Page 89 - 1897-08
P. 89

Mcţim. iMitmiUM.                                                                                                                                             ; ,&a^eta‘‘ iese în flâ-care di.
                    ii fipunit                                                                                                                                            Aoonamente peuiru Ausiro-Dagarla:
             Srftîov  piaţa »&rs îfe 35»                                                                                                                                    Pe un an 12 fl., pe şese iunl
                    f
                                                                                                                                                                              6 fl., pe trei luni 3 fl,
                Scriitori a«jfiaBOfy5a iin acs
             şitoeao. — Manuscript» ®ţg no                                                                                                                                  N-rii de Dumlneoă 2 fi. pe an.
              ««triumfi                                                                                                                                                    Pentru România si străinătate;
               UJSERAYE «a primesc la Adml-                                                                                                                                  Pe un an 40 frânei, pe şăse
              Rlriraţluna  în  Braţjov  şl  la  ni"                                                                                                                         luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
              acătâxele Birouri da snunoiurl:                                                                                                                               N-rii de Duminecă 8 frnnot.
               tn  Yiena:  X  Dukis,  Etinrich
              ilthaltk,  Rudolf  Jfoji»,  Ă.  Omtliks                                                                                                                      Se prenumără la tăte ofloiele
              Saohfoljfor;  inim  Oţipelik,  J.                                                                                                                            poştale din întru şi din atară
              Danneocr,  în  Bndapeata:  Â.  Y.                                                                                                                                şi la dd. eoleotorl.
              Ooldbergerg,  Sdutein  Bemat;  în                                                                                                                               iOPMiemt ţentru Brasor
              Bucnrosoi:  Xgtnct  Hcnas,  Sno-                                                                                                                            administraţiunea,  piaţa  mare,
              curaaie  de  Saumanie;  In  Ham­                                                                                                                            târgul  Inului  Nr.  30  stagiu
              bar*,: Karoiyi A LUbniann.                                                                                                                                  I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şăşe
                Preţul  Imerţlunllar:  o  jenă                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
             garmond  pe  a  ooidnă  8  or.  şi                                                                                                                           Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
              30or.  timbru  pentru  o  publi­                                                                                                                            12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
             care.  Publicări  mai  dese  după                                                                                                                            3  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
             tarifă şi învoială.                                                                                                                                          său  15  bani.  Atât  abonamen­
                Reclame pe pagina a 8-a o                                                                                                                                 tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
              oeriă 10 or. său 80 bani,                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                Nr. 189.                                                Braşov, Mercur! 27 August (8 Septemvre)                                                                      1897.


                     Congresul Cehilor.                   boemă.  Primarul  oraşului  Praga,  Aoâsta  ar  fi  însă  fatal  şi  pentru  guvern  şi  regina  Margareta  şi  salută  în  speoial  pe
                                                          Dr. Podlipny, a cjis în vorbire a sa, prin    din  punct  de  vedere  al  statului,  căci  prin  păreohia domnitâre italiană.
                  Dumineca  trecută  s’a  ţinut  în  care  a  salutat  congresul,  că  Cehii  un  astfel  de  reviriment  în  opinia  publioă              Regele Umberto răspunse:
            Praga  marea  întrunire,  la  care  au  nu  tind  a  dobândi  nu  sciu  ce  pu­            a  Sârbilor  s’ar  desohide  o  nouă  rană  pe      „Mulţămeso  fârte  mult  Majestăţii  Vâs-
            luat  parte  representanţii  oraşelor  şi  tere,  ci  scopul  lor  este  numai  de  a      corpul  Ungariei,  a  cărei  vindeoare  ar  fi   tre, atât în numele meu oât şi al reginei, pen­
          ,  ai  cercurilor  din  Boemia,  Moravia  şi  scutura  jugul,  care  este  nedemn  pen­      fârte grea mai târejiu.                       tru  ouvintele  amabile  pe  oare  ni  li-a  adre­
            "'ilesia.  Intre  cei  aprope  700  de  par­  tru un popor liber şi cultivat.                    Corespondentul  fâiei  ungurescl  tjioe,  sat  şi  pentru  primirea  atât  de  afeotuâsă
            ticipanţi  se  aflau  nu  numai  nume­             Fără  a  voi  să  analisăm  aceste  că  singur  dela  guvern  atârnă,  oa  luorurile  pe  oare  ni-a  făout’o  Majestatea  Sa.  Am
            roşi  deputaţi,  ci  şi  representanţî  ai  cuvinte  ale  primarului  capitalei  boe­      să  fiă  împăcate.  Dâoă  guvernai  va  fi  aple­  fost  fârte  fericit  primind  graţiâsa  invitare
            nobilimei conservative.                       me,  constatăm,  că  în  adevăr,  decă  cat  a  păşi  pe  terenul  eohităţii  faţă  d9  a  Majestăţii  Yâstre  de  a  veni  să-i  esprim
                  Din   îdsuşî  modul  cum  a  fost  vom  privi  numai  la  luptele  Cehilor  Sârbi,  atunoî  resultatul  e  sigur.  Esistă  însă  cu  glas  tare  sentimentele  mele  şi  să-i  aduo
            compusă  acâstă  întrunire  se  vede,  dela  înfiinţarea  dualismului  încăce,  temerea,  oă  ministrul-preşedinte  Bânffy  va  o  nouă  mărturisire  a  legăturilor  de  amiciţia
            că  scopul  ei  n’a  iost  de  a  demonstra  ei  au  stăruit  pas  de  pas  cu  o  admi­   ţinâ  şi  de  rândul  aoesta  morţiş  la  părerile  cordială şi de alianţă, cari esistă între guver­
            în  contra  Germanilor,  ci  Cehii  au  rabilă  tenacitate,  ca  să  li-se  recu-  sale,  oeea-oe  va  zădârnioi  la  sigur  ori  oe  nele şi statele nostre.
            voit  prin  acest  congres  se  documen­      noscă  şi  să  li-se  respecteze  dreptul  pas serios spre aplanarea confliotului.              „Sunt  reounoscător  Majestăţii  Sale,
            teze  nestrămutata  lor  hotărîre  de  a  de  limbă.  Intr’asta  ei  cu  drept  cu­              Tot  aşa  a  făout  el  şi  ou  ocasia  des­  fiind-oă  mi-a  dat  ooasiune  să-i  admir  tru­
            lupta  pentru  realisarea  programului  vânt  vedeau  o  faptică  scuturare  a             chiderii  Congresului,  prin  ordinele  severe,  pele  viteze  şi  să  salut  regimentul  frumos,
            lor  naţional,  care  culmineză  în  pos­    jugului,  sub  care  se  aflau  şi  tot  în   oe  le-a  dat  comisarului  regeso.  Dâcă  atitu­  al  cărui  şef  mi-a  făout  onârea  de  a  mă
            tulatul  deplinei  egale  îndreptăţiri  în  acelaşi  înţeles  ei  salută  a c | î  ordo­   dinea  guvernului  şi  prin  el  a  comisarului  numi  augustul  său  bunic,  acum  douăzeci
            privinţa  limbei  şi,  ca  cel  mai  înalt  nanţele  de  limbă  ca  un  nou  pas  fă­      ar  fi  fost  puţin  mai  conciliantă,  s’ar  fi  pu­  şi oincî de ani.
            şi  ultim  scop,  în  autonomia  ţărilor  cut  pentru  eliberarea  de  sub  jugul          tut  ajunge  la  un  resultat.  Elementele  mo­    „Majestatea  Sa  a  dat  domniei  sale  o
            coronei boeme.                                acesta ruşinos.                              derate,  oari  erau  în  majoritate,  ar  fi  fost  sarcină nobilă, dându-şl tote sforţările stator­
                 La  întrunirea  de  Duminecă  s’au            Dâcă  este  ceva,  ce  trebue  să  ne   apleoate,  din  punt  de  vedere  al  oportunis­  nice  pentru  menţinerea  păcii  în  Europa.  Ma-
            accentuat  în  resoluţiunea  luată  de  servăscă  de  pildă  din  luptele  şi  stă­        mului,  a  face  ohiar  şi  conoesiunl.  Dâr  îna­  jestateu  Sa  soie,  oă  şi  dorinţa  mea  cea  mai
            congres  aceste  momente  însemnate  ruinţele  Cehilor,  atunci  acesta  e  tac­           intea Congresului comisarul a stat cu aut-aut,  arcţăore  este  menţinerea  păcii,  prin  înţele­
            ale  programului  politic  al  Cehilor.  tica  lor  unică  în  apărarea  dreptului         seu  să  se  plece,  seu  să  plece.  Acâstă  atitu­  gerea  şi  voinţa  unanimă  a  guvernelor.  Iu-
            Caracteristic  este,  că  resoluţia  salută  de  limbă.  Adevărat,  că  e  mare  deo­      dine  a  comisarului  regeso  a  pus  între  două  totdâuna  voiţi  crede,  oă  rămân  oredinoios
            ordonanţele  de  limbă  ale  guvernului  sebirea  între  situaţia  năstră,  a  Ro­         foourl  elementele  oportuniste,  adecă  ori  să  ţerii  mele,  dându-ml  ajutorul  sincer  la  îm­
            Badeni,  în  care  vede  numai  o  recu-  mânilor  de  aici,  şi  între  aceea  a          se  espunâ  gravei  acusaţiuni  de  trădători,  plinirea  acestei  opere,  oea  mai  mare,  oea
            nâscere  a  egalei  îndreptăţiri.  Mai  Cehilor,  din  punctul  de  vedere  al             ori  să-şi  impună  passivitate.  Şi  şi-au  ales  mai  binefăoătâre  dintre  tâte,  pentru  ferici­
            departe  se  jăluesc  în  resoluţiă  Cehii,  administraţiei  statului.  Situaţia  nâs-     oea  din  urmă,  deore-ce  trebuia  să  ţină  cont  rea popârelor şi progresele oivilisaţiunei ...
                                                                                                                                                                                          44
            că  elementul  lor  nu  este  încă  des­     tră  e  cu  mult  mai  dificilă,  jugul  ce   şi de vomţa alegătorilor.
                                                                                                                                                          După  masă  a  fost  oonoert  şi  foo  de
            tul  de  considerat  în  posturile  mai  ni-s’a  impus  e  cu  mult  mai  greu  şi                                              u       artificii.  Oraşul  Homburg  era  iluminat  în
                                                                                                            Corespondentul  lui  „Egyeidrtds   pro­
            însemnate ale administraţiei.                umilitor.                                     pune  apoi  guvernului,  oa  Congresul  să  fiă  mod strălucit.
                 Vorbitorii,  între  cari  Dr.  Herold,        Der  ori  cum  ar  fi,  măduva  lup­
            şeful  clubului  cehie  şi  conducătorul  tei  naţionale  este  şi  rămâne  aceeaşi        convocat  la  Budapesta,  âr  nu  la  Corlovăţ.    împăratul  Wilhelm  a  acordat  ordinul
                                                                                                                                                    „Vulturului  negru   contelui  Lansa,  amba­
                                                                                                                                                                      44
            actual  al  Cehilor  tineri,  n’au  făcut  în  Transilvania  ca  şi  în  Boemia.           In fine 4i°e:                                sadorul Italiei la Berlin.
            decât  numai  parafrasa  postulatului  Scopul  ei  este  şi  rămâne  eliberarea                 „Sunt  trei-ijeol  de  ani  de  când  faoem
            unităţii  regatului  boem  şi  a  recu-  de  sub  jugul  asuprirei  şi  acesta  se         esperimeDte  cu  stabilirea  organismului  au­     In  6  Septemvre  n.  s’a  serbat  dimi-
            noscerei  drepturilor  limbei  cehice.  pote  numai  prin  apărarea  dreptului             tonomie.  Dâcă  vrom  să  spunem  adevărul,   nâţa  în  lagăr  un  serviciu  divin  în  faţa  su­
            Interesant  este  numai,  că  Dr.  Herold  de limbă şi cucerirea lui pas de pas.           atunoî  trebue  să  reounâsoem,  că  şi  noi  pur­  veranilor  Germaniei  şi  Italiei,  a  Regelui
            o  spune  franc,  că  el  nu  împărtă-             Acesta  trebue  să  o  avem  în  ve­    tăm  vina,  dâr  şi  ierarchia  şi  guvernele.   Saxoniei  şi  a  cancelarului  imperiului.  îm­
            şesce  optimismul,  că  lupta  dintre  dere,  noi  Românii  cu  deosebire,  căci           O’un  cuvânt,  s’a  păcătuit  intra  muros  et   păratul  Wilhelm  a  numit  pe  regina  Mar­
                                                                                                                                                    gareta  şef  al  batalionului  II  de  vânători.
            Cehii  şi  Germanii  Boemiei  se  va  este  mare  periculul  ce  ne  ameninţă              extra.  Aoum  însă  e  timpul  să  ajungem  la
            pute  într’un  timp  apropiat  aplana  în  acele  ţinuturi,  unde  limba  năstră           un  resultat,  oâol  de  vom  rămânâ  şi  mai   Regina  şi-a  salutat  batalionul  cu  vorbe
                                                                                                                                                    amabile.
            în  mod  păcînic.  El  vorbi  tot-odată  şi  dreptul  ei  sunt  părăsite  şi  pără-        departe  la  cele  vechi,  atunoî  va  păgubi  nu
            şi  de  scopul  final  al  nisuinţelor  ger­  ginite  de  cătră  aceia,  cari  gata  tre­  numai  biserioa  serbâsoă,  oi  chiar  şi  statul,
                                                                                                                               44
            mane  şi  erupse  în  esclamarea:  „Noi  bue  să  fiă  în  orî-ce  moment  a-şî  da        şi încă în mod mai simţitor .                             Sciri din Austria.
            (Cehii)  apărăm  cu  dreptul  nostru  şi viaţa pentru apărarea lor.                             Pe  cum  se  vede  corespondenţa  aoâsta
                                                                                                                                                                                        u
                                                                                                                                                         Ministru  ceh.  „Neue  Fr.  Presse   aduoe
            tot  odată  şi  graniţele  Austriei  şi  în       Periculul  acesta  mai  este  şi  un  a soris’o vr’un Sârb guvernamental.
            Europa  de  mijloc  statul  austriac  şi  îndoit  memento  pentru  noi,  ca  să  în­                                                    soirea,  că  după  părerea  oerourilor  norma­
            monarchia austriacă '.                       ţelegem  şi  să  învăţăm  din  luptele                                                     tive,  contele  Badeni  n’ar  fi  contra  numirii
                                  4
                 Din  aceste  cuvinte  resultă,  că  altora,  că  resultatele  cele  mari,  că              întrevederea dela Homburg.              unui  ministru  ceh  fără  portofoliu,  dâoă
            conducătorul  cehie  vede  în  „scopul  eliberarea  năstră  nu  se  pote  ajunge                       — Tripla alianţă. —              Cehii s’ar învoi la aoâsta.
                 44
            final   al nisuinţelor  germane o ame­       decât  numai  printr’o  leală  şi  soli­                                                         Convocarea parlamentului. Se dă oa si­
           ninţare  a  integrităţii  monarchiei  dară  conlucrare  a  tuturor,  având                       In  4  Septemvre  n.  s’a  făout  la  Hom­  gură  soirea,  că  parlamentul  austriac  va  fi
            austriaco,  şi,  pe  când  Germanii  pre­    înaintea    ochilor    constant    aceeaşi   burg,  în  faţa  părechii  regale  italiene  şi  a   oonvocat  în  jumătatea  a  doua  a  lunei  Sep­
            tind,  că  numai  elementul  lor  este  ţintă.                                            suveranilor  Germaniei  o  revistă  militară.   temvre.  „Gazetta  Narodowa   4io6)  oă  prima
                                                                                                                                                                               44
            cel  susţiitor  de  stat,  că  numai  el                                                  Regele  Umberto  a  luat  comanda  regimen­   şedinţă  a  parlamentului  va  fi  în  21  Sep­
            pote  asigura  unitatea  monarchiei,                    Bânffy şi Serbii.                 tului  său  de  husari  pentru  a-1  face  să  de­  temvre.  Planul,  oa  parlamentul  să  fiă  des­
            Cehii  pretind  la  rândul  lor,  că  ei                                                  fileze  în  galop.  Sera  s’a  dat  un  prân4  de   chis  prin  mesagiu  de  tron,  a  fost  abando­
                                                                                                      gală,  ou  oare  ooasiă  împăratul  WUhelm
            sunt  apărătorii  graniţelor  Austriei  şi        Sub  titlul  acesta  publioă  „Egyetdrtds                                             nat,  oa  să  nu  se  ivâsoă  ârăşl  din  nou  greu­
                                                                                                   11
                                                                                                      şi regele Umberto au schimbat toasturi.
           ai existenţei monarchiei.                     dela  5  Septemvre  o  corespondenţă,  oou-                                                tăţi  ou  ocasia  votării  proiectului  de  răs­
                 Eată  două  curente  puternice  pându-se  cu  oonferenţa,  ce  a  convooat’o               împăratul  WUhelm  în  toastul  său  a   puns la mesagiu.
            opuse!  Are  dreptate  conducătorul  ministrul-preşedinte  Bâoffy  pe  cjiua  de  6       exprimat  mai  întâifl  reounoseinţa  şi  mul­     Reuniune germană disolvată. In Karlsbad
            Cehilor  când  afirmă,  că  lupta  dintre  1.  o.,  ca  să  disoute  ou  deputaţii  fruntaşi   ţumirile  întregului  corp  de  armată  cătră
                                                                                                      regele  Italiei  pentru  onârea,  oe  a  făcut’o   autorităţile  au  disolvat  Reuniunea  germană
           aceste  două  elemente  nu  se  va  pută  sârbi  8supra  redeschiderii  Congresului  na­                                                 de  gimnastioă,  oare  neavend  oaraoter  po-
           aplana  cu  una  cu  doue  într’un  timp  ţional bisericesc al Şerbilor.                   armatei  de  a-şl  presinta  regimentul  —  apoi
           apropiat.  Procesul  cel  mare  de  evo-           Corespondenţa  <fioe,  că  ministrul-pre­  a adaugat:                                litio,  a  felioitat  totu-şl  pe  deputatul  Wolf
                                                                                                                                                   pentru atitudinea lui în camera imperială.
           luţiune  interiără  în  Austria  va  dura  şedinte  unguresc  a  convocat  oonferenţa            „Nu  numai  armata  mea,  dâr  întrâgă
           deci  după  tăte  prevederile  încă  lung  acesta,  seu  în  urma  unui  ordin  mai  înalt,  patria  germană  salută  în  Majestatea  Vâs-    Sftaturt  din  Germania.  „Nordd.  Allg.
           timp  şi  monarchia  austriacă  încă  de  seu  fiind-că  a  văclut,  că  pricina  nesucce-  tră  pe  amicul  intim  al  tatălui  meu  şi  pe  Ztg.“  din  Berlin  dă  lui  Badeni  sfatal  să
           aci  încolo  va  trebui  să  dovedescă  sului  ultimului  Congres  dela  Carloveţ  a  aliatul  credincios,  a  căruia  presenţă  ne arată  nu  oapituleze  dinaintea  agitaţiunilor  ce  se
           puterea ei vitală nealterabilă.               fost  mai  ales  atitudinea,  oe  a  luat’o  oomi-  din  nou  atât  nouă,  cât  şi  lumei  întregi,  oă  fac  contra  lui.  „Nu  oredem  —  4'°e  fâia
                 Ceea  ce  în  lupta  acesta  es-  sarui regesc.                                      esistă  legături puternice  şi  neclintite în tripla  berlinesă  —  într’o  transformare  a  consti­
           citâ  admiraţiunea  năstră  este  ener­            Bânffy  are  mare  nevoie  de  împăciui­  alianţă  întemeiată  în  interesul  păcii,  legă­  tuţiei  sâu  a  administraţiei  de  stat;  tot  aşa
           gia  şi  perseveranţa,  cu  care  na­         rea  Sârbilor,  de6re-ce  spiritele  între  Sârbi  turi,  oari  vor  arunoa  din  oe  în  ce  rădă-  de  imposibil  oredem,  că  guvernul  ar  voi  să
           ţiunea  cehică  îşi  apără  dreptul  său  sunt  forte  iritate,  şi  decă  vor  dura  şi  în  oinî  mult  mai  adânci  în  consoiinţa  popâ-  guverneze  contra  Germanilor.  Guvernul,  fi­
           de  limbă  pe  totă  întinderea  ţărilor,  viitor  stările  din  trecut,  atuno!  Sârbii  vor  relor .                                  del  obligamentelor  sale,  va  conduce  afaoe-
                                                                                                          44
           cari odiniără au stat sub corăna              trece cu toţii în sînul partidei radioale.        împăratul vorbi fârte măgulitor despre  rile statului conform intenţiilor domnitoru-
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94