdâ ea nici un mic va şi de două-4©cî de ani, el să se cea de şer. Der de unde ? el as­ pe4i la el şi plângând de bucurie îl
cuvânt din care să va4ă împăratu, preumble singur prin grădină cetind cultă sfatul mânesa (mumei sale) şi strîngea în braţe de tbtă se udă
că ea dbră n’ar avea încredere în din psaltire, dar în casa cea de fier, al călugărului, nu întră în casa cea şi ea de hainele lui. Apoi îngenun-
casa cea meşteşugită, făcută tbtă de pentru cât bine-i în lume să nu între. de şer, ci se preumblă printre cei chiară toţi jos şi mulţămiră lui