Page 85 - 1897-08
P. 85
(
MacSim kMffln „Saieta" iese in m-care di.
şi ţissciUi Abonamente pentru Austro-Dnsaria:
ito&şov; piaţa marş 8r, 80, Pe un an 12 fl.. po şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 11.
BilsiaoiS EafesoiOBia net 35
(i/Jiaottc, —■ Mwsî-.Barip^ rvc sa N-rii de Dumlneoă 2 <1. pe an.
Pentru România si străinătaie:
tKSEHATE Se ţriraesa Is Adml- Pe un an 40 frnnol, pe ş8st-
Rltiraţlane in Braşov şi ia <n* luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
altitdrole Birouri de smmulurî: N-rii de Duminecă 8 frartol.
în Tiemt: if. Duku, £tinri:h
Schalak. Rudoif Jfcjjo, A. Opptliki Se prenumără la tito oficiele
Heohfolger; Anton Opptiik, J. poştale din intru şi din arară
Ditnnsbcr, in Budapesta : A. 7. si la dd. «oieotori.
Holăbergerq, icKtein Btmat: în JUnameiM pentru Btasot
Bneuresci: AgtKct Havat. Sno- adminiatraţiunea, piaţa mare,
carnale de Hoamimis; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burş,: Karoiyi <t Idii.nanii. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Interţlimllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
^armond pe e colină 8 ar, şi, Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbru pentru o publi ■A. KT TT L L22. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări luai dese după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
B.ooiome pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aariă 10 or. 3eu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 188. Braşov, Lnni-MarţI 26 August (7 Septemvre) 1897.
Şi resultatul practic?... In vre-o uşurare a sorţii popâ- ple din viaţa practică, cari vor ilus colea câte una, două, trei brazde.
relor nu-1 vom afla, căci aceste vor tra în mod eclatant adevărul afir Chiar şi reclamatul admitea, că
De când s’au pronunţat la Cron- trebui să susţină cu sudori de sânge mării D-Vostre şi vor arăta ce lu sluga lui, care a fost la plug, a gre
stadt gravele cuvinte „Nations alliees“ şi în viitor armatele şi flotele de cruri curiâse se pot produce, dâcă şit, şi era înclinat să se împace cu
tâtă lumea îşi bate capul cu inter resboiu costisitâre, ca să potă defila judecătorul nu cunâsce limba păr reclamantele.
pretarea acestor cuvinte. Pressa din din timp în timp înaintea potenta ţilor. Se începe însă pertractarea. Ju
t6te ţevile şi de peste t6te mările ţilor spre susţinerea şi mărirea va- S’a întâmplat odată să fiu de faţă dele vrea se întrebe pe reclamat
se silesce a esplica faptul istoric al Jei lor. Er miseriile luptelor interne la o pertractare finală într’un pro (inct), dâcă a cuprins din locul re-
alianţei ruso-franceae, fiă-care după pentru drepturile şi libertatea popo- ces penal dintr’un oraş de frunte al clamantelui (actorelui); pune înse
propriile sale vederi şi aspiraţiunî. relor, vor rămână aceleaşi şi vor Transilvaniei. Inculpatul era Român, întrebarea.
Estremele le formeză, firesce, şi aici cresce în proporţiă cu risipa, ce se era acusat cu crima lesiunei grele Judele: „Dus dumnyata loc
pressa franoesă şi pressa germană. va continua în măsură tot mai mare trupesc!. Vătămatul şi martorii erau gyicsa? 44
Rivalii, cari sunt mai mult atinşi de în paguba bunăstărei lor. asemenea Români. Inculpatul lovise Reclamatul: „N’am dus dom
acel eveniment, îşî stau şi cu privire Numai într’o singură privinţă c’un par pe dăunat peste o mână nule! 44
la el faţă ’n faţă. s’a făcut o schimbare. Punctul de şi-i frânse braţul. Acesta o întăreau Judele (cătră reclamant): „Dus
Pe când pressa francesă e în gravitare al politicei europene a tre şi mărturiile. dumnyaluj gyin loc dumnyitale? 44
clinată a trage din alianţa procla cut din Paris prin Berlin ia Peters- In protocolul de investigaţiă sta Reclamantele: „N’a dus dom
mată consecenţe esagerate în favo burg. Ţarul Nicolae II, un autocrat însă, că inculpatul mai înainte i-a nule !“.
rul aspiraţiunilor Franciei, pe atunci tînăr de 28 de ani, care în timp de tăiat perul daunatului şi apoi Ta lovit Se Ţce, că protocolul a sunat
pressa germană în partea ei cea mai 48 de ore îşi pote schimba radical c’un par peste mână aşa de tare, apoi: „Reclamatul nâgă, că el ar fi
mare se silesce a-o privi cu recâlă, vederile şi nisuinţele sale politice, încât i-a frânt braţul. cuprins din locul reclamantelui, er
ca o urmare firescă a apropierii de este ac[î arbitrul Europei. In leali In ţinutul de acolo Românii reclamantele însu-şl a recunoscut, că
mai înainte între Rusia şi Prancia, tatea sa se raejimă astăcjî mai vâr părtă părul lung, şi i-a bătut la reclamatul n'a cuprins din locul lui .
44
susţiind, că Ţarul a dat sancţiune tos siguranţa păcii. ochi preşedintelui, care scia forte Numai după-ce a intervenit un
prietiniei sale cu Francia mai mult De aceea tdte alianţele de pace bine românesce, că daunatul avea al treilea şi l’a făcut atent pe jude,
numai pentru a întări nisuinţele de nu vor valora nimic pentru binele păr lung pănă peste umăr!. L’a în că nu a priceput bine părţile, s’a
pace ale triplei alianţe, şi denegân- popdrelor, pănă când cei-ce stau în trebat aşa-dâr, cum de i-a crescut putut îndrepta lucrul.
du-i astfel însuşirea dorită de Fran fruntea lor nu se vor hotărî odată atât de iute părul la loc (dela comi Aceste esemple le-am adus îna
caşi de-a sprijini ideile lor de re a folosi marea lor putere şi înflu- terea faptului nu trecuse nici un an). inte spre a arăta cât de mare lipsă
vanşă. inţă în comun acord pentru a face Daunatul, care era între 40— 50 are judecătorul să cunâscă perfect
Precauţiunea cu care se pro posibilă o desarmare generală, care
de ani, răspunse: că el din tinereţe limba părţilor şi a martorilor, ca să
nunţă pressa rusescă în general asu să ia de pe spinarea popdrelor sciă- nu şî-a, tăiat părul, cătană n’a fost, pâtă aduce judecată drâptă.
pra acestei alianţe, servesce, întru via sub care gem. şi astfel părul a avut timp destul
cât-va, ca sprijin pentru vederile să-i crâscă. Cu atât mai mult se cere acesta
pressei germane. Preşedintele: „Etă însă, eă aici dela juraţi, cari judecă despre viaţă
Insu-şl principele Bismark se se Pactul autononiiştilor cu contele în acte stă scris, şi martorii încă şi mârte şi faţă cu cari bine aţi ob
fi pronunţat în mod forte sceptic Badeni s’a încheiat prealabil definitiv. aşa au spus în cursul investigaţiunii, servat, că în contra sentinţei juraţi
44
asupra intrevederii dintre Ţarul şi „N. Wiener Tagblatt anunţă, că subcomi cum că inculpatul ţi-a tăiat mai în- lor nu sunt date prin legi atâtea re
41
preşedintele Faure. „Nations alliâes , tetul comisiunei parlamentare a dreptei s’a tâiu părul şi după aceea ţi-a frânt medii, cum sunt date în contra sen
se fi (Ţs el, încă nu însemnă alianţă; întrunit Vineri, spre a formula punct de braţul. 44 tinţelor judecătoriilor ordinare; prin
cuprinsul tractatului de alianţă, dâcă punot postulatele diferitelor fracţiuni. La urmare greşala făcută prin juraţi
Daunatul: „Trebue să fiă ceva din causa neînţelegerii limbei, va fi
esistă un astlel de tractat, anevoiă 3 ore d. a. d-nii membri ai subcomitetului:
greşală, Măria ta, că mie nu mi-a fârte greu, ba de multe-orî chiar şi
le va plăcâ Francesilor. couţii Dzieduszycki, FalJcenhayn şi Sylva 44
Ca în cele mai multe caşuri laronca, David cav. de Abrahamovicz, oav. tăiat părul nimenea . imposibil de a se repara.
aşa şi în cel de faţă p6te se fiă de Jaworsky, Dr. Htrold, br. Dipauli, aba Preşedintele ascultă apoi pe Esemplele de mai sus, cred, că
adevărul la mijloc. Şi cumcă este tele Treuinfels şi Dr. G. Popovicl, s’au pre- martori. Aceştia spun unanim, că ilustrâză tot-odată în destul cât de
forte posibil aşa ceva o dovedesce sentat cu toţii la presidiul ministerial. Re- inculpatul s’a certat cu daunatul, şi justă a fost cererea cuprinsă în prea
cel dintâiu luând un par, a tras cu modestul amendament al d-lui Dr.
şi stăruinţa, cu care pressa germană presentanţii diferitelor grupuri ale dreptei
vră se presente tocmai acum tripla şi-au preoisat postulatele lor în mod amă el asupra capului celui din urmă, Iosif Gali, făcut la §-ul despre cali-
alianţă, ca o legătură tare, ce a ră nunţit şi viu. Cele mai estinse au fost pos acesta însă, plecându-şî iute capul, ficaţia juraţilor cu ocasiunea desba-
mas integră şi neclătinată. O bine tulatele Cehilor, Slovenilor şi Românilor. parul i-a tuns numai capul; ridicând terii legii privitâre la curţile cu ju
venită ocasiuue îi oferă pentru acăsta După ce au luat la cunoscinţă postu apoi inculpatul a doua-oră parul, a raţi în camera magnaţilor.
visita, ce tocmai acum părechia re latele, oontele Badeni a făcut declaraţiunl voit se lovâscă pe daunat în cres
gală a Italiei a făcut’o suveranilor iârte dare, hotărîte şi neîndoiâse faţă cu cet, acesta însă, apărându-se cu
germani la Homburg. Acăstă visită grupurile drepte. In urma acestor decla mâna, lovitura a că^at asupra bra Franccsî şi Germani.
a fost mai de mult plănuită. Cu rări represeutanţii diferitelor grupuri s’au ţului şi l’a frânt.
tâte acestea i-se dă, în împrejurările învoit a-şl scări în parte pretensiunile lor. Lucrul în urmă s’a esplicat. In Francia nu vrâ sg mai îuoeteze
de faţă, o importanţă deosebită, ca După aceea a urmat o viuă desbatere asupra Judele instructor, nesciind bine ro entusiasmu) provocat de proclamarea alian
ţei ruso-franoese. Se fac mereu manifes-
o manifestaţiă de plină vitalitate a mijldcelor pentru combaterea obstrucţiunei. Şi mânesce, a înţeles rău pe martori,
n’a înţeles ce vrea se (Ţcă: a tunde taţiunî şi pressa oontinuă a-se ooupa călduros
triplei alianţe, care cu „misiunea ei in privinţa acăsta, după cum suntem in
pe cineva cu parul peste cap, şi de aoest mare eveniment.
de pace“ merge acum alături cu formaţi, s’a stabilit o depănă înţelegere
dupla alianţă a cărei misiune — între guvern şi drăpta. n’a avut nici dicţionar român ori In timpul acesta împăratul Germaniei
după declaraţiile schimbate la Cron- latin la mână. Wilhelm II desvălesce una după alta statue
stadt — are să fiă aceeaşi. Iţi mai comunic aici un alt cas, bunicului său Wilhelm I seu „cel Mare“
Lumea păte să fiă curiâsa de Limba juraţilor. care mi-s’a povestit: preoum îl numesoe suveranul german. La
a vedă resultatele acestei grupări de Tot într’un oraş de frunte iiuminaţiunile, prooesiunile şi disoursurile
alianţe, care, după declarările ofi Domnule Redactor! în Transilvania, unde mai înainte franoese, Nemţii răspund ou sărbarea Se-
n
a
ciale ce s’au făcut şi se fac mereu, Ca ilnstraţiâ la cele ce aţi scris tusese un jude de cerc român, fu nu dantag -ulai, aniversarea înfrângerei fiuale
urmăresce paralel susţinerea păcei în articulul de fond cu titlul acesta mit un jude de nascere Ungur, jude a armatei franoese. Şi unii şi alţii se îra-
şi apropierea şi împăciuirea dintre Nr. 180 al „Gazetei Transilvaniei bun şi drept de altmintrelea, însă prâşcă şisd aţîţă, ridicând ameninţător spec
44
state şi naţiuni. dela 15 (27) August a. c. viu a vă scia puţin românesce. trul răsboiului la orisont.
Mergând înainte lucrurile tot pe adresa câteva rânduri: Un Român pîrăsce pe altul A început aoum să ameninţe şi pressa.
acesta pantă pacînică şi conciliantă Aţi (Ţ s ca drept cuvânt, că pentru conturbare în posesiune. Ju r) Figaro din Paris cp într’un articul:
C6
u
putem să ajungem la sfîrşitul vâcu- cursul justiţiei din Ardei şi ţâra un dele iese la faţa locului împreună „Dâcă am vră să fim răutăoioşl, am pută
lui acestuia a vedâ statele bătrânei gureşti este mult împedecat prin cu părţile litigante. înainte de a zugrăvi mutra principelui Bismarck, când a
Europe, înarmate din crescet până faptul, că mai ales de un şir de ani asculta el pe părţi şi pe martori, primit vestea toasturilor de pe Pathuau. Tâtă
’n tălpi, îmbrăţişându-se într'un es- încâce se numesc în ţinuturi curat aceştia au esaminat starea lucrului opera lui este distrusă. Prinţul a trăit prea
tras de amiciţia şi frăţietate, ca pe românesc! judecători de aceia, cari şi au aflat, că plugul reclamatului mult.“ La acestea „Koln. Ztg, u răspunde:
timpul văcului de aur. nu cunosc limba poporului. (inctului) a tăiat din locul recla- „Dâcă am vrâ să răspundem cu răutate la
Şi resultatul practic? Eu vă voiu servi cu două esem- mantelui (actorelui) de-alungul, ici răutate, am zugrăvi cocoşul galic cum adă-
