Page 82 - 1897-08
P. 82
Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 187—1897.
Despre cugetare. pănă se arată semne de vieţa, când Acele părţi ale îngheţatului, de nevastă Aii, cel mai intim amic al Iu*
apoi stropim faţa şi peptul cu cari se desghiaţă încet, le frecăm Mohamed.
Cugetul este judecătorul omului; apă rece. mai departe cu nâuă sâu apă rece,
de este bun, mângâie şi revarsă bu- Aprope 25 de ani a durat căsnicia
Gâdălim nasul şi ceriul gurii cu pănă ce se pot mişca şi se în- cu Kadija. In tot timpul acesta Mohamed
curiă pe faţa lui, aduce odihnă şi o penă, ca să producem grâţă şi căl4esc. avuse cea mai bună- purtare faţă cu ne
mulţămire iniinei, dă putere corpu strănutat. vasta, de care-şî aduse aminte cu respect
lui şi curagiu sufletului. De este reu, Frecăm corpul întreg cu cârpe Decă respirarea nu voesce să şi târdiu după mortea ei. Cele trei fetei, pe
mustră, supără şi neliniştesce. Beţi calde şi talpa picidrelor cu o periă. se încâpă în mod natural, atuncea
vul, desfrânatul şi răpitorul, după-ce Acestă procedură o urmărim în şi la cei îngheţaţi introducem res cari Mohamed le citâză ca pilde de virtute,
face fără de legi, se simte fără voie, timp de mai multe 6re. pirarea artificială, însă numai dâcă sunt: Maria, mama lui Ohristos, Kadija şi
Fatime.
nemulţămit şi mânios. Cu cât mai se pot mişca membrele, ca nu cum Imediat după mortea Kadijei, dra
des, cu cât mai orbesce a făcut reul, Letargia în urma înecării. va să le rupem. gostea pentru femeie se trezi în Mohamed.
cu atât mai mult îi cresc lipsele, La cel-ce se înâcă, mârtea se (Va urma.)
pănă-ce în urmă ajunge la turbare întâmplă, fiind-că apa seu noroiul Nici n’aşteptâ să trâcă anul de doliu şi
şi nebuniă, piercfendu-şî şi mintea întră în plămâni şi astupă ţevea, umbla deja după însurătore.
după-ce şi-a pierdut liniştea, onârea prin care întră aerul în ele. M o h a m e d * ) . După mortea Kadijei, Mohamed mai
şi sănătatea. La asemenea ooasiune, se scote avuse 10 neveste legitime ba chiar mai
Se luăm aminte la glasul cu cu grije, deră în grabă, omul din Două erau lucrurile, pe cari Molia- multe după afirmările unor istorici.
getului nostru, se-l onorăm şi se-l apă. Gura se curăţă de noroiu cu o rued le adora mai presus de tote: femeile Două luni după mortea primei sale
urmăm, dâcă voim se scăpăm de cârpă înfăşurată pe degete, şi apoi şi parfumurile. soţii, Mahomed se însura cu Sauda, pe-
urmă cu Aişa, fata lui Abu Bekru, care
peire. procedăm la respirarea artificială. Afirmarea acesta Mahomed a fâcut’o n’avea încă 10 ani împliniţi, câud Maho
Se ne cercetăm pe noi înşi-ne Procedura, ce o folosesc Omenii el însu-şl şi asupra ei insistă publicistul
şi se ne judecăm în tâte cjilele, şi proşti, spân4urând omul înecat cu Paul L i n d a u, într’un studiu forte inte med o duse la harem. Pe urmă luâ pe vă
duva Hafişa, o fată a lui O mar, celebră
în curând ne vom simţi folâsele cer- capul în jos, e forte periculosă, căci resant. prin memoria ei: legenda pretinde, că ar
eetărei de sine şi binecuvântatele ei După descrierea aderenţilor săi con
fructe. De vom urma poveţelor, pe pentru depărtarea apei este destul, timporani, Mohamed era de statură mijlocie, fi sciut coranul pe de rost. Urmară apoi :
decă aşe4ă pe cel înecat cu fâlele
văduva Seinab, cu care fusese însurat şi
cari Provedinţa ni-le dă prin cuge şi peptul peste genunchii săi, aşa, musculatura bine desvoltată, trăsurile feţei un unchiii de al lui Mahomed; văduva Um
tul nostru, din (p în cji se va îm ca peptul se fiă plecat în jos, ridi erau nobile şi de o colore roşie-închisă, Salma, divorţată de 8einab, o vară a lui
bunătăţi sortea nostră şi vom fi pârul de un negru mătăsos. Er fiiul seu de
când capul de frunte, tot aşa de Mahomed, pe care o măritase cu un fiiu
omeni însemnaţi şi cetăţeni buni. suflet, Aii, spune despre el: „Faţa sa stră
uşor pâte să se scurgă apa fără de a adoptiv al său; văduva Juhezoia, o ovreică
Nicî-odata nu putem fi mai ve periclita şi mai tare viaţa înecatului. lucea cum străluce luna plină, er coloritul convertită; văduva Safza o altă evreică
seli şi mai mulţămiţl, decât în mo îi era atât de vioi, încât ţi-se părea, că botezată; văduva Um Habiba şi, în fine,
mentele acelea, în cari simţim, că Dâcă cel înecat începe să răsu sorele îi acopere faţa . Legenda adaogă, văduva Mezmuza. După cum se vede, tote
44
ne-a învrednicit bunul Dumnec|eu să fle, îl punem în pat, îl acoperim că Mohamed avea pe spate, între umeri, femeile lui Mahomed, afară de Aişa, au
putem înveseli şi pe alţii. bine, şi îi frecăm trupul întreg. Decă doi ochi mici, de mărimea acului. Cu ochii fost văduve. Nici un copil nu s’a născut
Să împărţire darurile nostre la pote să înghită, îi 4ăm să bee vin, aceştia el vedea prin haine. Avea un nas
familiile sărmane, cari încercă tote apă caldă, rum, ori vinars în canti vultur. Dinţii îi erau puţin despărţiţi. Când din cele dece căsătorii.
mijlocele cele drepte, ca se se pâtă tăţi mai mici. rîdea îi arăta întregi. Străluceau ca mărgă
susţine şi într’o stare mai misera- Totă procedura are să fiă con ritarele. Intre umeri mai avea şi o alunică MULTE 81 DE TOATE.
3
bilă. tinuată cu orele, pănă ce se observă de mărimea oului de hulub. Alunica acesta
Să ne aducem aminte de cele baterea de inima şi răsuflare. era forte considerată de credincioşi, cari o Ţăranii on Danimarca.
t
ce 4i° Sântul Apostol Pavel, că: Letargia prin îngropare. numi au „pecetea năzdrăvanului .
e
14
mila dumne4eescă să nu o negli- Mohamed era orfan de părinţi. Tatăl Averea Danemarcei, pusă în cumpănă
giăm, căci înfricoşată va fi 4' Acest soiu de letargiă se eau- sâu murise pe când copilul nu zărise încă cu a numărului locuitorilor, e mai mare
ua
-
decât a tuturor statelor, şi ţăranii din
câud se va cere seină dela aceia, seză prin aceea, că pământul, care lumea, er mamă-sa muri pe când copilul acestă ţâră ţin adl locul întâiu printre na
cari puţin bine au făcut în vieţa lor. cade pe om, îl înâcă, nelăsându-i n’avea decât 6 ani. A fost crescut de mo
ţiunile cele mai bogate; ţăranul danez la
Se folosim cu stăruinţă ârele aerul necesar spre răsuflare, să între şul sâu, Abu-Talib. Acesta ’l ţiuu bine,
început ’şi-a cultivat mintea şi pe urvnâ
sburătore ale vieţei, să le petrecem în plămâni. De multe orî pământul fără sâ-i dea cea mai elementară educaţie,
câmpul, şi şi-a desvoltat spiritul înainte de
în ocupaţiunî fclositâre, că numai mai causeză şi răniri, vătămări căci numai astfel se esplică faptul, că Ma
a-şl desvolta comerciul.
aşa vom pută 4ice, că am trăit în- grele. homed nu scia nici scrie, nici ceti.
tr’un an mai mult, decât omul le In asemenea caşuri, avem să Crescând mărişor, Abu-Talib reuşi a Intr’adevăr în Danemarca sunt numai
2,300,000 locuitori şi totuşi ea are 66
neş şi fără minte într’o jumătate de desgropăm cu grije pe respectivii, procura nepotului sâu un post în casa unei
„şcoli înalte populare unde se învaţă tot.
14
secol; căci numai în cât timp am apoi le curăţim gura şi nasul de văduve forte bogate cu numele de Kadija.
ce trebue să scie un om făcut pentru
lucrat, numai într’acela simţim că pământ. După acesta începem cu începu prin a păcii cămilele. Având o pur
am trăit. răsuflarea artificială. tare bună, stăpâna-1 avansa şi astfel el muncă, şi 15 şcoli de grădinărie, unde lu
Exerciţiul puterilor, ce sunt în Letargia în urma înghieţării. ajunse a fi aprope de densa. crătorii dela câmp se duc se desăvârşescâ
om, este în sine una din cele mai ce sciu. 14
înalte plăceri; lenea însă şi şederea In regiunile nostre omenii nu Ochii vâduvei, care avea 40 de ani, Aceste „şcoli înalte poporale sunt-
şi care îngropase deja doi bărbaţi, cădurâ adevărate Universităţi, în care se dă ţă
necontenită este numai un chin şi mai atuncea înghâţă, decă îmbă-
o pedepsă a vieţei, er trândăvia este tându-se adorm în liber, ierna, ori, cu multă bunăvoinţă asupra tînârului de ranilor şi ţărancelor o ore-care cultură a
o adevărată bolă a sufletului şi a fiind tare obosiţi, se pun la odihnă 2b ani şi cu ochii negri. Inima vâduvei spiritului, fără a le răpi — băgaţi de seină
trupului. şi adorm în frig mare. isbucni într’o dragoste fierbinte pentru aci — fără a le răpi dragostea de agri
tînărul om.
Numai prin o lucrare folositâre Pielea omului îngheţat este rece Ea avea bogăţii imense. Mahomed, cultură.
câştigăm înaintea lui Dumne4eu, şi palidă, numai pe mâni, pe pi- însâ, era calic lipit pământului, de aceea Acestă grea problemă e resolvată la.
înaintea nostră înşi ne şi înaintea ciâre, pe buze şi pe nări e cam vine- rudele Kadijei, aflând despre aceste planuri ei de multă vreme.
âmenilor o valâre în rândul fiinţe ţiă, Membrele omului îngheţat sunt de măritişl, căutau sâ-i pună beţe în rote. Elevii ţărani sâu ţărance căci fe-
lor din cari suntem ; nelucrarea însă înţepenite, urechile, nasul, degetele Cu tote acestea Kadija reuşi să-l îm mea e tratată aici ca şi bărbatul — sunt
produce dispreţul în general. de multe-orî sunt fragile ca ghiaţa. bete pe tatăl ei şi să-i smulgă cousimţi- hrăniţi şi locuesc ia Universităţi, unde li
Să ne apucăm cu plăcere şi cu Din acestă causă âmenii cei în mântul pentru căsătoria. se dau noţiuni generale de istorie, de li
activitate de lucrările nâstre şi să gheţaţi au să fiă ridicaţi cu mare teratură, şi de tote sciinţele aplicate la-
terminăm cu mulţămire; să nu des- grije, pentru că uşor li-se pot frânge Cu totă deosebirea de vârstă, forte agronomie.
preţuim sfera muncei nostre, căci membrele şi vestmintele lor trebue considerabilă după societatea arăbâscă, nici E de observat, că un mare loc e lăsat-
atunci ne vom produce multă stri să le tăiem, nu să le desbrăcăm. un nor nu întuneca vieţa lor conjugală. eserciţiilor corpului: dări ia ţintă, velo-
Kadija îndumnecjeia pe soţul său, care era
căciune. Nu este permis a duce pe cel cipedie etc; — velocipediştii au câte un.
Prof. Dr. Elefterescu îngheţat în odaia caldă, ci în una cuminte, interesant, original. Ei i-se încre club mai în fiâ-care sat şi sunt întreit de
dinţa, îuaintea tuturora, secretul, că va fi
de tot rece, orî în o şură seu grajd profet. Ea avea în el o încredere orbă. mulţi în Danemarca, ca ori unde airea.
gol, şi acolo trebue să încercăm a-1 Mulţi din aceşti elevi sunt fii de mun
aduce în ori. Spre acest scop aco Duşmanii lui Mohamed spuneau, că citori săraci cărora statui le dă stipendii,
perim corpul întreg cu nâuâ (zăpadă), este un mincinos. Mohamed suferea de epi in fiă-care an ei ţin un fel de întruniri în.
Letargia prin înecare în urma nepu dâcă nu avem nâuă la .îndemână, lepsie; Kadija asista odată la un asemenea care comentâză ce au învăţat şi îşi spun
tinţei de a resufla. îl aşe4ăm în apă, aşa, că numai atac şi văcju pe Mohamed, întins fără de ideile lor personale.
simţiri la pământ. El o asigura, că nu su
Estras din cap V al „Manualului pentru usul ne- faţa o lăsăm liberă, şi apoi frecăm Astfel ies în fiă-care an cj eC6 m h de
u
croscopilor comunalî , de Dr. Ştefan Erddîyi. tot corpul cu apă, putem învălui fere de nimic, ci că ângerul îl adusese în ţărani din şcolă şi se întorc la ţâră ducând-
(Urmare.) corpul în lepedee udate în apă cât acea stare. Kadija credu acâstă afirmare, cu ei sciinţa şi iubirea de muncă.
căci tote spusele lui Mohamed erau sfinte
Respirarea pâte să fiă împede- de rece, apoi frecăm tare cu ele Nu numai atât. Ca să nu uite ce au
cată prin spân4urare, prin înecare, trupul întreg, tot aşa frecăm şi cor pentru dânsa. De-altmintrelî, faptul este învăţat şi ca să scie ce progrese se fac în
constatat. Kadija era convinsă, că Moha
prin îngropare, sâu prin astuparea pul acoperit cu neuă. lume, există în fiă-care sat o „casă de în
med are o misiune divină. De aceea ea
laringei (ţevei prin care răsuflăm) Dâcă înţepenirea a slăbit, îl puse la disposiţia lui totă averea ei, forte truniri cu sală de primire pentru 500 —
14
cu corpuri străine. ducem în o odaiă nu de tot rece, îl 600 de persone, şi bibliotecă. Erna tine
considerabilă, în scop de agitaţiuni.
La cei spân4uraţî şi sugrumaţi aşe4&m pe un pat comod şi-i frecăm rimea face gimnastică, dansâză în acâstă
Ou totă etatea ei înaintată, Kadija
cu funie, înainte de tâte se taie fu şi mai departe trupul întreg. Nările sală. Sâra familiile se strîng şi ascultă con-
născu încă 8 copii: 4 fete şi 4 băieţi. Cei
nia, grijind, ca corpul să nu cadă le gâdălim cu o până. Decă să arată ferenţele conferenţiarilor de profesiune,
cu putere la pământ, desfacem vest semne de vieţa, încercăm să dăm mai mulţi muriră de tineri. Numai două cari umblă din sat în sat şi cari vin mai.
din fiice jucară un rol mai mare în vieţa
mintele, ducem corpul la aer liber, îngheţatului cafea seu teă tare, însă profetului: Rokaja, care se mărita cu în tote dilele.
j
unde îl aşe4ăm aşa, ca peptul şi acea să nu fiă ferbinte, ci numai Acâstă educaţiă deosebită, viaţa acâsta
Othman, califul, şi Fatime, pe care o luâ
capul să fiă puţin ridicate. stâmpărata. Mai târ4iu îi dăm şi la un loc desvoltă, firesce, în clasele agri-
începem respirare artificială, nisce vin seu vinars câlduţ. *) După un studiu al lui P. Lindau. ' cole gustul de viaţă publică şi de politică..
