Page 81 - 1897-08

Nr. 187—1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5

Petrecerea din Ciaciii-Gârhăn. fost forte mulţămitor. Cu totul au incurs iubim biserica, ţâra şi nâmul. Şi nici nu moravurile bune? Răspund, că acele forte
149 fi. 90 cr. din cari subtragându-se spe­ e grea înfiinţarea lor, căci nu se recer ca­ strîns sunt legate una de alta, deore-ce,
Ciachi-Gârbău, August 1897.
sele arangiărei de 49 fi. 90 cr. a rămas pitale de bani; se recere numai voinţă de care nu iubesce şi nu ţine ceea-ce moşi şi
Inteligenţa română din Ciachi-Gârbău venit curat de 100 fl, cari s’au şi predat lucru, dorinţă de a înainta şi câştigarea strămoşi i-a lăsat, acela nu pâte să aibă o
şi jur în 17 Iulie n. c. a arangiat o pe­ destinaţiunei. dulcei plăceri de a aduce jertfe, când inimă bună, o inimă, care să fiă lăcaş al
trecere de vâră în hotelul „Corona" în fo­
Oferte şi suprasolvirî au incurs dela e vorba de-a fi, ori, a nu fi. bunelor moravuri, ci sâu e un om fără ju­
losul nou edificândei biserici române gr.
următorii domni şi domne: Ioan Hăţegan Ce privesce modul de înfiinţare a decată, sâu e un desfrânat. — Femeile îşi
cat. din loc.
protopop în Dergea 1 fi., Friedmann I. reuniunilor de moralitate ar fi de dorit, vor da silinţa, ca portul românesc să nu fiă
Timpul nefavorabil din spre diua pe-
esped. de poştă în Unguraş 1 fi., Iulian An- ca femei şi bărbaţi de orl-cc posiţiă să despreţuit şi aruncat în gunoiu de dragul
trecerei pe mulţi i-a pus pe gânduri, însă
cean preot în Surduc 1 fi., Prikkel Gy. s.- formeze în un centru âre-care o soeietate- altui port, ci unde nu e părăsit i-1 vor
provedinţa divină, ca să insenineze inimele
jude reg. în C.-Gârbău 1 fi., Al. Mihali s.-jude matre şi de-acolo să lucre, ca în fiă- ţinâ, unde nu-1 mai îmbracă se vor nisui,
celor interesaţi, a dispus altfel. In fiiua
reg. în Orşova 1 fi., I. Andreii! preot în care comună să ae înfiinţeze câte-o socie- ca ârăşl să-i dea locul ce l’a avut.
petrecerei pe la 10 ore se părea, că sârele Y f,
Sân-Mihaitt 20 cr., Butka L. diurnist în tate-filie. — Dâcă acâsta nu v em s’ofac m, Las’, că alt port e mai lesne, nu aş-
lucesce cu mult mai splendid şi mai vesel
C.-Gârbău 1 fi. P. Buzura s.-not. în Sur­ atunci cred, Qă în fiă-care comună este tâptă atâta lucru, dâr nu trebue uitat, că
decât altă-dată, ca astfel să dispară dispo-
duc 1 fi., Nagy L. resp. în C.-Gârbău 1 câte-o femeie mai învăţată şi mai cu inimă, la poporul nostru însu-şl timpul îi împarte
siţia cea posomorită de pe feţele publicu­
fi., Aug. Dregan din C.-Gârbău 50 cr., care să strîngă pe celelelte femei, să le lucrul. Timpul îi spune când are să sa-
lui impacient. SetoşI de dorul de a con­
Oroszlân J. eşec. reg. în C.-Gârbău 50 cr., vorbâscă despre urmările virtuţii şi despre mene etc. In timp de iarnă mai ales fe­
veni şi a ne saluta după un timp de le-
Boâr J. arendator în Surduc 3 fi., Dr. Al. nefericirile ce se nasc din o viâţă stricată meile, pe cele mai multe locuri nu prea
targiă, deja pe la 4—5 ore după amâcjl
Şandor medic în Surduc 1 fi., Ilie Şerban şi fără Dumnedeu. Să le îndemne, ca fiă- au alte lucruri, decât numai pregătirea
vedeai trăsurile travestind stradele comu­
preot în Fizeş 1 fi., Paul Roşea prot. în care să facă parte din tovărăşiă şi să pună materiei de îmbrăcăminte. Acum, dâcă şi
nei, încât cugetai, că cine sci ce serbare
Sân-Petru 1 fi., Vas. Pop prot. în Cristo­ făgăduinţă, că va lucra din puteri, ca sco­ asta vor cumpera-o, de-o parte vor cheltui
imposantă e, precum a şi fost, deâre-ce
ţel 1 fi. Alimpiu Duca din Bistriţa 50 cr., pul tovărăşiei să se ducă îndeplinire. avere, de altă parte, neavând lucru, se vor
fraţi de acelaşi sânge, inteligenţa din jur
Dr. L. Gyurkâ adv în Jibău 4 fi., Kis O astfel de femeiă bravă, la început strica; la asta se mai pâte adauge, că-şl
din depărtare mai apropiată, însufleţindu»se
Iozsef not. în Cuceu 2 fi., Szilâgyi N. tu- pâte va fi urmată numai de 5 — 1 0 femei, vor uita o frumâsă măestrie, ce se cuprinde
şi considerând scopul, n’au pregetat a par­
tor orf. în C.-Gârbău 1 fi., Vas. Fanca din dâr nu va trebui să se descurajeze, pen- în totă îmbrăcămintea românâscă.
ticipa, în număr mai mare ca ori când
Cuceu 1 fi., I. Şancu preot în Poptelec 50 tru-că nu va fi putere, care s’o potă îm- Tovărăşia de moralitate pote să-şî
altă-dată, la acâstă petrecere, po lângă
cr., Dumitru Magdaş propriet. în Bezded pedeca. Statul cel mai tiran încă va trebui stringă şi avere. Dâr cum? Aşa, că fiă-
t6tă comunicaţiunea cea rea causată de
1 fi, Nagy Â. pretor. 1 fi. Szâsz D. 50 să-i fiă mulţămitor şi să-i sprijinâscă lu­ care membră va da câte ceva, bună-âră
multele ploi.
cr., Pap Antal s’-not. 50 cr., Pongrâcz Bol- crarea. Societatea cea mai stricată se va bucate, bani, ori pentru esemplu ouă. O
Vedeai de pe feţele tuturor bucuria,
dizsâr not. 1 fi. Râcz P. 20 cr., Duducz teme, ca să-i pună piedecl, âr binecuvânta­ atare avere se va spori cu greu, dâr tot
că au putut conveni amici şi cunoscuţi,
G. cond. de cărţi fund. 50 cr., (toţi din rea lui Dumnedeu îi va fi cel mai mare se va spori, şi din ea se vor putâ ajuta
salutându-se oordial unii pe alţii. Abia tre­
C.-Gârbău), Aurel Mezei not. în Surduc 1 scut şi ajutor. In 10—20 ani nu va fi fe­ cei forte lipsiţi şi mai ales băieţii săraci,
cură 6 ore şi sala cea frumos decorată şi
fi , Krisztiân S. din C.-Gârbău 2 fi. I. Pop meiă, care să nu-şl ţină de cinste a face cari âmblă la şcolă, ori învaţă ceva
destul de spaţiâsă — însă mică de astă-
not. în Zalha 2 fi., Tuzes T. propriet. în part6 din astfel de reuniune. Sunt mulţi măiestriă
dată pentru publicul adunat — e inţesatâ
Gherla 4 fi. Greg. Puşcariu not. în Be­ 10—20 ani şi mai târdiu, dâr dâcă înce­ Aşi mai putâ se înşir şi alte dato-
de o inteligeţă numărâsă şi distinsă. Co­
benI 2 fi., Vas. Mureşan not. în Chechiş pem lucrul, vom avâ atunci tot; stând ne­ rinţe ale unei reuniuni de moravuri bune
mitetul însă amâna începerea petrecerei
2 fi., Vâllya F. fisolgăbirău în C.-Gârbău păsători, nu numai că vom avâ ceva, ci şi şi se arăt folâsele ei, dâr le las, căci şi
pănă la 7 ore, când sala în înţelesul strict
2 fi. Dr. Sim. Tamaş adv. în Hidva 5 fi. ce avem, va fi pierdut. aşa prea mult v’am obosit. Voese numai
al cuvântului era plină.
Tuturor contribuitorilor le esprimăm Din câte am cîis pănă aici, s’ar putâ ca în câte-va cuvinte, se repeţesc ce am
Petrecerea se începu cu plăcutul şi
mulţămitele nostre cele mai cordiale pen­ cunâsce datoriuţele fiă-cărei femei , ca (îis, anume: cea mai mare putere, ce nici
drăgălaşul nostru joe naţional „Ardeleana".
tru spriginul dat, rugându-i ca şi în viitor
Tresaltai de plăcere văclend tinerimea să­ membră a reuniunei. Ou tâte aceste, cred, când nu se pote învinge şi despreţui, sunt
să arate aoeaşî bunăvoinţă faţă de causa
rind sprinten ca căpriâra de munte, în că nu strică dâcă voii! mai repeţi lucrurile moravurile bune, şi ârăşl nimic nu pote
nâstră.
•timp ce străinii admirau o convenire ro- Unul din comitet. dise. — Datorinţa fiă-cărei femei ar fi tot grăbi mârtea unui popor ca destrăbălarea.
mânâscă ca acesta, esprimându-se în ter­ aceea, ce pote să planteze în băieţi vir­ Pentru ţinerea şi curăţirea moravurilor
mini măgulitori. tute, în familiă fericire şi tot ce e în stare bune în timpul acesta nu e de-ajuns, ca se
Puterea moravurilor bune
Petrecerea şi entusiasmul şl-a ajuns se susţină un popor. Anume să se îngri- predice numai preotul în biserică, ci e de
culmea înainte de pausă, când d-şora Au­ jâscă, ca copiii mici să se dedea la ascul­ lip«ă, ca toţi să se facă propovăduitorii şi
relia Boşca din Sân-Petru s’a pus în frun­ şi modul de a-le lăţi. tare, frica Domnului, iubirea adevărului, cultivătorii lor, şi mai ales chiămate sunt
înfiorarea de minciună şi la cumpătare. femeile, cari nu vrâu să scie de nici o
tea unui şir mare de domnişâre şi tineri Discurs ţinut de d-l Ştefan Jioşian cu
spre a se avânta la jocul „Sârba". Pe fe­ Crescând băieţii, femeia datore va fi piedecă în facerea binelui, dâcâ-1 cunosc.
ocasiunea adunării generale a despărţe-
ţele tuturor şi mai ales a străinilor se ve­ mentului XIV (Cluşiu) al Asociaţiunei să vină în ajutor învăţătorului, aşa, că-şî Păzitore vrednice ale moravurilor bune se
dea curiositatea şi interesul faţă de acest transilvane în Mânăşturul unguresc. va trimite copiii regulat la scâlă. Va ur­ vor face femeile, dâcă se vor tovărăşi,
joc. S’a văclut, că d-ş6ra Roşea e o jucă- mări purtarea lor. Ii va face atenţi, ca ceea-ce trebue s’o facă dâcă-şî iubesce bi­
(Pine). să-şi împlinâscă datoriuţele faţă de şcâlă. serica şi neamul. începând lucrul nu tve-
târe pasionată şi dibace, sciind cu deste-
ritate mare să conducă pe cei înşiraţi în Am dis, că cei mai buni muncitori In scurt, grija din familiă să fiă înpinte- bue să le fiă ruşine, că vor avâ puţină
joc. Am observat, ca costumul naţional în câmpul deşteptării unui popor sunt fe­ nare, ca învăţătorul să-şî facă datorinţa, şi avere şi puţine membre, căci tâte aştep­
încă nu e părăsit cu totul în aceste părţi, meile. Chiămarea lor cea mai de căpetenie aşa mână în mână: familia şi şcâla, să tările lor se vor împlini în viitor. Nu tre­
ci a fost representat, deşi nu în măsura e paza curăţeniei, sădirea statorniciei şi a pună basă la creşcerea simplă, dâr dâmnă bue să se târnă de nime, căci nu va fi om
aceea, ce s’ar fi aşteptat dela o cunună curajului în sufletele acelora, pe cari îi şi prin acâsta la un neam, care-şî cunosce şi putere, care să cuteze a-le opri pe calea
aşa frumâsă de dame prin d-şorele: Aure­ portă în braţe. Ele, carl în tot momentul drepturile şi şi le scie apăra, îşi cunosce virtuţii, unde nici când nu lipsesce ajutorul
lia Roşea din Sân-Petru, Giuriţan din Un- sunt gata să se aducă jertfă pentru binele datoriuţele şi e gata în tot momentul să le lui Dumne4eu.
guraş şi Lucreţia Şancu din Poptelec, dâr fiilor lor, n’au decât să cunâscă adevăratul şi împlinâscă. Isprăvind băiatul şcola, grija
prea cred, că şi acestea pre mulţi i-a um­ lor bine, şi-l vor şi face. Dela munca fe­ mamei nu va înceta, ci ea va veghia acum l i t e r a t u r ă .
plut de superbiă naţională şi va da în­ meilor pe terenul crescerei atârnă răbdarea mai mult decât ori când asupra virtuţii
In Tipografia archi - diecesană din
demn pentru altă ocasiune la mai multe în lupte şi nădejdea în suferinţe. Viâţa lui. Nu va suferi să stea în nelucrare, is- Sibiiu a apărut : „ Abocedariu maghiar
din gentilele nâstre domne şi domnişore unui popor e pusă în mânile lor. Ele pot vorul atâtor cugete şi fapte rele, ci-1 va pentru scolele elementare poporale^ de
să se presente în costum naţional. Iţi era face orî-ce bine şi tot aşa şi orl-ce rău, ocupa neîntrerupt cu lucrări potrivite pu-
mai mare dragul să privescl la dânsele, căci ele dau creşcerei direcţiune. Un mare terei şi desvoltării lui. Mateiii Voileanu asesor consistorial şi Petru
vădându-le cât de bine le sta. cugetător a cuprins însemnătatea, ce o are Femeia va avâ datorinţă, ca în Du­ Bod director la şcâlele elementare de stat
din Sibiiu. Acest abecedar este însoţit la
Petrecerea a decurs în ordine şi cu educaţiunea, în cuvintele: „daţl-mî în mână mineci şi sărbători să trimită la biserică
u
entusiasm pănă diminâţa la 4 ore, când creşcerea, şi voiu schimba faţa lumei (Leib- pe toţi din casă, şi mai ales pe copiii. îşi urmă şi de un vocabular al întreg mate­
rialului cuprins în el Preţul 25 cr.
abia ne puturăm despărţi unii de alţii, du­ nitz). va da tâtă silinţa să-i abată dela tovărăşia
*
când fiă-care suvenirl plăcute cu dorul de pieeam şi aceea, că lucrarea femeilor cu cei răi şi să îndrepte pe cei rătăciţi. Ea
a mai conveni la astfel de petreceri. pe calea bunelor moravuri mai rodnică va va griji, ca timpul, ce l’au petrecut băieţii „Biografia lui Avram Iancn“, o pre-
fi, dâcă se vor tovarăşi. la şcâlă, să nu mârgă în pagubă, ci să le ţîâ^ă carte scrisă de d-l Iosif Sterca Su•
Dintre multele familii am putut în­
0
semna pe următârele: Nieolau Topan cu „Acâsta va fi cu greu", va clic uimi ; fiă spre folos. Ii va îndemna, ca să mai luţiu de Cărpeniş, conţinând şi trei portrete,
fiicele, notar în Cernuc, Vasiliu Moldovan altul, că „nu e de lipsă"; âr al treilea, pe scrie şi cetâscă câte ceva, ca să nu-şl uite între oari Ianou călare în fruntea Moţilor.
0
din Crâca, Petru Badescu cu fiica din lângă o despreţuire împărătâscă, va dice, ceea ce aşa mari folâse le va aduce în Cartea se află de vânejar la Comitetul Aso­
Ohechiş, Dr. Al. Şandor medic din Sur- că „aceste-s nimicuri". viitor. Ea va îmbărbăta pe fiiul său, când ciaţiunei transilvane în Sibiiu şi oostă 50
chiămat va fi să iee arma întru apărarea cr., (tn'mis prin postă 55 or.) Pentru Ro­
duc, Simeon Pop cu fiicele din Drag, Ilie La cel dintâiîi ii răspund, că e greu,
patriei şi a nâmului, şi când el viâţa şi-ar mânia 2 lei. Tâte esemplarele tipărite au
Şerban din Fizeş , Iovian Andrei fi din dâr nu e peste putinţă, decât dâră în
pune în luptă, ea nu se va boci, ci ca şi fost dăruite de d-l autor Asociaţiunei tran-
-C.-Gârbău, Ioan Şandor cu fiica din C.- caşul, când aşa am fi de stricaţi, încât să
00
Gârbău, Paul Roşea cu fiica din Sân- nu ne mai putem însufleţi nici chiar pen­ Lucena va cli : pentru aceea l’am născut, 8’lvaue, pentru crearea unui fond, oare va
u
v
Petru, Ioan Giuriţan din Unguraş, Vasiliu tru binele nostru. Ou al doilea mă unesc ca să fiă bărbat, care să nu-şl pregeteze purta numele Avram Iancu .
a muri pentru patrie. *
Pop din Cristoţel, Alimpiu Duca din Bis­ şi (jic şi eu, că atarî reuniuni nu-s de lipsă,
triţa, Ioan Comiveş din C.-Gârbău, Mihaih dâcă ml va putâ arăta, că moravurile nu-s Datorinţă va avâ fiă-care membră a Istoria Pedagogiei de F. Gr. Borqovan
Boroş din Bezded, Vas. Pop din Berind, mai rele, ca mai înainte, ci sunt mai bune, reuniunei, ca, fiind adevărată soţiă, în a eşit deja de sub tipar în editura libră­
Ioan Şancu din Poptelec, Dumitru David ori dâcă-mî va putâ documenta, că este un lucru să fiă ajutor bărbatului, în nefericiri riei H. Steinberg din Buouresol (Strada
din Besded, Nic. Patin din Oernuc, Ioan verme mai periculos la rădăcina unui po­ mângâiere, âr mult puţinul, ee-1 au, 'să-l Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pâte prooura şi
Giulean din BebenI, Iosif Pop din R. Cris- por, decât desffânarea şi destrăbălarea. Pe cruţe — datorinţă va avâ, ca cu lacrămile prin administraţia cfiarului nostru.
tura, Aurel Mezei din Surduc, Ioan Pop al treilea deştepte-1 strigatul învăţatului S6 oprâscă soţul ei de pe căile greşite şi *
din Zalha, D-na Marincaş eu fiica din Ni- Hayden: „Voi, cei ce iubiţi nâmul româ­ să-l depărteze, să-l desbaere de cuiburile In Tipografia Diecesană din Caran­
reş, Ioan Andreiu din Chichişiă, Simeon nesc, lăsaţi pe popor să crâdă şi nu vă de certe, de locurile de desfrâu, de crîşme. sebeş a apărut: Manual de tipicul bisericii
Magdaş din C.-Gârbau şi alte multe fa­ bateţi joc de credinţele lui". O însemnată datorinţă a tovărăşiilor ortodoxe orientale pentru elevii institute­
milii. Atarî tovărăşii sunt neîncunjurat de de moravuri bune e şi conservarea portu­ lor teologice şi pedagocice, întocmite de
Succesul atât moral cât şi materia la lipsă şi trebue să le şi facem, dâcă na lui. Ya dice cineva, că ce are portul cu Dr. lulm Olariu. — Preţul 40 cr.