Page 8 - 1897-08

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 172—1897.

Conferenţa interparlamentară din Bruc- Petrecerea învăţătorilor sălăgeni. „Reu­ care pe jumătate era cal pe jumătate fe- rămânâ gol şi înmormântându se, în vecf
u
Sela s’a terminat. Intre delegaţi au fost 6 niunea învăţătorilor român) s6lăgent învită meiă. Centaura sta răzimată într’un cot. nu va mai încolţi, ci va servi materie de
din România şi numai doi Unguri, dintre la petrecerea cu dans împreunată cu tom­ La piept avea un copil, la uger alt copil. îngrăşat locul, unde au se crâscă alte
bolă. ce o va arangia cu ocasiunea adu-
oarl n’a putut lipsi Pazmandy. „Magyar- Soţul ei, centaurul, sta de-asupra c’un puifi plante. — N’am fâcut’o şi din acel punct
nărei sale generale la 29 August n. c. în
u
orszâg scria, câ a pleoat ou el şi deputa­ comuna Poptelecul-Silmmei (sub scut sigur) de leu în mână şi spăria copiii, cari steteau de vedere, că lăudând, cred, că greşiam
tul Nicolee Şerban, dâr aoesta a preferit în folosul „fondului funobaraP al acestei întorşi cu ochii cătră puiul de leu, der nu mai mult decât şi în caşul, când aşi mări
mai bine a rSmfne de ooamdată acasă. reuniuni. Comitetul arangiator: Dem. Cionca, lăsa suptul. râul. Şi apoi prefer ca omul să fiă mai
Congresul a hotârît, oa viitârea adunare preşedinte onor. Vasilie Oltean, preşedinte; temător, în oe privesce viitorul, decât tare
Nic. Pop, cassariu; Alecsiu Fedorca, se- Zugrăvâla asta a lui Zeuxis a fost
să-o ţină în Buouresol. încrecjut. Omul prea înoreclut nu-şl bate
cretariu. Pentru tinerime sunt subscrişl în forte frumosă şi una dintre cele mai bune.
Anticităţî romane. Din Oinoi-biserioi învitare vre-o 18 tineri. Intrarea: pentru Odată s’a hotărît s’o scotă afară, ca s’o mult oapul, cu ce are se urmeze, pe când
se scrie, oă ou ooasiunea unor săpături fă- o persână 1 fl; de personă în familie 80 vadă âmenii. Aceştia se şi mirau de ea, cel ce se teme, se silesce din puteri, ca se
cr. Suprasolvirile se vor chita în (fiare. In- încunjure răul, ce uşor pâte să se întâmple.
oute la gimnasiul oatolio de acolo, s’a aflat dâr numai de luorurile, ce nu aveau preţ,
oeputul la 7 âre sâra. NB. Trenul de cătră
o piatră, oare a fost folosită în altar pe tocmai de aceea Zeuxis se mânia şi numai Rouă. lacrimile nopţii, se aşâcjă mai
Cărei, Şimleu şi Zelau sosesce la gara din
timpul Romanilor. Petra, care are o formă loc la 11 âre a. m. de cătră Deşiu-Jibău decât a lăsat copilului, pe care-1 învăţa, bogat pe plantele tinere, decât pe cele bă­
pătrată, de un metru şi jumătate în lun­ la 2 âre p. m. De cuartire gratuite este se iâe chipul şi să-l ducă în casă, căci trâne — pe uscături mai puţină. Şi se
gime şi lăţime, fu pusă într’un altar în îngrijit. Viptuale se vor da pentru preţuri âmenii aceştia admira numai pravul măes- scie, că aşa e bine, căci ea ajută plante­
moderate. lor tinere să crâscă şi să se desvâlte mai
onârea prooonsulului Maroellus. Pe o parte triei, âr oeea ce în adevăr e frumos nici
a petrei se pot ceti următorele : „lovi Olimpii Pentru escursioniştii la Sinaia. Cei nu bagă în sâmă. în grabă. Uscăturilor le strică, ajutând, ca
Manibu s Marcus TJlpius Marcellus Proconsul oe merg să visiteze Sinaia, dâoă voeso să Icona aoâsta se presentă, se înţelege mai curând să se putrecjâscă. Lacrimile de
Votumisolit libens Merito legio IV. — Fia se desfăteze şi la un pahar), de vin bun durere, ce le produce temerea, încă co­
în altă formă, şi acum în viâţa poporelor.
Felix. Piatra este de pe timpul lui Traian veohiă şi veritabil de România, să oerceteze pleşesc mai mult inimele tinere, decât cele
Li-se pun înainte lucruri bune; li-se arată
seu Adrian. negreşit şi magazinul de vinuri renumit al căile, pe cari pot să înainteze şi cari pot bătrâne; impresionâză mai mult pe un po­
firmei N. Tunariu <& Voina din strada Oră- por tînăr, decât pe unul bătrân şi fericit
Folosul băncilor. Fârte interesante sunt să-le ducă la mântuire şi ele rîd ca de e poporul, care le primesce în vremea sa
ţiilor. Acolo vor afla şi un esoelent restau­
următorele date, ce se oomunică din Gali- nicse nimicuri, ori despreţuesc sfaturile. Nu şi nu îmbătrânesce înainte de timp, nu se
rant, ou buoate gustâse de tot felul şi ou
ţia: In anii din urmă numărul institutelor vreau să pătrundă înlăuntrul lucrului ca uscă fiind încă tînăr.
preţurile oele mai moderate, — restauran­
de bani oomunale din acâstă provinoiă s’a acolo să-i vadă bunătatea, ci se îndestulesc
tul „Otelului Nioolau“, al căruia antreprenor In încrederea prea mare, omul la în­
uroat la 3360 cu un oapital de 6 miliâne a privi numai învălişul.
este d-1 Nioolae Tunariu. ceput e numai curaj, dâr vătjând, că răul
şi 114 mii florenl. Se vin aşa-dâră cam Prin aceea, că am adus de început
se apropie, curajul tot scade, nu mai scie,
oâte 1620 fl. de fiă-oare institut de bani Statistică sanitară. După o statistică al lucrării întâmplarea lui Zeuxis în ase­ ce se facă, îşi pierde nădejdea şi în urmă
din comună. Din anul 1873 şi până în 1889, mai mare dela serviciul sanitar superior mănare cu ce flse întâmplă şi adî prea
— se nimicesce. Temerea, din potrivă, la
va să flioă în timpul când încă nu erau din România, numărul născuţilor şi morţilor adese-orl în viâţa individului, a societăţii
în intervalul dela 20 la 26 Iulie. în princi­ început face pe om să caute mijlâce de
aşa multe bănol, s’au întâmplat în Galiţia şi a statului, n’am voit nicidecum se silesc
palele oraşe este: Buouresol, 151 uăsouţî scăpare şi vădând, că-i succede se mângâie
36)549 de licitaţiun) judecătoresc),. Dintre mintea cuiva, oa să ţină de bani buni tot, ce
şi 141 morţi; Craiova, 35 născuţi şi 43 cu bucuria şi în bucuriă cresce curajul.
acestea, în 22,799 oasurl s’au vândut moşii morţi; Brăila, 35 năsouţl şi 36 morţi; Ga­ voih elice: Am voit însă se îndemn pe ori Curajul trebue se crâscă necontenit,
mici de-ale creştinilor pentru datorii la Ji­ laţi, 41 năsouţl şi 41 morţi. Aoestea sunt cine să cugete tot-dâuna serios asupra
căci neîntrerupt e ameninţat orl-ce popor
dan). De când însă s’a înmulţit numărnl oraşele mai mari, dâr în oelelalte oraşe mijlâcelor de mântuire şi asta ou atât mai
mortalitatea e ou mult inferiâră nasoerilor, în fiinţa sa. Acâstă stare ameninţătore ţine,
institutelor de bani, numărul total al lioi- vârtos, căci însă-şl natura ne învaţă acâsta
adecă se nasc cu mult mai mulţi, decât mor. pănă când pacea îmbrăţişâză trupul amor­
taţiunilor a soăcjut la jumătate atât, cât era şi nu trebue nici nascere înaltă, nici avere,
ţit al unei naţiuni, căci nu trebue uitat,
mai înainte. O dovadă mai mare oa acesta nici carte multă, ci se reeere numai voinţă
că în viâţa poporelor nu e pace, ci numai
despre folosul bănoilor uu pâte să esiste. de a căuta ce e bun şi neschimbată hotă-
ULTIME SCIRL rîre de a merge pe căile mântuitore. luptă. Pacea, cum <fi ce un mar® bărbat, e
Concertul Aurelia Cionca. Atragem visul înţelepţilor, resbelul e istoria omeni-
atenţiunea cetitorilor noştri asupra con­ Berlin 14 August. Aici dom- Am început cu întâmplarea lui Zeuxis mei. Pacea e înfiorătâre, resbelul înalţă,
certului de mâne, Duminecă, ce-1 va da nesce părerea, că decă prinţul Bul­ şi din pricină, că mult ’ml place de partea ridică şi face brav pe orl-ce popor. Pacea
geniala pianistă română Aurelia Cionca, o gariei nu va da satisfacţiă Austro- aceea din ea, unde copiii, spăriaţl de puiul strică, resbelul ageresce.- Cel ce se apropie
copilă, oare abia a trecut de opt ani şi Ungariei, acesta va rupe total ra­ de leu îl priveso numai, dâr nu lasă din de pace, e bolnav, cel ce se luptă e vigo-

care a fost aşa de mult lăudată şi îmbră­ porturile diplomatice cu Bulgaria. gură aceea ce le dă viâţă, — nu părăsesc ros. Pacea e mârte, resbelul e viâţă.
suptul. Când îmi amintesc tabloul acesta,
ţişată la ourtea română. Acest ooncert se Răsboiul e diferit, după-cum diferi te
Madrid, 14 August. S’a consta­
va da în Dârste după amâcjt la 37 âre, cu tot-dâuna cuget, cât de mult pote un po­ sunt armele, cu cari se pârtă: răsboiii cu
2 tat, că anarchistul, care a împuş­
oonoursul frumosului cor de copii dirigiat cat pe .ministrul-preşedinte Canovas, por învăţa din el. Oa şi copiii aceia, ori ferul, răsboiii cultural pe terenul sciinţii,
de d-1 profesor de musioă T. Popoviol din care popor e ameninţat în fiinţa lui, ori economiei, industriei şi răsboiii pe terenul
se numesce Angiolitto şi e Italian
Braşov. Programa concertului e fârte alâsă care are să se târnă de relele viitâre, dâcă moral. însemnătatea unui ori altui soiii de
din ţinutul Neapolei. Tribunalul de
şi variată, conţinând cele mai alese piese voesce însă să trăiască, e neîncunjurat de luptă atârnă dela vremea, când se întâm­
resbel va judeca asupra lui săptă­
naţionale, între oarl şi două composiţiunl lipsă, ca se folosâscă tot ce pâte susţine, plă. In vremurile de mai de mult mai pe­
mâna viităre. Cercetarea este ter­
proprii ale mioei artiste. Intrarea 60 or. ce-1 pote cresce mare, şi tot, prince se pot riculos au fost răsboiul purtat cu ferul. In
minată.
încunjura nefericirile.
timpurile mai dincoce cel mai însemnat
ar
Pentru distrugerea omenirii. Un c('
Mi-ar fi plăcut se încep cu scrierea răsboiii a devenit răsboiul purtat cu armele
austriao anunţă, că ounosoutul fabrioant de Puterea moravurilor bune despre vre-o virtute, fiă de ori-ce fel, — culturei; anume pe terenele sciinţelor ale
arme, Mauser, a inventat o nouă mitra-
s’o îmbrac în haine de sărbătâre şi, în ur­ înavuţirii. Popârele, cari şi-au întors pri­
liesă, care se înoaroă şi se desoaroă auto­ şi modul de a-le lăţi. virile spre carte, economie şi măestrii s’au
matic. Noua invenţiune de distrugere a fost mă, s’o aplic poporului nostru de aefi. N’am întărit, stau drept în sus şi se jâcă cum
experimentată cu mare succes. Mitralieze Discurs ţinut de d-l Ştefan lioşian cu făcut’o însă, căci mă temeam, că mi-se va vreau, cu popârele, cari n’au ţinut piept
cjiee: nu cunoscl poporul, nu pricepi lupta,
aoâsta are trei modele: cu calibrul 6 se ocasiunea adunării generale a despărţă­ nu sci alege mijlâcele de înaintare, te mi­ cu ele în lupta culturală, ci au mai voit
pâte trage 60—70 lovituri pe minut; cu mântului XIV {Cluşiu) al Asociaţiunei nunezi de spicul naţiunei şi nu veefi, că e să stâe culcate, să rămână în nelucrare.
calibrul 10 pănă la 80 lovituri; ou oalibrul transilvane în Mânăşturul unguresc.
aprope gol şi că vânturile scutura-vor în In răsboiul acesta cei ce se luptă,
20 pănă la 90 lovituri. Mitralieze calibrul
fn vremile vechi a trăit un pictor ourând şi ultimele grăunţe şi le vor arunca devin, âre-cum pe neobservate, conducătorii
10 pâte fi tîrîtă şi manevrată de un sigur renumit, Zeuxis. El a zugrăvit o centaură,
artilerist. în drum, unde călcate vor fi. Spicul va celor ce stau cu mânile în sîn. Aceştia în

în căciulă, îşi ridică nasul repede Când au41 badea Tdder atâta nevasta lui badea Toder, se o punem bun loc a venit, că 4§u mult l’a
de sări căciula drept în sus ca o laudă pe el, când vă4u atâta potop la jug cu ciunga nostră, să nu mai păscut şi nenorocul pe bietul T6der.
v
minge şi că4u pe masă înaintea dom­ de ban numai în cinste, îngălbeni fim noi fără rend de plugărit şi se Amu bine că i-s’a înturnat şi lui
nilor. Un rîs cu hohot isbucnl din odată, apoi roşi pănă după urechi, tot plătim. odată spre bine!
gurile tuturor, celor ce erau de faţă, nu putu scbte vorbă legănată din — Ba noi, muere, nu vom cum­ Vă puteţi închipui, ce boi ş!-a
er badea Toder îngălbeni ca turta gură, nu-şî credea ochilor şi urechi­ păra nic! o junincă, că junincă s’a luat atunci badea Tâder. Dăr nic)
cea de ceră, când îşi simţi căciula lor. Der domnul cel bătrân îi puse face din viţăluca cea mică dela nu mai grija nime în sat ca el d«
smâncită din mână şi aruncată pe banii’n palmă 4icendu-i: poţi iscăli ciunga, apoi nutreţ ni-a trebui mult vite. Nic! nu se prea lăsa el făr£
masă. El nu vec|use ce se întâmplă, numele pe chitanţă, cum că ai pri­ pe vară la taur; fără vom face noi un tăureac la casă, de era viţel
nu sciuse cine-i aruncă căciula pe mit banii? din banii aceştia o fântână colea în dela vacă cât de cât să-i placă
masă, deci stete încremenit o leacă — Nu pot, domnule, nu sciu ograda nostră, că cu taurul de amu Mulţî dmenî luară pildă dela densu
apoi se plecă smerit după căciulă. scrisăre. n’om mai pute umbla prin vecini la şi ve4ură, că-i bine aşa. Că şi d(
Der atunci un domn cărunt se — Atunci hai de pune degetul adăpat s’apuce vr’un nărav, c’atunci căpătau toţi premii pentru vitele, c
ridică dela masă cu 4 bancnote de pe cruce! puţin folos vom ave din el, cât îl le duceau la arătare, der când er
câte 10 fl. în mână şi cţi se: * ve4î de frumos. vorba de ven4are, tot-deuna le vi:
T6der FortuDă, dumniata capeţi Şi aşa făcu badea T6der. Şi la deau mai cu preţ decât aceia, car
40 de florenî, drept cinste, adecă A doua 4* tot satul era plin, anul după aceea, când merse cu tau­ le ţineau numai ca pe porcii cei d
premiu, cum 4i cem no b fiind-că s’a că T6der Fortunâ a căpătat 40 fl. rul la arătare, căpătă numai cinste 80 semeaţă.
dovedit, că dumniata ai ţinut şi ai de cinste. Primarul se lăuda, că nu­ fl. şi-l vendu cu 250 fl. şi veni acasă Din povestea lui badea Tâd(
crescut cel mai frumos tăureanc în mai el l’a făcut cu aceia, der âmenii, cu 630 fl. Furtună, seu cum îl porecliau âmen
tot . districtul. Aci ai banii, pune-i ca ei, rîdeau pe primarul pe din — Mei, 4i° eau âmenii, când e „buhaiul", putem şi noi învăţa cev
bine, şi ţine-1 tot aşa pănă pe de dos: da, el i-a ajutat să-l ducă la se aibă omul noroc, cum îi dă numai să fim cu băgare de semă.
acuma ’ntr’un an, ve4î de el se nu terg, dor de aceea e primar, barem! Dumne4eu! Uite, pe un viţel de doi
capete ceva nărav, că atunci capeţi să ajute âmenilor a-ş! duce vitele la am, capătă mai mulţî ban! decât R e t e a g , 5 Martie 1897.
cinste şi mai mare şi-l poţi vinde terg! altul pe o păreche de boi de cei I. P. R
cu un preţ, de doi boi poţi cum­ — Pe banii aceştia vom cum­ dricoşî! Apoi nu-i noroc acela!
păra pe el!“ păra o junincă, 4icea lelea Frâsina, — Ba noroc, de noroc, der în