Page 89 - 1897-08
P. 89
Mcţim. iMitmiUM. ; ,&a^eta‘‘ iese în flâ-care di.
ii fipunit Aoonamente peuiru Ausiro-Dagarla:
Srftîov piaţa »&rs îfe 35» Pe un an 12 fl., pe şese iunl
f
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Scriitori a«jfiaBOfy5a iin acs
şitoeao. — Manuscript» ®ţg no N-rii de Dumlneoă 2 fi. pe an.
««triumfi Pentru România si străinătate;
UJSERAYE «a primesc la Adml- Pe un an 40 frânei, pe şăse
Rlriraţluna în Braţjov şl la ni" luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
acătâxele Birouri da snunoiurl: N-rii de Duminecă 8 frnnot.
tn Yiena: X Dukis, Etinrich
ilthaltk, Rudolf Jfoji», Ă. Omtliks Se prenumără la tăte ofloiele
Saohfoljfor; inim Oţipelik, J. poştale din întru şi din atară
Danneocr, în Bndapeata: Â. Y. şi la dd. eoleotorl.
Ooldbergerg, Sdutein Bemat; în iOPMiemt ţentru Brasor
Bucnrosoi: Xgtnct Hcnas, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
curaaie de Saumanie; In Ham târgul Inului Nr. 30 stagiu
bar*,: Karoiyi A LUbniann. I.: pe un an 10 fl., pe şăşe
Preţul Imerţlunllar: o jenă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe a ooidnă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
oeriă 10 or. său 80 bani, a se plăti înainte.
Nr. 189. Braşov, Mercur! 27 August (8 Septemvre) 1897.
Congresul Cehilor. boemă. Primarul oraşului Praga, Aoâsta ar fi însă fatal şi pentru guvern şi regina Margareta şi salută în speoial pe
Dr. Podlipny, a cjis în vorbire a sa, prin din punct de vedere al statului, căci prin păreohia domnitâre italiană.
Dumineca trecută s’a ţinut în care a salutat congresul, că Cehii un astfel de reviriment în opinia publioă Regele Umberto răspunse:
Praga marea întrunire, la care au nu tind a dobândi nu sciu ce pu a Sârbilor s’ar desohide o nouă rană pe „Mulţămeso fârte mult Majestăţii Vâs-
luat parte representanţii oraşelor şi tere, ci scopul lor este numai de a corpul Ungariei, a cărei vindeoare ar fi tre, atât în numele meu oât şi al reginei, pen
, ai cercurilor din Boemia, Moravia şi scutura jugul, care este nedemn pen fârte grea mai târejiu. tru ouvintele amabile pe oare ni li-a adre
"'ilesia. Intre cei aprope 700 de par tru un popor liber şi cultivat. Corespondentul fâiei ungurescl tjioe, sat şi pentru primirea atât de afeotuâsă
ticipanţi se aflau nu numai nume Fără a voi să analisăm aceste că singur dela guvern atârnă, oa luorurile pe oare ni-a făout’o Majestatea Sa. Am
roşi deputaţi, ci şi representanţî ai cuvinte ale primarului capitalei boe să fiă împăcate. Dâoă guvernai va fi aple fost fârte fericit primind graţiâsa invitare
nobilimei conservative. me, constatăm, că în adevăr, decă cat a păşi pe terenul eohităţii faţă d9 a Majestăţii Yâstre de a veni să-i esprim
Din îdsuşî modul cum a fost vom privi numai la luptele Cehilor Sârbi, atunoî resultatul e sigur. Esistă însă cu glas tare sentimentele mele şi să-i aduo
compusă acâstă întrunire se vede, dela înfiinţarea dualismului încăce, temerea, oă ministrul-preşedinte Bânffy va o nouă mărturisire a legăturilor de amiciţia
că scopul ei n’a iost de a demonstra ei au stăruit pas de pas cu o admi ţinâ şi de rândul aoesta morţiş la părerile cordială şi de alianţă, cari esistă între guver
în contra Germanilor, ci Cehii au rabilă tenacitate, ca să li-se recu- sale, oeea-oe va zădârnioi la sigur ori oe nele şi statele nostre.
voit prin acest congres se documen noscă şi să li-se respecteze dreptul pas serios spre aplanarea confliotului. „Sunt reounoscător Majestăţii Sale,
teze nestrămutata lor hotărîre de a de limbă. Intr’asta ei cu drept cu Tot aşa a făout el şi ou ocasia des fiind-oă mi-a dat ooasiune să-i admir tru
lupta pentru realisarea programului vânt vedeau o faptică scuturare a chiderii Congresului, prin ordinele severe, pele viteze şi să salut regimentul frumos,
lor naţional, care culmineză în pos jugului, sub care se aflau şi tot în oe le-a dat comisarului regeso. Dâcă atitu al cărui şef mi-a făout onârea de a mă
tulatul deplinei egale îndreptăţiri în acelaşi înţeles ei salută a c | î ordo dinea guvernului şi prin el a comisarului numi augustul său bunic, acum douăzeci
privinţa limbei şi, ca cel mai înalt nanţele de limbă ca un nou pas fă ar fi fost puţin mai conciliantă, s’ar fi pu şi oincî de ani.
şi ultim scop, în autonomia ţărilor cut pentru eliberarea de sub jugul tut ajunge la un resultat. Elementele mo „Majestatea Sa a dat domniei sale o
coronei boeme. acesta ruşinos. derate, oari erau în majoritate, ar fi fost sarcină nobilă, dându-şl tote sforţările stator
La întrunirea de Duminecă s’au Dâcă este ceva, ce trebue să ne apleoate, din punt de vedere al oportunis nice pentru menţinerea păcii în Europa. Ma-
accentuat în resoluţiunea luată de servăscă de pildă din luptele şi stă mului, a face ohiar şi conoesiunl. Dâr îna jestateu Sa soie, oă şi dorinţa mea cea mai
congres aceste momente însemnate ruinţele Cehilor, atunci acesta e tac intea Congresului comisarul a stat cu aut-aut, arcţăore este menţinerea păcii, prin înţele
ale programului politic al Cehilor. tica lor unică în apărarea dreptului seu să se plece, seu să plece. Acâstă atitu gerea şi voinţa unanimă a guvernelor. Iu-
Caracteristic este, că resoluţia salută de limbă. Adevărat, că e mare deo dine a comisarului regeso a pus între două totdâuna voiţi crede, oă rămân oredinoios
ordonanţele de limbă ale guvernului sebirea între situaţia năstră, a Ro foourl elementele oportuniste, adecă ori să ţerii mele, dându-ml ajutorul sincer la îm
Badeni, în care vede numai o recu- mânilor de aici, şi între aceea a se espunâ gravei acusaţiuni de trădători, plinirea acestei opere, oea mai mare, oea
nâscere a egalei îndreptăţiri. Mai Cehilor, din punctul de vedere al ori să-şi impună passivitate. Şi şi-au ales mai binefăoătâre dintre tâte, pentru ferici
departe se jăluesc în resoluţiă Cehii, administraţiei statului. Situaţia nâs- oea din urmă, deore-ce trebuia să ţină cont rea popârelor şi progresele oivilisaţiunei ...
44
că elementul lor nu este încă des tră e cu mult mai dificilă, jugul ce şi de vomţa alegătorilor.
După masă a fost oonoert şi foo de
tul de considerat în posturile mai ni-s’a impus e cu mult mai greu şi u artificii. Oraşul Homburg era iluminat în
Corespondentul lui „Egyeidrtds pro
însemnate ale administraţiei. umilitor. pune apoi guvernului, oa Congresul să fiă mod strălucit.
Vorbitorii, între cari Dr. Herold, Der ori cum ar fi, măduva lup
şeful clubului cehie şi conducătorul tei naţionale este şi rămâne aceeaşi convocat la Budapesta, âr nu la Corlovăţ. împăratul Wilhelm a acordat ordinul
„Vulturului negru contelui Lansa, amba
44
actual al Cehilor tineri, n’au făcut în Transilvania ca şi în Boemia. In fine 4i°e: sadorul Italiei la Berlin.
decât numai parafrasa postulatului Scopul ei este şi rămâne eliberarea „Sunt trei-ijeol de ani de când faoem
unităţii regatului boem şi a recu- de sub jugul asuprirei şi acesta se esperimeDte cu stabilirea organismului au In 6 Septemvre n. s’a serbat dimi-
noscerei drepturilor limbei cehice. pote numai prin apărarea dreptului tonomie. Dâcă vrom să spunem adevărul, nâţa în lagăr un serviciu divin în faţa su
Interesant este numai, că Dr. Herold de limbă şi cucerirea lui pas de pas. atunoî trebue să reounâsoem, că şi noi pur veranilor Germaniei şi Italiei, a Regelui
o spune franc, că el nu împărtă- Acesta trebue să o avem în ve tăm vina, dâr şi ierarchia şi guvernele. Saxoniei şi a cancelarului imperiului. îm
şesce optimismul, că lupta dintre dere, noi Românii cu deosebire, căci O’un cuvânt, s’a păcătuit intra muros et păratul Wilhelm a numit pe regina Mar
gareta şef al batalionului II de vânători.
Cehii şi Germanii Boemiei se va este mare periculul ce ne ameninţă extra. Aoum însă e timpul să ajungem la
pute într’un timp apropiat aplana în acele ţinuturi, unde limba năstră un resultat, oâol de vom rămânâ şi mai Regina şi-a salutat batalionul cu vorbe
amabile.
în mod păcînic. El vorbi tot-odată şi dreptul ei sunt părăsite şi pără- departe la cele vechi, atunoî va păgubi nu
şi de scopul final al nisuinţelor ger ginite de cătră aceia, cari gata tre numai biserioa serbâsoă, oi chiar şi statul,
44
mane şi erupse în esclamarea: „Noi bue să fiă în orî-ce moment a-şî da şi încă în mod mai simţitor . Sciri din Austria.
(Cehii) apărăm cu dreptul nostru şi viaţa pentru apărarea lor. Pe cum se vede corespondenţa aoâsta
u
Ministru ceh. „Neue Fr. Presse aduoe
tot odată şi graniţele Austriei şi în Periculul acesta mai este şi un a soris’o vr’un Sârb guvernamental.
Europa de mijloc statul austriac şi îndoit memento pentru noi, ca să în soirea, că după părerea oerourilor norma
monarchia austriacă '. ţelegem şi să învăţăm din luptele tive, contele Badeni n’ar fi contra numirii
4
Din aceste cuvinte resultă, că altora, că resultatele cele mari, că întrevederea dela Homburg. unui ministru ceh fără portofoliu, dâoă
conducătorul cehie vede în „scopul eliberarea năstră nu se pote ajunge — Tripla alianţă. — Cehii s’ar învoi la aoâsta.
44
final al nisuinţelor germane o ame decât numai printr’o leală şi soli Convocarea parlamentului. Se dă oa si
ninţare a integrităţii monarchiei dară conlucrare a tuturor, având In 4 Septemvre n. s’a făout la Hom gură soirea, că parlamentul austriac va fi
austriaco, şi, pe când Germanii pre înaintea ochilor constant aceeaşi burg, în faţa părechii regale italiene şi a oonvocat în jumătatea a doua a lunei Sep
tind, că numai elementul lor este ţintă. suveranilor Germaniei o revistă militară. temvre. „Gazetta Narodowa 4io6) oă prima
44
cel susţiitor de stat, că numai el Regele Umberto a luat comanda regimen şedinţă a parlamentului va fi în 21 Sep
pote asigura unitatea monarchiei, Bânffy şi Serbii. tului său de husari pentru a-1 face să de temvre. Planul, oa parlamentul să fiă des
Cehii pretind la rândul lor, că ei fileze în galop. Sera s’a dat un prân4 de chis prin mesagiu de tron, a fost abando
gală, ou oare ooasiă împăratul WUhelm
sunt apărătorii graniţelor Austriei şi Sub titlul acesta publioă „Egyetdrtds nat, oa să nu se ivâsoă ârăşl din nou greu
11
şi regele Umberto au schimbat toasturi.
ai existenţei monarchiei. dela 5 Septemvre o corespondenţă, oou- tăţi ou ocasia votării proiectului de răs
Eată două curente puternice pându-se cu oonferenţa, ce a convooat’o împăratul WUhelm în toastul său a puns la mesagiu.
opuse! Are dreptate conducătorul ministrul-preşedinte Bâoffy pe cjiua de 6 exprimat mai întâifl reounoseinţa şi mul Reuniune germană disolvată. In Karlsbad
Cehilor când afirmă, că lupta dintre 1. o., ca să disoute ou deputaţii fruntaşi ţumirile întregului corp de armată cătră
regele Italiei pentru onârea, oe a făcut’o autorităţile au disolvat Reuniunea germană
aceste două elemente nu se va pută sârbi 8supra redeschiderii Congresului na de gimnastioă, oare neavend oaraoter po-
aplana cu una cu doue într’un timp ţional bisericesc al Şerbilor. armatei de a-şl presinta regimentul — apoi
apropiat. Procesul cel mare de evo- Corespondenţa <fioe, că ministrul-pre a adaugat: litio, a felioitat totu-şl pe deputatul Wolf
pentru atitudinea lui în camera imperială.
luţiune interiără în Austria va dura şedinte unguresc a convocat oonferenţa „Nu numai armata mea, dâr întrâgă
deci după tăte prevederile încă lung acesta, seu în urma unui ordin mai înalt, patria germană salută în Majestatea Vâs- Sftaturt din Germania. „Nordd. Allg.
timp şi monarchia austriacă încă de seu fiind-că a văclut, că pricina nesucce- tră pe amicul intim al tatălui meu şi pe Ztg.“ din Berlin dă lui Badeni sfatal să
aci încolo va trebui să dovedescă sului ultimului Congres dela Carloveţ a aliatul credincios, a căruia presenţă ne arată nu oapituleze dinaintea agitaţiunilor ce se
puterea ei vitală nealterabilă. fost mai ales atitudinea, oe a luat’o oomi- din nou atât nouă, cât şi lumei întregi, oă fac contra lui. „Nu oredem — 4'°e fâia
Ceea ce în lupta acesta es- sarui regesc. esistă legături puternice şi neclintite în tripla berlinesă — într’o transformare a consti
citâ admiraţiunea năstră este ener Bânffy are mare nevoie de împăciui alianţă întemeiată în interesul păcii, legă tuţiei sâu a administraţiei de stat; tot aşa
gia şi perseveranţa, cu care na rea Sârbilor, de6re-ce spiritele între Sârbi turi, oari vor arunoa din oe în ce rădă- de imposibil oredem, că guvernul ar voi să
ţiunea cehică îşi apără dreptul său sunt forte iritate, şi decă vor dura şi în oinî mult mai adânci în consoiinţa popâ- guverneze contra Germanilor. Guvernul, fi
de limbă pe totă întinderea ţărilor, viitor stările din trecut, atuno! Sârbii vor relor . del obligamentelor sale, va conduce afaoe-
44
cari odiniără au stat sub corăna trece cu toţii în sînul partidei radioale. împăratul vorbi fârte măgulitor despre rile statului conform intenţiilor domnitoru-