Page 87 - 1897-08

Nr. 188-1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

medii) d-nii Dumitru Lupan şi Pavel Percea, temvre. Monumentul consistă dintr’o pira­ testimoniul anului scolastio trecut. Reour- tea gendarmilor, dâr nu ounosoam oas, oa
âr pentru şoâla oomeroielă d-nii: Procopiu midă, pe oare sunt săpate în relief armele sele, adresate oătră comitat, sunt a-se tri­ gendarmii să fi fost vre-odată traşi în oar-
Givulescu şi George Vătăşan. Dintre profe­ vechi ou oare se luptau Moldovenii în aoele mite la subscrisul. — S.-Şugatag, la 23 oetare şi esemplar pedepsiţi pentru abusu-
sorii suolenţî de pănă aoum au fost realeşl timpuri, şi anume lancea, o6sa, toporul, August 1897 — Tit Dud, Vioarul Mar­ rile lor săvârşite faţă de Români. Ar fi
d-nii: Pompiliu Dan (gimnasiu), Aurel coiful de fer, zalea eto. Frumosul monu­ na aţi ei u fârte de dorit, ca cel puţin membrii ro­
Ciortea (reale) şi loan Pricu (oomeroiale). ment va avâ inscripţia următâre : „Nemu­ mâni ai adunărilor opmitatense sâ suleveze
Nou atentat anarchist. In Barcelona
ritorului Erou şi Atlet al lui Christ. Lui asemeni oasurl în congregaţiunî, silind pe
Gratulare. „Telegr. Rom." oomunioă, s’a făcut Vineri nâptea un nou atentat B
Ştefan cel Mare, oare în 24 Iulie 1476, în şefii comitatelor ă se pronunţe, de sunt
că Esoelenpa Sa archiepisoopul şi metropo- anarchist asupra şefului de poliţiă Portas,
aoest loo vitejesc ou repunerea vieţei, apără şi ei întru tâte solidari cu asemeni prooe-
litul Miron Romanul a fost felicitat Sâm­ oare a primit un glonţ de revolver în piept,
neatârnarea Moldovei şi esistenţa naţiunei deurî abnsive ale gendarmilor, ori nu
bătă de membrii Consistoriului metropoli­ oausându i o rană gravă. Atentatorul a fost
române oontra oştirilor nenumărate ale sunt?
tan în frunte ou P. S. S. episcopul Aradului prins. El se numesoe Ramore Sempan Barril
Sultanului Mahomet, de el însuşi coman­
loan Meţianu din inoidentul auiversărei a nâsout în Barcelona. Asasinul voia să fugă,
11
date . Avis literar!
I59-a a cjbei nasoerei Sale. dâr nu i-a succes. Sempan a mărturisit, că
Un director dela „Teresianum" despre e anarchist. Biind-oă oei oe m’au provooat dând
0 statistică interesantă. După o sta­
tinerii maghiari. Se scie, oă în Viena este mâna cu mine şi promiţând, că vor plăti
tistică ofioiosă ungurâscă, numărul copiilor Prinţese înşelătore. Din Bruxella se
un institut de oresoere numit „ Teresianum*, tiparul, dâoă voih soâte „Răspunsul la car­
români din Transilvania şi Ungaria, obli­ telegrafâză, oă poliţia a arestat pe prin­
fundat de împărătâsa Maria Teresia, în car6 tea nâgră" şi în broşară separată, şi-au ui­
gaţi de a freouenta şodla, se ridică la oifra ţesa spaniolă Della Tort şi pe fiioă-sa din
îşi primeso oresoerea mulţi tineri maghiari. tat de asta; şi fiind-că eu am spesat 500
de o jumătate de milion. Dâcă se va ave oausâ, oă amândouă au făout înşelăciuni în
Unul dintre foştii direotorl ai ţacestui ins­ fl. ou sorierea, tipărirea, oompaotorul, es-
■însă în vedere tendinţa maghiară de a pre­ valore de aprope % milion franci.
titut se pronunţă astfel despre ei: „Ti­ pediţiunea a 103 exemplare pro honore, şi
zenta pe Unguri în număr cât se p6te de
nerii maghiari învaţă bine în oele patru fiind-oă nu puţini din amioii şi cunoscuţii,
mare, âr Românii într’un număr mai redus,
olasse inferiore. Din olassa a oinoia pănă la cari am espedat 10—20 şi mai multe
-orl-oine îşi pote înohipui, oă numărul oo- Din cronica brutalităţilor gendar-
într’a opta însă, ei dau tot îndărăt şi oând volume pentru a-le desfaoe, niol la repe-
piilor români din Ungaria şi Transilvania, milor unguresc!.
părăsesc institutul, rar se fac din ei omeni ţite recercărl nu vor a soi şi a răspunde
obligaţi a merge la şoolă, este cu mult
distinşi. Pănă oând sunt mai miol, ei sunt pilele acestea s’a petreout în oomuna rugărilor mele etc.: am ridioat preţul „Răs­
mai mare.
asoultătorl şi diligenţi; dâr după-ce au is­ Ibănesol, de lângă Reghinul sâseso, un cas, punsului la Cartea nâgră" dela 65 or. la
Limba română în Bucovina. „Patria“ prăvit cursul inferior, părinţii lor îi puu oare ne dă ou o dovadă mai mult, oă gen- 1 fl. şi dela 1 leu 50 bani la 2 lei. Rog pe
din Cernăuţi scrie, oă la un esamen prac- în vacanţă pe cal, ori pe oapra birjei, le darmii unguresol au uu fel de putere dis­ oei oe vor dori a avâ acâstă Carte să tri­
tio din scimţele administrative, ţinut Marţi dă puşoă în mână, ţigară în gură, cărţi de creţionară întru a insulta şi batjoouri pe mită antioipativ 1 fl. pentru carte şi 5 or.
la guvernul ţării, s’a esaminat un candidat joo în mână şi de aoi înainte în fiă-oare Români. pentru marca poştei. Iiiră pe amioii, la oarî
de naţionalitate rutână şi în limba română, an se gândesc tot mai puţin la studiu. Caşul s’a petrecut cu d-l farmaoist li-am espedat câte 10, 20—26 esemplare,
sub presidiul d-lui president al ţerii conte Oând au scăpat din institut, toţi fao pe din BuourescI Avram Petra, original din să-mi trimită fără amânare banii, sâu bro-
Goess. Relevăm ou satisfaoţiune acest cas domnul şi cel mult dâoă sunt buni de de­ oomu»a Ibănesol. Reîntoroându-se d-sa pen­ şurele.
— dioe „Patria" — oare deşi e în sensul putaţi în oameră. Scopul lor urgent este tru oâte-va fiile acasă spre a-şî oeroeta fa­ Axentie Severu.
legei, dâr dună soirea nostră e primul oas să fiă aleşi de solgăbirăi şi deputaţi".... milia, a petreout aoi la înoeput câte-va
praotisat în Bucovina. Dorim, oa acest în­ La aceste „Budapesti Hirlap" adauge: cjila neconturbat. Se rjice însă, că doi lo- NECROLOG. Cu inima adânc întris­
ceput al oonsiderării juste a limbei ro- „Tinerii (maghiari) taresianiştl via aoasă, ouitori ticăloşi din comună, basaţî pe ra­ tată aduoem la ounosoinţă treoerea la viâţa
mânesol, să nu rămână corb alb în Bu- aici fac fasâne, dau pe domnul, în sourt porturile lor de prietiniâ cu geudarmii, de veol a preaiubitului nostru Iosif Hossu
oovina. timp îşi oheltueso moştenirea, şi dâoă să­ începură a se lăuda prin comună, oă vioe-president la înalta ourte de oompta-
răcesc, uemulţămiţl ou ei, oertaţî ou patria ei vor face să fiă prins şi esoortat d-l
încă un savant german spionat şi ur­ bilitate a statului, cavaler al ordului Co-
şi ou naţiunea lor, trăesc din protecţiunl. Petra ou geudarmii. Aceste ameninţări râna de fer ol. II, sol., întâmplată Joi în
mărit. Caşul întâmplat ou întemniţarea d-lui
In ofioii întâlnim mulţi astfel de nenoro- însă d-l Petra nu le luase în sâmă, căoî
Dr. Weigand s’a repeţit în ediţiă oevaşî 2 Septemvre la ârele 8 dimineţa. Rămăşi­
oiţl teresianiştl... Odinioră fidei-comis-ul îi îşi avea tote actele în regulă şi nu-şî pu­
mBi „blândă" faţă o’un alt savant germaD, ţele pământesol ale soumpului nostru de­
apăra şi pe teresianiştl în proprietatea l o r ; tea înohipui, oa într’un stat cu pretenţii cedat vot fi transportate dela locuinţa sa
profesorul Heinrioh WinJcler din Bresslau,
ac}I însă nemeşul maghiar n’are decât proprie­ de oivilisaţiune să potă fi atacată din se­ din Budapesta la Giulateleo, unde vor fi
care venise în Ungaria să facă studii et­
tate îndatorată, oare dâcă trece la fii, le dă nin libertatea personală a unui cetătâu aşecjate, spre aşteptarea gloriâsei învieri,
nografi co şi de limbă. Profesorul WinJcler
muică gândire şi puţin venit. Fiiul, dâcă onest. Opt cjile a stat d-l Petra în Ibă- în mormântul familiar, Dumineoă în 5 Sep­
se afla toomai în PilspoJc-Laddny, când „pa­
vine acasă, urmâză esemplul părintelui, îşi nesol şi geudarmii, dâoă toomai ar fi avut temvre.
trioţii" dela administraţia ungurâsoă au
petrece vacanţa în plăceri dotnnesol spre vre-un prepus în contra d-sale, au avut des­
pus oohii pe el, vrând să-l aresteze, sub B u d a p e s t a . 3 Septemvre 1897.
bucuria păriuţiior, cari îşi învaţă oopilul, cum tulă ooasiune de a-l cerceta aoasă si de a-i
cuvânt o’ar fi spion. Etâ ce spune însuşi Familia Hossu.
trebue să jooe rol în societate în Ungaria"... oere lămuriri, dâr nu i-au oerut.
d-1 WinJcler: Nu voiau sâ scie nici de paşa­ Răposatul a fost fiu de preot român,
v Curat adevăr! Intr’o sâră însă — Sâmbătă în 16
portul meu, nici de carta mea de visită, nici a funcţionat odinioră si oa profesor la şoo-
(28) Septemvre o. — când d-l Petra se
de lămuririle verbale, ce li li-am dat; în Un inginer român decorat de Ţarul. lele din Blaşiu, mai târjiu a devenit funo-
reîntorcea ou trăsura dela Reghin, unde t’onar oomitatens în Cluşiu, deputat dietal
PilspbJc-Ladâny ni’au escortat la primăria, D-l inginer Ursachi, inspectorul general al
petrecuse pe unohiul său, d-l N. Petra-Pe- eto. In 1870 a ajuns vice-president la esao-
mi-au făcut diferite întrebări, mi-au cerut no­ oenstruoţiei liniei ferate transiberiane, de
tresou, âtă oă în capătul comunei patru toratul de stat, în oare calitate a fuoţionat
tiţele spre esaminare. Aşa ceva nu mi s’a mai origine Român din Basarabia, anume din până aoum, oând în urma unui atao de
gendarmi înarmaţi îi ţin drumul, provocându-l
11
întâmplat în Europa . E interesant, oă Wink- Reni, a fost primit MierourI în audienţă de apoplexiă a răposat în etate de 72 ani. La
între înjurături grobiane sâ se dea jos din tră­
ler — după cum spune „Budapesti Hir- Ţarul Nicolae, în Varşovia. Ţarul Nioolae dorinţa lui, răposatul a fost înmormântat
sură, căci vor să-l escorteze la fisolgâbirăul la moşia sa din Gialateleo.
lap“ — e membru oorespondent al Aoade- a decorat pe tînărul şi distinsul inginer ou
din Gurghiu. întrebând, oum şi pe oe basă
miei maghiare. De gâba : ospitalitatea ma­ oruoea de mare ofiţer al ordinului St. Sta-
îşi permit gendarmii să facă aoâsta, aoeş-
ghiară numai astfel să scie ilustra faţă ou nislav. D-nul inginer Ursachi şî-a fâout ULTIME SOIRI.
tia au răspuns, oă au ordin sâ-l escorteze,
străinii. studiile seoundare la Galaţi, unde are mai deâre-ce e declarat ca dcsertor dela miliţiă. Homburg, 5 Sept. Intr’un toast
multe rude. înflăcărat, împăratul Wilhelm a sa­
10,000 fl pentru cultura română. Este D-l Petra protestă, cerând să ’i-se arate or­
în general cunoscut în cercurile române Br. Bânffy, ministrul preşedinte un- dinul, în timp ce, de altă parte- soâse din lutat pe regele Umberto ca pe alia­
busunar actele de legitimare, ce din în­ tul fidel, a căruia visită arată din
din Oluşiu, că domna Maria Plieş n. Şanăor gnreso, oare s’a întors din străinătate, se
a lăsat prin testament înainte de mârtea va pre9enta, după oum se anunţă, acjl în tâmplare le avea la sine, — erau aote dela nou lumei, că tare şi neclintită este
ei suma de 10 ori 12 mii fl. ou destina- Şimleul-Silvaniei, oa să-şi faoă darea de consulatul austro-ungar din Bucureseî, prin legătura triplei alianţe, Regele Um­
iunea de a se folosi pentru scopuri de cari se dovedea, că atât în ce privesoe mi­ berto a mulţămit Ţicend, că e feri­
v sâmâ înaintea alegătorilor săi.
oultură românesoî. Dela mârtea numitei liţia, cât şi în oe atinge oestiunea paşaportu­ cit de doveŢile de amiciţiă şi alianţă,
Liturghia slavă. Din Olorauţ (Olmutz) ce le primesce. Susţinerea păcii o
proprietare au treout timp destul de înde­ lui, d-l Petra este în tâtă regala. La înce­
se anunţă: De o bună bucată de vreme doresce şi el ferbinte.
lungat şi cu t6te aoastea nimic nu se soie put, gendarmii niol nu voiră să oetâsoă ac­
partidul radical (adeoă ceh) din Moravi»
încă despre eseoatarea voinţei oelei oe a tele sub pretext, că era întunereo şi nu
pune la oale o agitaţiune asounsă, dâr cu
făcut aoâsta frumosă donaţiune poporului aveau lumină, Numai după multă insistenţă
atât mai intensivă ou scop de a se întro-
nostru. P6te, oă fiiul răposatei d-l Viotor se „milostivi" unul dintre gendarmi să soâtă
duoe liturghia slavă în biserioa catolică a
Uieş proprietar în Recea-Cristur, ne va soi din busunar o lumină şi să oetâsoă aotele, Un redactor nemângăiat. Un redaotor-
naţiunei cehe. Spre acest sfârşit s’a elaborat Jiarist din Georjia şi a pus de gând să se
da o desluşire esaotâ în privinţa aoâsta. pe basa cărora „oonsiliul" oelor patru gen­
un Memorand voluminos, oare tocmai aonm retragă de pe cariera sa „ingrată", dând
Dâoâ suntem bine informaţi, a fost insti­ darmi înarmaţi aduse „judecata“ de-a aohita ca motiv următârele adevăruri „orude". Să
oiroulă în tâtă ţâra pentru a se culege is­
tuit oa eseoutor al testamentului domnei pe d-l Petra şi a-l reda libertăţii. nasoe un oopil, medioul ori tnâşa primesce
călituri. In acest Memorand, oare în luna
Ilieş, d-l advocat Augustin Munteanu din Aşa ni-se desorie aoest oas. Pentru 10 dolari, redactorul 0. Se botâză, preotul
Septemvre are să'fiă înaintat Sf. Sale Pa­
Deşiu. ca luorul să fiă mai bine înţeles, ni-se mai primesoe 4 dolărl, redaotorul, care desorie
pei, se soote la ivâlă, oă liturghia slavă a festivitatea, primesoe 00 O păreche se cu­
împărtăşesoe, oă înainte de oe gendarmii
FOC. A(jl nâpte au ars în Nou trei fost înstrăinată poporului oeh „pnw fraudă nună, preotul îşi ia oompetenţa; redaotorul,
au săvârşit acâstă „bravură", ar fi fost tra­
case, două şuri şi nn grajd, în care se afla şi înşelătorie grosolană", âr în Moravia li­ care descrie festivitatea, toaletele damolor
taţi cu beutură din partea celor, cari au voit în oele mai miol amănunte, amintesoe cu
o vaoă ou viţel. — Un mare incendiu a turghia latină, întru cât privesoe popora-
sâ-l batjocurâscă pe d-sa! In aoest fapt îşi numele pe fiăoare participant şi urâză ti-
fost Vineri noplea şi Îs Buşteni, prefăcând ţiunea cehă, domnesoe numai per nefas şi
află esplicarea totă eDigma. Oă gendarmii nei păreohl viaţă lungă şi ferioită, primesce
în cenuşă aprope o stradă întrâgă. Mumă- de fado usurpaio. ar fi avut ordin, nu ss pote admite; cu atât pote o buoăţică de prăjitură, său 000. Ou
rose case şi vila au fost nimicite de flaoârl. timpul more copilul; medioul primesoe 5
Stipendii pentru Maramureşeni. Sun­ mai puţin nu se pote crede, oă ei ar fi fost sâu 10 dolari, preotul încă odată 4 dolari,
Monumentul lui Ştefan cel Mare. O tem rugaţi a publioa nrmătorele: „Pentru îndemnaţi la comiterea acestui fapt numai de oioolii dela 25—100 dolari, redactorul de­
■soire din Piatra-Ne&mţu (România) anunţă, dobândirea stipendielor din fundaţiunea sentimentul datorinţei, căci în aoest cas ar dică decedatului un panegirio şi primesce
oă monumentul pe oare ofiţerii regimentu­ Vioarului Koszeghy, se esorie oonours ou :i avut destul timp şi ooasiune să cerceteze 0000 — plus că i-se mai oferă problema­
tica plăcere de a insera gratuit o mulţime
lui 15 (RăsboienI) de infanteriă vor să-i termin pân’ la 15 Septemvre st. n. Pot De d-l Petra aoasă spre a-i oere lămuriri, de oondolenţe.
ridice în amintirea luptei eroice susţinută concurge jurişti şi studenţi gimnasiall de âr nu să-i ţină drumul în timp de nopte
de Ştefan cel mare, la Valea Albă în con­ origine nobili români din Maramureş. La şi încă patru de-odată! Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
tra Turoilor, e aprâpe terminat, şi inaugu­ reourse sunt a-se alătura: carte de botez, AbusurI de acestea şi mai mari ca
rarea lui se va face în cursul lunei Sep- atestat despre originea nobilă şi română şi aoestea avem cjbnio de înregistrat din par­ Redactor responsabil: Gregoiiu Maior.