Page 80 - 1897-08

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 187—1897

mai spre încurajare ne pot servi. îşi cumpără cele de lipsă dela acestă terea obiectelor dela ordinea (filei. de două 4>1 aprope neîntrerupt,
0
La Blaşiu s’a înfiinţat, pare-ni-se, prăvăliă, făcând astfel ca banii lor Referentul comisiunei pentru încas- sunt o dovadă, că membrii Asocia­
cea dintâiu reuniune română de con­ să mărgă tot în mâni românescî. In sarea taxelor făcu cunoscut, că Revds. ţiunei se intereseză mult de causa
sum înainte cu vre-o şese anî. Deşi sat se afla vre-o 7 prăvălii jidovescî, D-n preşedinte I. M. Moldovan a plă­ culturală a poporului nostru, pe care
cu un capital fârte mic, acâsta reu­ der decă Românii vor merge pe ca­ tit taxa de 200 fl. ca membru fun­ din totă inima ar vre s’o ajutoreze
niune a suportat cu bărbăţiâ lupta lea, pe care au apucat, de bună dator, încassându-se cu totul 411 fl. şi înainteze.
de concurenţă cu numerbsele firme sămă că în scurtă vreme vor scăpa 50 cr. Pe lângă aceştia, s’au mai Acestă constatare a făcut’o şi
străine din acel orăşel, silind pe de Jidani şi înaintarea bunăstărei primit prin postă 200 fl. dela d-l d-l advocat din Zârnescî Nicolae
mulţi Jidani se ia lumea ’n cap. materiale a poporului din Sintea va advocat Teodor Pop din Baia de Criş, Garoiu, care a ţinut cea din urmă
Poporaţiunei i-a adus folâse nespus fi asigurată. La esemplul Românilor ca taxa de membru fundator. De-a- vorbire la adunare, mulţămind pre­
de mari, căci a pus’o în posiţiă de din Sintea, s’a pornit acum şi prin semenea d-l loan Muntean, proprie­ şedintelui pentru ostenela ce şî-a
a-şî putâ procura toţî articulii de comunele vecine o mişcare cu sco­ tar din Agârbiciu, er acum proprie­ dat şi pentru modul cum a condus’o.
consum cu preţuri mult mai mic! pul, de a-şî înfiinţa asemeni reu­ tar de farmaciă în Bucurescî, a fă­ In anul viitor adunarea se va
ca înainte, âr societarii încă au pri­ niuni. cut prin scrisore cunoscut preşedin­ ţine la Beiuş.
mit dividende frumbse după capita­ ]£tă o pornire, care poporului telui, că vre să se facă şi densul
lurile lor (pare-ni-se 6°/ ) întemeiând nostru păte să-i aducă folbse, ce acjî membru fundator al Asociaţiunei Revoluţionarii armeni.
0
pe de-asupra şi un frumos fond de nici nu se pot calcula! Voinţă să cu 200 fl. Soirile acestea au fost
reservă. Acum reuniunea de consum fiă numai şi multe se pot face. Preoţii primite cu însufleţire şi urări de „sâ O oorespondenţă din Oonstantinopol
din Blaşiu luptă cu planul de a-şî şi învăţătorii să caute din răsputeri trăăscă". dă amănunte asupra prinderii revoluţiona­
mări capitalul social şi de-a se or- a lumina poporul asupra foloselor De aci încolo în tdtă şedinţa îna­ rilor armeni, cari au organisat atentatele
ganisa pe-o basă mai practică ca reuniunilor de consum şi pe unde inte de prânej adunarea s’a ocupat din 18 August la Sublima P6rtă, la pala­
până acum. avem astfel de reuniuni să-l îndemne cu desbaterea raportului comitetu­ tul guvernatorului din Pera şi la Banca
După vechime, locul al doilea a-şî cumpăra cele de lipsă dela aces­ lui despre lucrările sale în 1896. S’a Otomană.
între reuniunile românesc! de con­ tea, premergând înşi-şî cu esemplu. hotărît, ca în viitor comitetul să ia Se suie, că întâii! au fost prins*!, îu
sum, ce le avem astăcjî, este, pe cât Acâsta e condiţia primă pentru de măsurile de lipsă pentru ca tâte momentul, oând voiau să arunoe bomba ou
ne aducem aminte, reuniunea din a asigura înflorirea acestor reuniuni despărţămintele Asociaţiunei să des- dinamită la Banca Otomană şi la Pera,
Bănat. Abia a trecut un an dela în­ şi prin ele bunăstarea poporului fâşure o activitate mai mare şi să Armenii G-arabet şi Borgos. Arestarea acâsta
fiinţarea acestei reuniuni şi ea a şi nostru! înfiinţeze despărţăminte şi prin Ba­ a pus poliţia pe urmele şefilor şi a mem­
realisat progrese fârte îmbucurătore, Să nu uităm, că în împrejură­ nat şi părţile ungurene. S’a hotărît brilor oomitetului organisator din Coustan-
asigurând acţionarilor un câştig de rile strîmtorate de acjî, ajutor pu­ tot-odată, ca după putere să se aju- tinopole; chiar a doua 44 dap& arătările
vre-o 6°/ după capitalele lor. Espe- tem aştepta numai dela noi înşi-ne t6re din când în când din mijlocele lui Bogos şi Garabet, guvernatorul din
0
rienţa de un an a fost de-ajuns, ca şi dela Dumnecjeu. Românii să se Asociaţiunei şi causa învăţământu­ Pera, Enver Bey, a putut aresta alţi doi
pe conducătorii acestei reuniuni să-i pună deci pe lucru din tâte pute­ lui nostru poporal. revoluţionari, numiţi Abraham cjis şi Ca-
îndemne a propune întemeiătorilor, rile, căcî prin o strînsă unire şi în­ In şedinţa de Sâmbătă după oioodji, contrabandist, şi Ard&ses profesor.
ca se mărescă capitalul social şi se ţelegere frăţescă, ei vor găsi încu- amâcji desbaterea s’a continuat. Cel A treia 4t Vinari, Enver bey credea
dea prin acesta un avânt şi mai rend calea, care să-i ducă la îna­ mai mult timp l’a ocupat desbate­ oă e pe urma lui Serkis, şeful oomitetului,
mare reuniunei. intare. rea asupra unei propuneri făcute de a cărui fotografiă şi-o proourase, căci aflase,
Cea mai promiţetore între reu­ comitetul central, ca să se înfiinţeze oă locuesoe într’o oasâ din strada Nouă,
niunile de acest fel este însă „Con- Adunarea generală a Asoclaţiunei. în Sibiiu o mare „casă naţională", la Pera. Dâr când poliţia se presintâ oa
cordia din Sibiiu, care s’a înfiinţat în care să se cuprindă biblioteca sâ-1 aresteze, Serkis dispăruse. El se refu­
u
cu un capital neasemănat mai mare Adunarea generală a Asociaţiu- Asociaţiunei, un museu mare în care giase la doi prieteni, Varlam şi Mihran,
ca tbte celelalte. Cu ce Bucces lu- nei, ce s’a ţinut la Mediaş, a durat să se păstreze modele de port ro­ sub-şefii comitetului eseoutiv, într’o casă
crăză acăstă reuniune încă nu pu­ două (file, adecă Vineri şi Sâmbătă mânesc din tdte unghiurile ţărei şi din strada Poloniei. Poliţia îi pierduse urma
tem sci, deărece abia a trecut o ju­ în 15 (27) şi 16 (28) Septemvre. De­ alte multe. Acâstă casă, după soco- timp de două 4he-
mătate de an dela înfiinţarea ei. Im- cursul şedinţei prime, de Vineri, le tela comitetului, ar costa o sută de Luni, la 23 August, poliţia era aprope
pregiurarea însă, că acestă reuniune este cunoscut şi cetitorilor 4i aru u mii de florenî. Mulţi nu prea erau desouragiată. Toţi agenţii poliţiei oăutau
l i
încă de pe acum proiecteză înfiin­ nostru de Dumineca. învoiţî cu acesta, căcî se temeau, pe Serkis, ou câte o copiă a fotografiei,
ţarea unei filiale la Eăgăraş ne în- Din şedinţa a doua, de Sâm­ că decă vom băga banii Asociaţiu­ oe ’şl proourase guvernatorul.
dreptăţesce a crede, că ea lucreză bătă, avem de însemnat la locul nei în casă, nu vom mai ave cu ce A doua 44 Marţi dimiueţa, comisarul
cu succes îmbucurător, deşi este nu­ prim o scrisăre plină de însufleţire să ne ajutăm în alte privinţe. de poliţie Aaron Effendi se preumbla la
mai la începutul înfiinţărei sale. naţională, ce a sosit la adresa adu- Der după ce s’a spus, că comi­ Galata în haine oivile, oând observa întt’o
A urmat în (filele din urmă în­ nărei dela D-l Stroe Belloescu, profe­ tetul n’are de gând să bage în acestă cârciumă o persână bine îmbrăcată şi având
fiinţarea reuniunei de consum a Ro­ sor în Bârlad (România). Felicitând casă nici un ban din fondurile semnele ce-i dau şeful său. Nefiind îusă
ou totul sigur, agentul poliţienesc intra in
mânilor din Teuş, er acum se ves- Asociaţiunea, acest credincios fiiu al Asociaţiunei, ci va căuta numai să
tavernă şi se aşe4â în apropiere de per-
tesce din Arad, că şi Românii din poporului nostru oferi un dar de pună temelia unui fond din darurile
sona suspectă.
comuna românăscă Sintea, în cercul 20,000 lei, ca fundaţiune specială a celor ce vor vre să dea pentru acest,
Aaron Effendi constată curând, că se
Chişineului, au înfiinţat o asemenea Asociaţiunei întru amintirea părinţi­ scop, apoi din venitul curat al unei lo­
afla în faţa Armânului căutat. Acesta se
reuniune. La îndemnul d-lui preot lor săi Stroe şi Stana Beloiu din Să- terii ce o va arangia pentru treba asta
tocmea ou uu baroagiu oa să-l duoâ pe
D. Mihuţ, a învăţătorului G. Costa, cele (lângă Braşov), unde a fost etc. membrii s’au mai liniştit şi prin ma­
bordul unui vapor străin, în schimbai a 5
a primarului T. Palcuşan şi a altor născut d-sa. Cetirea acestei scrisori joritate de voturi au hotărît să dea
lire. Serkis îi şi dete cele 5 lire şi se pre­
fruntaşi din acea comună, vre-o 50 a fost ascultată cu deosebită aten­ comitetului împuternicirea să lucreze
de locuitori români mai cu stare au ţiune, er la urmă întregă adunarea pentru întemeiarea acelui fond, din gătea să părădâscă cârciuma, când Aaron
Etfendi s9 aruncă asupra lui şi-l legă, cu
înfiinţat împreună o reuniune de a isbucnit în sgomotose urări de „să ‘care să se pătă ridica odată proiec­
ajutorul unui sergent de stradă, oare trecea
consum, ale căreia statute au şi fost trăescă" la adresa generosului dă- tata „casă naţională".
în momentul aoela. In momentul arestării
întărite din partea tribunalului. Ei ruitor. Vorbirile multe şi înflăcărate,
au şi deschis o prăvăliă, ăr Românii S’a trecut după asta la desba- ce s’au ţinut la acestă adunare timp sale Serkis a oâutat a faoe us de revolve­
rul său, dâr a fost legat la timp,
Unele hârtii găsite la el au permis
poliţiei să descopere şi refugiul oelorlalţl
Cu aceste fapte rele Dumncnţcu să vă ferâscă Şi limba nostră românăscă
revoluţionari Varlam şi Mihran şi să pue
Neamul nostru românesc De-ocei dme.nl s’ascultaţi! S’o îngrădim şi s’o scutim mâna pe ei în locuinţa lor din strada Po­
— In loc să se înmulţâscă Ei sunt lupi în piei de oaie De cei ce-ar vrea să ni-o răpâscă, loniei. Mihram nu se împotrivi, dâr Varlam
Pe pământul strămoşesc — Ce cu vorbe-amăgitore Că limba pentru un popor
îşi sburâ creerul ou uu glonţ în momentul
Ei din eh pe ce merge Vrâu să pue numai laba E ocţl cel mai scump odor! când vă4u poliţia.
Piere ’ncet, necontenit, Pe a vostre moşiore Să ne trezim Serkis, şeful oomitetului eseoutiv, e
Că aşa de când îi lumea Şi apoi să huzuriască, Sâ ne înfrăţim, un tînăr de 26—28 de ani, şl-a făcut stu­
Neamurile au pierit, Eră voi să rătăciţi Moşia să ne-apărăm,
Decă n’au ţinut în sâmă Cu femei copii prin lume Şi de-ar fi chiar să perim, diile la Paris şi se afla la Oonstantinopol
Voia Tatălui de sus. Ca şi cei mai urgisiţi. Der vii din mâni să nu o dăm, de aprâpe o lună. E originar din oapitala
Turciei, dintr’o familiă bună, vorbesce bine
Nu, nici lor şi nici altora Că un popor fără moşie
Deci treziţl-vă odată limbile franoesă, englesă, armenâsoă şi
Nu vindeţl cu nici un preţ Perdut e astacţi pe vecie !
Şi măcar de-amu ’nainte turoă şi e tipul gentleman perfeot. Mihran
Locurile ce aveţi,
Căutaţi cu tot adinsul e profesor şi ounâsoe de asemenea mai
Ci munciţi şi căutaţi Să ne trezim,
Vecinie sâ vă fiă-aminte multe limbi.
Cât puteţi să cumpăraţi! Să ne ’nfrăţim
Ca şi de vieţa vdstră Serkis şi Mihran an negBt întâiti ori
Că numai atunci vom cresce. Şi să grăbim cu dor fierbinte
De pământul ce aveţi, ce participare la atentate, dâr oând gu-
Neamul ni-s’a înmulţi, Ca şcolele să ne ’nmulţim,
Nu-l vindeţl cu nici un preţ ! vernorul Enver bey le-a vorbit de Gara­
Dumnecjeu ne-a face parte, Mereu să dăm tot înainte, bet, de Bogos şi de Ardeşes, cei trei afi­
P6te să se mai întâmple Lumea ne va ferici, Că un popor fără âe carte liaţi ÎDsăroinaţI să arnnoe bombele, Serkis
Ca şi în alţi anî trecuţi Când pământul ni-om păstra Acţl nu mai are ’n lume parte! strigă:
Să vâ vie pe la case Şi pământ vom cumpăra, Se ne ’nfrăţim — Cum, Garabet, Bogos şi Ardaşes
Şarlatani necunoscuţi Când pământu-om stăpâni Şi să pornim nu sunt morţi?
Şi cu vorbe dulci ca mierea Şi pământul îl vom sci Cu toţi la luptă bărbătâscă, — Nu, amioe, — i-a răspuns guver­
Sâ ve’mbie sâ vindeţl Ca şi viăţa preţui ! ! ! Pe-o cale toţi să năzuim natorul — îi veţi vedâ îndată.
* Pe toţi un scop să ne uniască,
Case câmpuri şi grădine, Armenii fură aduşi, şi atunol Serkis
Tote cele ce aveţi Fraţilor săteni iubiţi! Că numai lupta în unire şi Mihran mărturisiră tot.
Şi să vă cercaţi norocul Să ne trezim, Ne pdte-aduce mântuire !\ Peste câte-va dile aousaţii vor fi ju-
11
In America. O fraţi, Să ne ’nfrăţim --------------- („Deşteptarea ^ ^ deoaţl de Curtea criminală.