Page 79 - 1897-08

il ■ ■ A

Nr. 187 - 1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

din urmă şi-au aflat ţâra lor din veohime la firele 9 jam. scrie „Drapelul", s’a prins la băile din Biaritz. Aici şi-a perdut un Fundaţiunea lui „Gozsdu”.
Falestina, oare Bcfi stă sub domniă turoescă. la bariera veche la Dâlul-Spirei (Bacurescl) diamant în preţ da 180,000 franci. Dia­
Io 30 August st. n. şi-a terminat re-
Aid au hotărît ei să-şi caute noua patriă, o contrabandă de spirt. Indivinul Petre (fis mantul a fost mult căutat, dâr înzadar.
presenr.aţa fnndaţiuuei lui Gozsdu lucrările
unde să-şi fundeze un stat independent ji­ al Şinei, împreună cu soţia sa, voia să Regina a cjis atunci mai multora din jurul
începute la 25 1. c.
dovesc naţional. Cei mai vestiţi oratori, o» treoă bariera cu o căruţă încăroatâ ou mai său, oă ar da bucuros diamantul săraoilor
înainte de tote s’a oonstatat, oă din
Herzl, Nordau eto. au descris înaintea Ood- mulţi sad. Aceşti doi soţi sunt ounosouţl uumai să 1 afle. Două (fii® mai târcfiu a legăturile fnndaţiunei au ieşit:
gresului starea jidovimei din Europa îc contrabandişti, şi agenţii comunali bănuind primit un mic pachet dela postă în oare 3 doctori în drepturi şi 1 doctor în
colori fdrte triste* A făcut seusaţiă vorbi­ că sacii nu sunt lucru curat au vrut să se afla diamantul reginei şi o foiţă pe oare medicină.
u
rea lui Nordau în oare a ridicat mari în­ oerceteze ce e. In saol erau burdufuri ou era scris: „Regina îşi ţine 6re cuvântul? 3 oandidaţl de profesori (studenţi îa
vinuiri contra Jidanilor bogaţi, arătându-i spirt. Imediat ce contrabandiştii s’au văcjut Drept răspuns Natalia a trimis diamantul litere).
1
ca pe o plagă a jidovismului. Congresul a prinşi au făcut scandal, s’a strîn- lumea si la Belgrad, ca prefâcându-1 în bani, să fiă îm­ 3 teohniol.
2 studenţi în silvicultură.
primit propunerea să se adune bani pentru s’a produs învâlmâşaiâ. Soţii contrabandişti părţit între săraci.
3 stud. de şcblele oomeroiale.
realisarea scopului şi să se trimită o depu- au căutat să se folosescâ de acâstă învâl-
Logodnă. D-l Demetriu Bacoţan din Ibă- Total 15, cari, şi-au terminat studiile.
taţiă la Sultanul, oare să-l roge a nu pune măşâlă pentru a fugi cu căruţa. In acel S’au şters dintre stipendişil:
nesol, absolvent de teologiă, s’a logodit ou
piedeol Jidanilor întru înfiinţarea statului moment a intervenit şi un eâreiumar Radu 3 rigorosanţi în drepturi, pentru-oă
lor. — Drum bun! Ştucă, făcând gălăgie şi purtandu-se în aşa d-ra Veturia lârnăvean, fiioa d-lui preot n’au depus rigorosele în timpul prescris
din Hodao. — Felioitările nostre!
chip în oât să uşureze fuga contrabandiş­ prin normativele fundaţiunei (3 ani).
Un nou cabinet de lectură în Buco-
tilor. Se vede că mai erau încă vre-o câţi­ 4 stud. în drepturi, 2 stud. in litere
Vina. Din Bucovina in-se scrie, că în oo- Călău decorat. Reindler, oălăul Pru­
va inşi, oâd la un moment dat vă4ent oă 2 teohniol şi 1 gimnasist, pentru-că n’au
muna Volovâţ (.lângă Rădăuţ) s’a înfiinţat siei, şi-a serbat în tfii®l® trecute jubileul dooumentat progres şi 1 gimnasist pentru-
nu e chip să scape au luat sacii cu bur­
un nou cabinet de leoturâ românesc, oare nunţii de aur în Magdeburg. Din inciden­ că a renunţat la stipendiu, total 13 inşi.
dufurile la spinare şi au fugit. Atunci ser­
u
portă numele „Constantin cel mare . — li tul acesta împăratul WUhelm al Germa­ Dup’acestea:
gentul major, oare voise să procedeze la
dorim viăţa lungă şi înaintare. niei i-a trimis medalia „jubileului oăsăto- 1. S’au suţinut ajutorele votate mai
arestarea lor, văijâad’ câ-i scapă contraban­
riei" prin consilierul de cabinet Luoanus, înainte pentru 15 rigorosanţi vechi în sumă
Conflict la graniţă. Cetim în „Drape­ diştii a scos revolverul şi a tras în ei. Unul însoţită de o scrisore ţinută în termini de fi. 3413.17
lul": In urma unui eofiiot ivit pnu căloarea dm cei ou saon a căcjut rănit la un picior forte măgulitori pentru d-l Reindler, în oare 2. S’au votat ajutbre n6uă
teritoriului moşiei ComâneştI, din judeţul şi fimd rana gravă, a fost imediat trans­ se dioe: „De acest eveniment îmbucurător pentru 8 rigorosanţi „ 2936.80
Bacău de oâtră Unguri, ministerul nostru portat la spitalul Brânooveueso. Contraban­ familiar îşi aduce aminte şi Majestatea Sa, Total 23 rigorosanţi cu fi. 6349.97
de esterue lu ÎDţeiegere cu ministerul de distul rănit se numesce Samuel Eranţ şi Yă trimite doriri de fericire dimpreună eu 3. S’au susţinut stipendiile veohl ame­
estorne dm Viena, au orânduit o anchetă, se credo oă ar fi proprietarul o&ruţei. Calul acestă deooraţiă şi vă doresoe să trăiţi încă liorate cu fi. 3500:
oare ceroetăză actualmente caşul la faţa şi căruţa au rămas pe câmpul de luptă, şi mulţi ani împreună"... (se înţelege, că ou а) pentru 39 stud. în drepturi, în
sumă de
locului. Comisiuneh română de anchetă este atât calul cât şi căruţa au fost conduşi la baba lui). б) pentru 13 stud. în medicină „ fi. 11.025
4 400
condusă de d. N. Albu, prefeot al judeţ. seoţia apropiată. c) pentru 4 stud. în litere „ 1,050
Nernţu, deoreoe judeţul Bscau, prin demi­ Concerte la „Pomul verde“. Musică d) pentru 3 stud. în teohn. „ 1,050
Soldatul Froim Moise — pază necre­
sionam; d-iui Leooa, n'are un titular. lui Oosti Găluşcă, reîntorcându-se dela Zi- e) pentru 1 stud. în silvicult. 300
dincioşi. Nu de mult au scăpat dm peni­
zin, va ooncerta de astâcjl începând în fiâ- t) pentru 3 stud. în şcol. comerc. „ 1 000
Vaporul „Regele Carol I“, pe care l’a tenciarul deia Tergu-Ocna (România) şese g ) pentru 4 stud. în girnn. „ 610
care sără în grădina otelului „Pomul verde".
comandat servioiui maritim român in An­ bandiţi pruaejdioşl. Ministrul de interne a Total 67 stipendişti vechi ou 11. 19,435
Intrarea liberă.
glia, şi oare va h destinat pentru oursa rânduit să se Iacă anohetâ (cercetare) strictă. 4. Stipedii nbuă s’au votat:
poştală între Constanţa-Constantinopol-Port- Din ancheta făcuta a ‘eşit la lumină, oă Musica orăşenescă va concerta mâne a) pentru 9 stud. în drepturi fl. 1800
Said-Alexandria, va costa 2.200.000 lei. este vinovată şi sentinela, oare a stat poză săra la restaurantul „Erdâlyi" de pe pro­ b) pentru 3 stud. în medicină „ 600
Acest vapor va fi unul dintre vaporele cele în (fiua evadăm hoţilor. Asupra vinovăţiei menadă. Aceeaşi musică va cânta mâne la e) pentru 2 stud. j litere „ 400
n
d) pentru 1 stud. în tech. „ 400
mai mari de călătoil, oare circulă pe Marea- sentinelei Froim Moise, se spune, că din orele 11 a. m. la locul obicinuit de pe
e) pentru 1 stud. în montanistioă „ 200
Negrâ. anohetă, adeoă at.ât din deolaraţiumle con­ promenada de jos. /) pentru 1 stud. în silvicult. „ 200
damnaţilor evadaţi oat şi ale soldatului, g) pentru 7 stud. în comeroiale „ 840
Morte din insolaţie. In urma călduţ, La Sinaia o femeiă română din Bra­
resuită că evadaţii n’au întrebuinţat nici o ti) pentru 4 stud. gimuasiştl „ 480
ua
lor mari dm cailele dm urmă s’au întempiat şov a pierdut Vinerea trecută, în cfi S-tei
forţă la desarmarea sentinelei. Cei dintâid Total 28 stipendişti noi cu fl. 4920
mai multe caşuri de insolaţie (arsură de Mării, un toc, în care se afla o carte de
patru evadaţi, observând oă t6tâ paza puno- botez şi un certifict, ambe pe numele Eu- Se vor împărtăşi deci în anul şcolar
sore) în Buouresol. Ahltăerl un vizitiu de
tului pnn oare vroiau să fugă, e lăsată nu­ frosina Rusu din Braşov, o poliţă despre viitor din fundaţiunea lui Gozsdu:
la tramwayul oel nou, a căcjut şi in urma
mai unei singure sentinele şi acesta dm 200 fi., un libei de depunere dela banca I. 23 rigorosanţi ou fi. 6.349 97
câderei a început să-i curgă sânge din nas. săsâscă din loc despre 218 fi. şi oâţl-va II. 67 stipendişti vechi cu „ 19,435.—
întâmplare era soldatul evreu Froim Moise,
Voind să-l transporte la spital, nenorocitul crucerl, apoi nisoe losurl Basilioa, Dombau III. 28 stipendişti noi cu „ 4,920.—
pe care 11 presupuneau a fi. fricos, s’au re­
a încetat dm viaţă pe drum şi a trebuit n-rii 6974 şi 8852, preoum şi 2 bancnote Total 118 stipendişti ou fl. 30,704,97
pezit spre soldat, cfi°®adu*i 1* distanţă de de oâte 20 franol. Onestul aflător e rugat
transportat la Morga oraşului. („Teleg. Rom“.)
vre-o 10 paşi: — Măi jidane, lepădă arma, a-se insinua la administraţia cfiarului nos­
că altfel te omorîrn ou cuţitele! La aceste tru, având de-a primi în schimb o reoom-
Părecliia domnitore italiană în Germa­ peusă potrivită, preoum şi recunosoinţa ser-
nia. „Boi. Oorr." primesoe din Roma soirea, ameninţări, sentinela în loc să facă us de manei păgubaşe. Reuniuni de consuni printre Români.
că pareohia regală italiană a plecat în Ger­ armă, s’a intimidat şi a răspuns: — iacă
mania, unde va rămână pănă în 7 Septeru- las, numai nu mă omorîţi!... In urmă au Ospeţii car! vin la Braşov pot afla Ca multă bucuria vedem, că
sosit alţi doi condamnaţi, oarl au fugit îm­ oale mai bune, mai ourate şi mai higienice idea reuniunilor de consum a înce­
vre. Acestei călătorii î-se dă mare însem­
nătate, deârece ea se face îndată după re- preuna ou oeilaiţi. — Soldatul Froim Moise odăi la Yilla Kertsoh, aflătore pe prome­ put se prindă tot mai adencî rădă­
îutorosrea Preşedintelui Repablicei tranoese a fost arestat şi va fi dat judecăţii pentru nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­ cini printre Români. Acesta e şi fbrte
cită apropiere de gara tramwayului, aşa oă
din Rusia, unde s’a proclamat alianţa ruso- nesocotirea consemnului, oare spune, oă o nici nu trebue b'rje. Odăi multe şi pe ales, firesc, căci de-o parte esperienţele
sentinelă nu pâre lăsa pe nimeni să trâoă cfilnice ne dovedesc, că în împreju­
franoesă. clădire în stil modern şi elegant mobilate,
fără a-i da parola, 6r la dimpotrivă să-i ou aşternut nou, mobile nouă, servioiu rările de a^î nu pbte fi un mijloc
Concert. D-şorele Elsa şi Gretchen
facă somaţiile legale, după oare va trebui prompt; bacşişuri nu se dau. In grădină mai practic pentru de-a ocroti po­
Krumel vor da in 18 1. o. un oonoert în restaurant şi musică mai în fiă-oare (fi. Se
să facă us de armă, dând semnalul de porul pe terenul comercial în con­
sala cea mare din Redută. Bilete de in­ pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
alarmă. tra esploatărilor speculanţilor străini,
trare se pot oăpăta J.a librăria W. Hie» luna, cu săptămâna şi cu (Jiua, costând ca reuniunile de consum; 6r de altă
niesch. Diamantul reginei Natalia şi săracii. dela 1 fi. pănă la 4 fi. pe (fi* începând
a se mai rări bspeţii, de-aoum înainte se parte puţinele esperienţe, ce le-am
Contrabanda din Delul-Spirei. Asâră pe Regina Natalia a Serbiei se afla de ourând pot căpăta odăi libere în orî-ce moment. făcut pănă acum pe acest teren, nu-

r
Dumnecţeu, că s’a milostivit de a el a adus’o drept mulţămită lui Cătră sătenii români. Etă dâră, că pământul
cruţat copilul ei şi aşa cuventul ursî- Dumne4eu, fiind-că l’a scăpat de Este pentru un popor
t6rei a rămas de minciună. morte. Fraţilor săteni iubiţi! Avuţia cea mai mare,
De bucuria mare, că dară fe­ Şi prindea lumea a se înde­ „ Creşteţi şi vâ înmulţiţi Cel mai preţios odor.
ciorul a trecut de douăzeci de anî letnici cu ceaslovul şi cu psaltirea, Şi pământul stăpâniţi /“ Şi vedeţi chiar Dumnezeu
şi a rămas cu 4H®, părinţii s’au pus şi bine era în lume. Der a murit el Aşa lui Adam şi Evei Pice ca să-l stăpânim,
şi l’au însurat. Lucru greu n’a fost şi cu el au murit şi legile cele bune. Li-a dis bunul Dumnedeu, Oă numai aşa vom cresce
a-1 însura, că dără vedem, că şi fe­ împăraţii, car! au venit după el, au Şi de-atuncl pănă’n vecie Şi-om putea să ne’mulţim.
cior! de ai noştri, de or fi numai cu prins a porunci să se arunce ceas- Sfânt rămâne graiul său.
ceva mai frumoşi decât ucigă-1 toca, lovele şi psaltirea din şcăle şi în lo­ Der vă ’ntreb pe voi acuma,
se însără, d’apoi el fecior frumos şi cul lor se înveţe alte bazaconii. De Din pământ răsare ârba Fraţilor : a-ţl împlinit
fecior de împărat să nu-şî fi căpătat aceea vin amu atâtea vremi grele Pentru hrana vitelor, Yoia cea dumnedeescă
nevastă ? Si după ce l’au însurat, peste bieţii de noi, er de nu vom Din pământ cresc orî-ce holde Ou pământul moştenit
l’au lăsat pe el se împărăţescă. Şi a păzi ceaslovul şi psaltirea, şi mai Spre nutreţ omenilor; Dela moşî-strămoşii voştri?
împărăţit cu dreptate şi s’a făcut grele cjR 0 vor veni, de ce se ne Din pământ cresc şi copacii O, nu ! a-ţl trecut hotarul,
vestit în totă lumea pentru legile mântue bunul Dumne4eu! — Amu De păduri şi de grădine, Şi de-aceea adl mulţi plângeţi,
cele bune ce a adus el în împărăţia au4it’aţi povestea psaltirii? Din pământ răsar isvore înecaţi rău în amarul
sa. Era adecă pănă ’ntr’acele obi­ Setea lumii să aline; Sărăciei.
ceiul în lume, că nime nu învăţa Decă nici povestea asta nu v’a Tot pământul ne dă aur, A-ţl perdut cu împrumuturi
carte, de şcdlă nici pomană nu era, plăcut, atunci vecî-purure vecînică Fer, oţel, aramă, sare, Ou beţii şi fudulii
numai cei călugăr! bătrân! stau nu mai au4iţî poveste din a mea Ne dă totă avuţia Multe locuri de-ale vostre
p’atunc! cu nasu-n ceaslov şi-n psal­ gură. Ce’n lăuntrul său o are. Din grădini şi din câmpii,
tire. Dar el a adus leg! cum că Ion Pop Reteganul. Deci pământu-i ca o mamă A-ţl perdut, dâr temelia
adecă în tot satul să se facă şcălă, Ou un sîn plin de dulcâţă, Vieţii vostre de-aicl
unde tot omul se înveţe a ceti în Fără care omenimea Şi, din mari ce-aţl fost odată
ceaslov şi în psaltire. Acestă lege N’ar pute ave vieţă. Astădî goi sunteţi şi mici.