Page 86 - 1897-08
P. 86
Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 1S8—1897.
postindu-se fricos la umbra vulturului ru- Pâzmâudy cu privire la oestiuuea română vor să oombată veracitatea celor spuse de „Şi am să vă spun înoă şi altoeva",
seso, să înoâroă să supere cu glasul lui într’o sorisâre a sa, publioată în „Iadepen- foia rusâsoă. continuă'redaotarul-şef. „Alsaţienii ei înşi-şl
strident pe prinţul Bismark, de oare altă danoe Belge". * ne-au prioeput şi nu mai propcvădueso răs-
dată, avea o spaimă de mârte! Opera lui Pâzmâudy afirmă mai întâiQ, oă ele Foia germană „ZuhunfF publioă un boiul cu Germania, cerând numai auto
Bismarch va trăi şi Germania va sci s’o mentul român în regatul St. Ştefan nu interwiev oe l’a avut unul din corespon nomia."
apere contra a milione de baionete duşmane . oonstitue deoât 12°/ din poporaţiunea în- denţii sei ou prinţul Bismarok asupra ali — „Aşa dâr D-ta admiţî posibilitatea
u
0
Astfel de gratifioărl reoiprooe dau de trâgă a ţării. D-1 Moroianu îi dovedesoe anţei ruso-francese. Bismarok, cŢoe cores alianţei între Franoia, Rusia şi Germania
sigur nota situaţiunei. Francesii şi Germanii însă ou însă-şl datele statistioe ofioiale ma pondentul, nu vede nici o schimbare a si cu soop de-a lupta în contra inimicului
au înceepnt a-se ironisa, apoi se vor bat ghiare din 1890, oă Românii fac peste tuaţiei în toastele Ţarului şi a lui Faure. comun?"
jocuri, pe urmă — Domne feresoe — ae vor 17°/ din totalul poporaţiunei, şi că prin u 1 — „Negreşit că admit, deşi nu tocmai
0 „Nations allieăs înoă nu este „alliance' , şi
certa şi — cine mai scie, oe o să iasă din urmare onorabilul d n Pâzmâudy a şters în anumite împrejurări pote fi şi o ourte- în ourând".
t6te acestea?! Ori cât îşi dau unii şi alţii o’o singură lovitură 800,000 de Români niă gâlă, un fel de întărire a frasei „na *
u
silinţe să ne asigure de paoe, primejdia din numărul cuprins în aoea statistică. Arată tions amies" tot atât de puţin obligătore. Piarul ruseso „Narod sorie, oăla pu
răsboiului s’a aocentuat evident prin pro apoi cum se faoe statistioa la Maghiari şi „Acei FranoesI din Paris, cari aer publi nerea pietrei fundamentale pentru noul pod
clamarea alianţei ruso-francese. oum ei apar, că s’au îmulţit ou 15°/ în carea traotatului, au înoât-va dreptate. Eu <Ţs Troitzlcy, metropolitul din Petersburg,
0
* cjeoe ani, pe când îmulţirea Românilor şi cred — continuă Bismarok — oă textul după rugâoiunea obicinuită a mai cj Ş*
18
In pressa englesă se pot ceti o mul a Slavilor, despre cari se soie oă sunt mai traotatului, ar mulţămi pe FranoesI... Imnul una „pentru salutea presidentului Faure şi
ţime de versiuni interesante despre alianţa spornici decât Maghiarii, o indică statis Ţarului şi Marseillaisa nu se prea potrivesc pentru propăşirea întreg ei naţiuni franceze“.
u
franco-rusă. „St.-James Gazette spune, de tioa numai ou 7°/ . După ce blamâză aoâsta una ou alta. E drept, oă ola franoesă e Acesta este primul oas, unde la aseme
0
pildă, oă deja în 13 Octomvre 1896 a esis- taot'oă, autorul sorisârei continuă astfel: mai aprâpe acum de foo, dâr tocmai pen nea ocasiunl biserica rusâsoă a cuprins în
tat între Franoia şi Busia un tratat de „In oe privesoe uniunea Transilvaniei tru aceea oonţinutul ei p6te să se umfle şi rugăciunea „Intru ani mulţi". („Mnogaia-
aiianţă în soris. In forma lui originală se cu Ungaria, pe care d-1 Pâzmâudy n’o msi să se verse mai curând oa păuă acum. Aoâsta Lieta“) oe se cŢce pentra Ţarul, şi pe |şe-
stabilise, oa oele două puteri să se spriji- crede susceptibilă de nioî o disouţiune, să-mî trebue să o gâudâsoă âmenii noştri dela ful unui stat strein şi o naţiune străină.
nâsoă neurmat una pe alta în politica mi fiă permis de a-i aduce aminte, că dieta guvern şi să-i abată dela o schimbare a Foile din Petersburg scot la ivâlă
litantă şi în greutăţile diplomatice ce se Transilvaniei dela 1848, oare a votat pen basei pe oare stă armata nâstră. E forte aoest fapt şi spun, că importanţa aoestei
vor ivi, — până când Rusia îşi va încheia tru prima 6ră uniunea, n’a fost oonohiă- bine, că noi Germanii nu ne simţim nici păşiri a biserioei pentru uniunea ruso-fran
pregătirile de răsboiu. mată pe basa egalităţii drepturilor locui odată în siguranţă şi oă Parisienii, oerl în oesă, trebue să sară în oohl fiă-oăruia, căci
Acesta a fost resultatul primei visite torilor Transilvaniei, oi pe aceea a unei oele din urmă fac politioă franoesă, ne prin ea legăturile ce unesc Rusia cu Fran
dela Oronstadt, legi aristocratioe şi feudale dela 1791. In deştâptă ou larma lor din somn. Insă ou cia au devenit de nedistrus.
Puţin după aoâsta provenienţa „teri virtutea acestei legi, Românii, cari oon „nations amies" şi „alliâes" nu ne vor
bilului împărat" şi ourentul filo-german, stitue marea majoritate în Transilvania, speria nicî-odată: Ţarii rusesol sunt acjl
ce începuse a-se manifesta în Paris, au n’aveau decât 13 representanţl între cei mai oonseienţioşî, deoât să-şi pună în miş Doue mari aniversări.
deşteptat îngrijiri la Petersburg. Ţarul 322 deputaţi din care se compunea dieta. care armatele, pentru-oa să satisfacă vani
D-1 V. A. Urechie adreseză pres-
Alexandru III trebuia dumerit printr’o ga- In aceste condiţiunl, evident, oă uniunea a tatea franoesă". sei, următorul apel:
ranţiâ formală, că atitudinea Germaniei nu fost votată în mânia oelor mai vii protes
pote schimba nimic în raporturile dintre tări ale Românilor. Pentru oa lectorii „In La anul 1901, adecă peste patru aDÎ,
Francia şi Rusia. Ţarul însă n’a fost mul- dependenţei", la a căror imparţialitate s’a Alianţa dintre Rusî si Francesi. vom avâ aniversarea morţei lui Mihaiii
> > >
ţămit nioî cu acâstă deolaraţiă. Atunci gu adresat d-1 Pâzmândy, să-şi p6tă faoe o Vitâzul. Trei ani după aoeea naţiunea ro
Corespondentul din Paris al lui „No- mână va trebui să-şi aduoă aminte de Şte
vernul frances a făout urmâtore deolara- ideie clară asupra cestiunei, ei trebue ne u
voie Vremia aduce următorea ilustraţia fan oel mare, mort la 1404.
ţiune şi mai oategorioă, apărat să ounâscă aoest fapt istorio, după
despre prietenia „necondiţionată şi fără sâ- Aoele naţiuni au vitalitate, acele na
„Chiar nici în oaşul, când Germania care vor fi în posiţiâ de a judeca mai bine măn" între Francia şi Rusia : ţiuni sunt demne de a trăi, oarl au cultul
ar voi să redea Eisaţia-Lorena, ori pur et oa orl-şi-oine, dâoă Românii au seu nu Scena s’a petreout în redaoţiunea unui marilor lor âmenl.
simple, ori în schimb pentru vre-o coloniă, dreptul şi datoria de-a revooa din timp în forte mare şi răspândit (Ţar parisian („Fi- La multe ocasiunl am spus acâsta.
oa să-şi garanteze neutralitatea Franoiei timp în memoria asupritorilor lor nedrep garo?*) Redaotor-şef al lui şi inima (Ţaru Dâr oe ocasiunl mai mari, mai vred
în cas de răsboiu ou Rusia, Francia n'ar tatea săvârşită cu privire la ei şi de a oere
lui este un om bătrân şi veohiii, bun amio nice de a ne fixa atenţiunea, oa aoeste două
primi acest oferi. Onorea pretinde dela Fran reparaţiune. Fiind-că, cum o spun fârte al meu. Eu nu împărtăşesc întot-dâuna ve aniversări: 1901 şi 1904?
cia, casă recucerăscă cu arma, ceea-ce a pierdut drept Mamiani şi Pasoal Fiori... „trecerea derile lui, mai ales aoele despre relaţiunile Să nu ni-se (Ţcă, oă avem timp de
în răsboiu. Numai o recucerire pote să facă timpului nu va pută transforma niol-odată ruso-francese, şi avem adese-orl dispute din ajuns pănă atunci. Pănă la prima aniver
provinciile anectate erâşl ale Franciei. Acesta violenţa în drept", voia mai adauge două oausa acesta. In cjilele acestea m’am duş sare, aoeea a lui Mihaiii Viteazul, nu mai
ar fi scopul principal al Franoiei şi Rusiei cuvinte înainte de a înoheia. la el în redaoţiâ, spre a afla oe se petrece avem deoât patru ani.
deopotrivă, dâoă tripla alianţă ar provooa „Opera de paoe la care se consacră şi ce se cjioe acolo. După oe am vorbit Ge sunt patru ani când e vorba de a
răsboiu". d-1 de Pâzmândy şi onoraţii săi oolegl din deja oâtă-va vreme despre visita lui Faure face pregătirile unei asemenea serbări?
Presenţa prinoipelui de Neapol la parlamentul dela Budapesta, e fârte nobilă la Petersburg şi peste tot despre tema sus Dâr oe sunt chiar oei şâpte ani, oarl
manevrele germane din Elsaţia-Lotaringia, şi fârte generăsă. Insă înainte de a veni pomenită, el îmi cŢse: „Voi aţi ajuns un ast ne despart de aniversarea marelui Ştefan
a almart pe Francesi. îndată după aoâsta să propovăduâsoă aoâstă paoe în streinătate, fel de resultat, la care nici nu vă aşteptaţi; Vodă?
s’a hotârît visita dela Toulon a escadrei în diversele oonfereDţe interparlamentare aţi produs o desăvârşită evoluţiune în su Propunem, ca fără mai multă îutâr-
rusesol, şi s’a isoălit o oouvenţiă. Adevărat de arbitragiu, ei ar săvârşi un fapt mult fletul acestui popor, oare vi-l’a dat ou to (Ţere să se provooe o adunare a pressei,
că acâstă oonvenţiă era numai militară. mai generos şi mult mai nobil, dâoă s’ar tului tot! Aoest popor a trăit timp de un oare să ia iniţiativa alegerei unui mare co
Documentul s’a subscris numai în numele adopera să lucreze sincer la ei acasă, pen- pătrar de secol ou ideia de răsbunare, der mitet, mare prin importanţa bărbaţilor,
„Franciei", âr nu în numele republicei fran- tru-oa libertatea şi justiţia să fiă măsurate cu cât mai mult se apropia de voi, cu atât oare îl vor forma, şi care oomitet să în-
cese". De aici apare, oă alianţa a esistat deja ou aoeeaşl măsură tuturor cetăţenilor Un mai mult pricepea, oă nicî-odată nu veţi oâpă de pe acnm a aşeeja programul ser
de atunci. gariei"... purta resbel ou Germania pentru causa, oa bărilor din 1901 şi 1904 şi a şi urmări
Ţarul Nicolae II şi Felix Faure, s’ar Alsaţia şi Lotaringia să fiă înapoiate Fran executarea aoelui program.
fi mulţumit personal, oa textul tratatului ciei, şi că tâte speranţele lui în aoâstă pri Nu trebue să aşteptăm, ca guvernul
CRONICA POLITICA.
de alianţă să nu vină în publioltate. Când vinţă sunt ilusiunl. Şi sciţi ce? Poporul să ia asemenea iniţiativă. OrI-oare ar fi
Nicolae II a fost în Octomvre anul treout — 25 August v. frances s’a împăoat ou aoâsta, âr în (Ţua guvernul, s’ar putâ oa el să nu se simţă
la Paris, Francesii au făcut tot posibilul, oununiei sale ou Ru<da a adus aoâstă jertfă.
Am amintit, că părechia regală ita cu totul liber, mai ou sâmă cât privesoe
să stârcă dela el ouvântul dorit. Dâr tî- De acŢ înoolo cel dintâih loo în inima lui serbarea dela 1901.
liană s’a dus în Germania, sosind la 4 Sep
nărul domnitor n’a făcut’o. Ceea-ce n’a îl ooupă Ruşii. Dâr care e guvernul, care ar putâ
temvre în Homburg, unde i-s’a făout pri
făout însă atuucl, a făout acum. — „De unde ai scos tote aoest9a? Pe împedeoa întrâga naţiune de a-şl sărbători
mire strălucită. La revista militară, oe s'a
Textul întreg al tratatului — cjioe dat în onârea regelui Umberte au asistat oe-ţi întemei9zl astfel de vederi?" eroii?
foia englesă — nu va pută fi înaintat mol regele Saxoniei, regele Wurtembergei, ma „Am scos’o din oonvorbirl şi cores Nici un moment nu putem bănui, oă
odată camerelor. Paragrafii referitori la re rele duce de Hessen, prinoipele de Cam- pondenţe a mii de âmenl, corespondenţe s’ar afla un guvern româneso în stare de
trocedarea Alsaţei-Lourenei şi la pregătirile bridge şi alte persâne prinoiare. Astfel de oare primeso multe în fiă-oare cŢ“- a aduoe pedeol oomitetului, care ar primi
Rusiei, ar provoca mare vifor. Francia şi aprope întrâgă Germania era de faţă spre Prietenul redactor a deschis cutia mesii, însărcinarea organisărei sărbătorilor aoes-
Rusia n’ar câştiga nimio prin aoâsta. — întâmpinare. Regele Italiei avea eu sine a scos una din oele de pe urmă scrisori tora eminamente naţionale.
Dâr nu trebue trecute ou vederea tendin şi pe ministrul de esterne Visoohti-Venosta. sosite lui»şi spuse: Deol la luoru şi fără întâr(Ţere.
ţele pentru împăcarea Poloniei. Din Berlin Intâlnirei dela Homburg i-se dă însemnătate „Soriitorul aoestei corespondenţe este Rugăm totă pressa românâsoă de pre
pănă la Varşovia duce o cale numai de politioă, mai ales, oă se faoe.tocmai după un membru din oei mai aotivl ai fostei tutindeni, fără deosebire de colâre politică,
12 ore. întrevederea dela Cronstadt, unde s’a pro Ligi patriotice şi a fost pănă aoom nemul- să ne comunice adesiunea sa, indicând nu
* ţămit, că prietenia ruso-franoesă nu ne-a mele persânei, oare urmâză să represinte
clamat alianţa ruso-franoesă.
Corespondentul din Paris al lui „In- adus încă Alsaţia şi Lotaringia. A doua cŢ fiă-ce jurnal la adunarea, oe se va oonvooa
* ua
dependance Belge", oare este intim amic după explosia petardei în (Ţ pleoării lui ulteriormente.
u
al lui Felix Faure, comunică acestei foi, piarul rusesc „ Moshovsltija Vjedomosti Faure la Petersburg, am scris un articol, Adesiunile rugăm a se trimite oel
că alianţa ruso-franoesă are şi caracter ofen publică într’uoul din numerii săi mai re în oare am esprimBt părerea, oă făptuitorul mult pănă la finea lui Septemvre viitor, pe
siv şi oă cuvintele Ţarului: „drept şi echi cenţi un artioul plin de destăinuiri intere nu pote fi altul deoât vr’un şovinist din numele meu.
tate" se refer la Eisaţia-Lorena. sante asupra nesucceselor contelui Golu- fosta Ligă a patrioţilor. Drept răspuns am
chowski în misiunea sa pe lângă cabinetele primit toomai acâstă sorisore, forte sinoeră
din Rusia şi Francia. F6ia rusâsoă istori- şi cordială. Noi patrioţii, scrie, ne soim
„Frăţii cestiunea română în TJn- sesoe, oă şeful diplomaţiei austriaco ar fi jertfi visurile în favorul trebuinţelor ur
garia“. In Nr. dela 2 Septemvre a. o. al expus lui Murawiev un plan gata asupra gente ale patriei nâstre. Să soiţi, oă noi — 25 August v.
(Ţarului „L’Independanue Belge" vedem împărţirei Turciei. Rusia însă a refusat adorăm Rusia şi am adorat’o mai curând Profesori noi la şcolele medii române
sub titlul de mai sus publioată o sorisore orî-ce disouţiune. Faţă de acest nesuooes de cât voi. Alianţa ou ea e mare norocire din Braşov. In şedinţa de alaltăerl, Sâm
oe-o adresâză d-1 George Moroianu direc contele Goluoho-wski s’ar fi adresat şi Fran pentru Francia şi noi putem dovedi cu bătă, a Eforiei scâlelor centrale române
torului numitei foi. Acestă sorisore se re ciei. Dâr şi aici a fost tractat ou ref’us. Rusia laolaltă lucruri mari şi fără Alsaţia- gr. or. din Braşov au fost aleşi ca profe
feră la unele afirmaţiunl, ce le-a făout d-1 ţharele vienese relevând aceste destăinuiri Lotaringia". sori suplenţl generali (pentru tote scolele
