Page 90 - 1897-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 189—1897.

lui şi se vt*. răcjitna pe partida dreptei. | după cum se scrie, cjilale aoeste reuniunea Consilia ministerial austriac. Diu Viena | nu crede să fiă vre-o deosebire în vorbire*
Aceia, cari ored, că pot trânti un minis- economică comitatensă într’o şedinţă a sa se anunţă, că a(ji, la 7 Septemvre, se va comunelor atât de înveoinate.
teriu, oare posedă încrederea împăratului mai recentă a tratat despre măsurile, oa ţinâ acolo un consiliu ministerial, la oare După cum s’a esprimat, aci a petreout
Austriei, se înşală amar. sunt de luat pentru a învinge fometea; va presida însu-şl Majestatea Sa monar- o nâpte fârte plăcută, fiind şi obosit de
tot-odată se deoise a se împărţi sămenţe ohul şi în oare se va discuta asupra situs- drum.
Aspiraţiunile Cehilor. Dumineoă s’a ţi­
micilor proprietari de pământ. Acâsta din ţiunei interne din Austria. De aiol diminâţa a pleoat oătră P.
nut în Praga un congres al oomuuelor din
urmă, s’a şi făout deja prin mai multe co­ Cămăraş, Balda şi Zau, urmat fiind de sim­
Boemia. La acest oongres au luat parte La alergările de cai din Viena, cel mai
mune. patiile nâstre oele mai oâldurâse.
vre-o 600 de representanţi. S’au ţinut o mare premiu l’a câştigat d-1 Dimitrie Ta-
mulţime de vorbiri. Deputatul ceh Dr. Inovaţiunî la postă. Ministrul ungu- rangul, oâpitan de dragonl în armata aus­ In conversaţia, oe am avut’o, d-1 Dr.
Herald ţinu un discurs îuflăoârat, în oare reso de oomeroiu a dat o ordinaţiune, prin triacă, ou un oal de vechia rassă moldove- Weigand între multe altele s’a esprimat,
a cjis între altele: oare terminul valabilităţii mandatelor poş­ nâsoă. D-1 D. Tarangul e Român bucovi­ oă în părţile Sătmărene, unde a oălătorit mai
Noi Cehii apărăm în mijlooul Euro­ tale din interiorul ţărei, precum şi al oe- nean şi are o frumâsă herghelie de cai de ourând, Românii se maghiarisăză forte, şi
pei statul austriao şi monarohia austriacă. lor din Austria şi din Bosnia şi Herţego- moldovenesol lângă Sucâva. şi la acâsta sunt oausa mai ales preoţii şi
Să ne luptăm păn’ la sfîrşit şi să jurăm, vina, se stabilesoe cu 14 cjile, înoepând dela învăţătorii, oarl nu cetesc un (}iar român,
că totl vom sări în luptă pentru unitatea data înmânârei mandatului. Dâcă adresatul Nenorocire pe câmpul de eserciţii. Din ci numai foi maghiare şi îu casele şi fa­
regatului nostru şi pentru dreptul limbei nu ridică dela postă în acest termin banii, Wiener-Neustadt se telegrafeză, că din in­ miliile lor convorsâză numai unguresce,
nostre ne vom lupta, până când vom ajuuge ce ’i-s’au trimis prin mandat postai, mai cidentul deprinderilor artileriei pe câmpul aşa că copiii lor nu sciu de loc romă-
la soopul dorinţelor nostre, să vedem adecă târejiu nu-i pâte ridica, înapoindu-se banii de eseroiţiu, a esplodat o oartuşă în mo­ nesce.
corona St. Venceslau pe capul regelui nostru. celui ce i-a trimis. Aoele mandate poştale mentul oând un soldat voia să încarce tu­ „Am cţis câtră unii — cjise d-1 Wei­
însă, cari au fost adresate poşte restante, au nul. Cartuşa esplodată i-a rupt nenorocitu­ gand — cum se pote, că copiii D-Vostră nu
Rentru tradare de patria. Redactorul sciu românesce? Doră acâsta e ruşine J
valâre pe timp de-o lună, ca şi pănâ acum. lui soldat ambele mâni.
lui „Egerer Naohriohten“, Hof, a fost dat Am aflat de lipsă să arăt publicului
pa mâna tribunalului, aousat fiind cu crima Socialiştii din Budapesta au ţinut Du- Rectificare. La artioulul „Şoola Asso- acâstă părere a savantului german.
trădării de patria, comisă într’o vorbire, ce miueoă în patru locuri diferite ale capita­ ciaţiunei“ publicat în Nr. 184 al fâiai nâs-
Ruşine şi de o miie de ori ruşine, oă
a ţinut’o (jilele trecute pe pământ bavarez, lei ungurescl întruniri în oausa soumpirei tre, pagina 3 colâna primă, este a-se ceti
naţiunea română numără astfel de fii — şi
în Lipsea. articuliior de consum, şi mai ales a pânei. basa avitică, în loc de „basa oritică“, cum
încă preoţi şi învăţători hrăniţi de acâstă
In tâte întrunirile socialiste s’a vorbit, că din greşâlă s’a tipărit.
Un apel al Cehilor. Riarele oehe din naţiune — oarl alăturea ou duşmanii noştri
Budapesta risipesoe (jeol de mii de florini
Praga publică un apel adresat oâtră publi­ Doue mari aniversări. Notăm, că ape­ de mârte lucră la mioşorarea nâstră na­
pentru primirea împăratului german Wil-
cul ceh, care este somat, ca nici un Ceh lul de sub aoest titlu diu Numărul de erl, ţională. Şi de acâsta să se mire chiar
helm, pe oând muncitorii stau să piară de
să nu între în restaurante seu cârclume de a fost reprodus după „ Drapelul“ din Bu- străinii!
târne. Poliţia a disolvat tâte patru întruni­
acelea, unde lista de bucate e tipărită în curescl. E luoru soiut, oă duşmanii din sînul
rile. Din incidentul sosirei împăratului ger­
limba germană, unde se vorbesoe nemţesoe unei naţiuni sunt tot-dâuna mai periculoşi
man la Budapesta tot socialiştii unguri au Ospeţii cari vin la Braşov pot afla
şi unde se află (jiare nemţesol. Nici un ceh oa cei dinafară.
răspândit o broşură, în oare se <jioe între cele mai bune, mai curate şi mai higienice
să nu cumpere din prăvălii cu firme ger­ Autorităţile superiore biserioesoî, oă­
altele: Să defilăm înaintea împăratului ger­ odăi la Villa Kertsoh, aflătâre pe prome­
mane, unde comeroianţii vorbesc nemţesoe. rora le este oonoredută păstorirea acelor
man, să ne proşternem la pioiârele celui nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­
In multe restaurante cehioe a’au afişat table părţi ou păstrarea şi înmulţirea talantului
mai fără inimă domnitor, care îşi învaţă cită apropiere de gara traurwayului, aşa oă
cu inscripţia: aici e interzisă limba ger­ Daţional, sunt ohiemate a sana răul fără
soldaţii să pusce asupra părinţilor şi fraţilor niol nu trebue birje. Odăi multe şi pe ales,
mană. piarele fac atente pe dame, că dâcă întârejiere. Aoâsta le este datorinţa cea mai
lor, dâcă le-o porunoi el ? Să sărbătorim clădire în stil modern şi elegant mobilate,
vor vorbi pe strade în limba germană, li-se arclătâre, căci la din oontră vinovaţi rămân
noi pe idealul tuturor celor iubitori de ou aşternut nou, mobile nouă, servioiu
vor publioa numele. pentru dauna şi ruşinea naţională, oe ni-se
gură mare? — Broşura a fost împărţită prompt; bacşişuri nu se dau. In grădină
întâmplă în acele părţi.
în mii de esemplare printre muncitorii so­ restaurant şi musioâ mai în fiă-oare cp* Se
Aoest oas fârte important s’a mai
cialişti. pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
ventilat în oolânele preţuitului cjiar „Gaz.
luna, cu săptămâna şi cu cji > costând
ua
Marina comercială română. Noul va­ Trans.“ şi ohiar pentru-oă e forte impor­
— 2ti August v. por „Bucureşti , al doilea oare a eşit din dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe cji. începând
M
a se mai rări âspeţii, de-acum înainte se tant şi constatat şi de un savant străin
Convocatorii întrunirilor dela Sibiiu, şantierele casei Napier din Glascow, a ple­ îmi ţin de datorinţă a-1 aduce de nou pe
oondamnaţl pe cale adminisfcrativă-poliţie- cat la 26 August st. n. încărcat ou 3500 pot căpăta odăi libere în orice moment.
tapet.
nâsoă, şi-au împlinit aprâpe toţi pedepsele tone cărbuni cardiff la Sulina. Atât vapo­
Cu tot r6speotui.
ce li-au fost dictate. Vinerea trecută au fost rul cât şi oărbunii s’au asigurat de oâtră Ioan Raşca,
liberaţi din arestul poliţiei şi d-nii: On. constructor la o societate englesă de asi­ Corespondenţa „Casetei Trans.“ preot.
Tilea şi Dr. Oot. Russu. oărora li-s’au dat, gurare. îndată oe desoăroarea se va efeo- GEACA, 3 Septemvre 1897.
precum soim, câte 3 <jil9 ar e sL Cel din tua, vaporul „Bucureşti * se va duoe la
1
Dr. O. Woigand în Câmpia Transil­
urmă a rămas d-1 Dr. Ioan Raţiu, oare nu­ Brăila spre a fi încărcat cu cereale pentru vaniei. Miercuri în 1 Sept. n. d-1 Dr. Wei- Din diecesa gr. cat. a Orădii-mari.
mai Sâmbătă s’a presentat la poliţia din Rotterdam. Primul vapor „Dobrogea“ se gand, în drumul său de oătră Gherla, a sosit — S6rtea preoţimei române. —
Sibiiu, ca să-şl înoepă pedâpsa de 10 dile află la Rotterdam, unde a transportat 3235 — 4 Septemve 1897.
spre sâră în Geaca. Dumnealui oălătoresoe
arest, ce i-s’a dat pentru convocarea eon- tone de oereale. La plecarea de acolo va­ oălare pe un oal scump şi bine îngrijit. Domnule Redactor! Pe lângă sărăoia
ferenţei generale a alegătorilor români pe porul va fi înoăroat ou diferite mărfuri pen­
Mi-a făout o surprindere fârte plăoută. obiolnuită ou oare se luptă o mare parte
(jiua de 24 Ootomvre a. tr. tru România. Al treilea vapor „I»şI va
M
Cam pe la 5 şi */ âre sâra sosind eu aoasă, a preoţimei române, anul aoesta oritio pănă
2
Fâmete în comitatul Timiş. Din comi­ pleca din Glascow, unde s’a construit, în curte văd un domn, oare atunol descă- la estrem e cu adevărat cea mai uemilosă
tatul Timiş se anunţă, oă îu urma seoe- peste două seu trei săptămâni. In fine, va­ leoase şi întâmpinându-1 mi-se reoomandă lovitură, ce a ajuns’o. Un număr conside­
rişului fârte slab, — âr pe alocurea nici porul de pasageri „Carol I , care costă oa Dr. Weigand. I-am promis tot sprijinul rabil de preoţi din Dieoesa gr. oat. a
a
n’a fost de loc seceriş — poporaţiunea de 1.800.000 şi care va fi gata în Deoemvre, pentru cercetările oe intenţioneză, dâr a Orăcjii-marI, în urma deselor ploi, cari au
prin aoele părţi este ameninţată cu fâmete. va fi unul din cele mai mari, care va oir- (jis, oă nu oercetâză, fiind-că în comunele nimicit oea mai mare parte din râdă pă­
Perioulul fometei e atât de iminent, încât oula pe Marea Nâgră. vecine a esaminat dialeotul poporului, şi mântului, au rămas fără pio de grâu. Unii,
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ . oa şi cum aşi fi fost pus în contact cu un ou sforă albă, grosă. Avea vre-o trei ja­ în Buouresol şi alta în Craiova. Afară de
curent electric, şi întorcându-mă spre dân­ chete vechi puse una peste alta, murdare asta numitele rude mi-au lăsat bani în nu-
sul mai întâiu l’am privit oontinuând îna­ şi jerpelite. Despre esistenţa unei oămăşl mărar. Par’oă a fost un vis!... Oând m’am
D i o n i s i e . inte prefăcătoria, apoi el ml-a zîmbit nu pot să garautez, deârece un şal lat şi văcjnt eu on atâta avere, ou fel de beţie,
eşa de semnificativ încât nu m’am putut negru îi înfăşură gâtui şi lăsându-se în jos un fel de furiă m’a cuprins.
(Schiţă)
opri d’a nu-i (jioe cU un aer d nedu­ îi acoperea pieptul. Căciula din cap arăta Oa unul oe nu câştigasem o singură
0
SuDt cjile în cari doresc! din totă merire. a fi fost bună şi scumpă aoum doi trei ani; para ou sudorea frunţei mele, un cuuosoeam
inima, ca să nu te întâlnesoî deoât ou ne­ — Oe mai faoî? se roşise însă cu desăvârşire aşa, că puteai oâtuşl de puţiu valârea banilor. Risipeam!
cunoscuţi; e ceva fermecător în tăcerea şi Răoela ou oare l’am întrebat, a pro să vetjl prin unele loourl părul din capul risipeam!... fără să soiu oât şi fără să soiu
nepăsarea acestor omeni. Cuvintele şi rîsuî dus asupra lui o impresie durerosă, oăoî nenorooitului Dionisie. oe-ml mai rămânea! Am văcjut tâte ora­
prietinilor îţi par supărătâre fără a-ţl putâ imediat figura-i din zîmbitore luâ un aer 11 întrebai: şele din Europa, am ounosout tâte aotri-
da bine socotâlâ pentru oe. In o asemenea de duioşie, de suferinţă. — Nu te-ara văfiut da vre-o trei ani; ţele, şi le-am acoperit cu aur.
stare sufletâscă mă aflam într’una diu cjile,
El ’mî cjise : ,. pe unde ai fost în timpul ăsta? Am făcut petreceri colosale din oare
când la o masă veoină cu a mea, în ca-
— Nu mă mai ounosol?.. Eu sunt — La moşie... profitau mai mult de oât mine prietenii
fenâua . . . . zăresc o figură ce-mi părea cu­ Dionisie... — A oui moşie? mei.
noscută. Uitându-mă mai bine desooper, oă Atunci, ca treejindu-mă dintr’un vis, — La moşia mea. — Ai avut prieteni?
este un fost prieten al meu Dionisie, pe îmi schimbai tonul şi îl întrebai repede: ’Mt închipui!, oă i-a venit gustul’ să — Fârte mulţi... Nu mai văd aoum
oare uu-1 mai văcjusem de vre-o trei ani.
— Tu, Dionisie !... dâr cum te-ai sohim- se laude şi, ca să nu-1 supăr, l’am lăsat să pe nici unul... Ce s’or fi făout, nu soiu...
Am întors capul. Prin aoâsta n’am putut vorbescă.
bat!... Aş fi putut să te văd de o miie de Sciu numai atât, oă ei oare mă îndemnau
să soap, oâoî el s’a sculat dela locul său şi El dise âr:
ori fără să te pot cunâsoe. Dâr bine, eşti la risipă, oătră sfîrşitul averii mele mă în­
a înaintat spre mine. Am făout tote miş- — Am avut moşie, dragă Peruzes­
ou totul altfel: ai îmbătrânit, ai slăbit. Ai demnau la înţelepciune. Unii mă mustrau
oările posibile, oa să-mi îndreptez privirea oule, şi nu numai una, am avut vre-o trei
perl albi. ohiar ou asprime; alţii şi-au luat tjiua bună
în altă parte, oa să mă fao oă nu-1 cunosc;
— Năoasurile m’au schimbat astfel, moşii; dâr, întrebă-mă unde sunt? s’au de la mine, oând s’au încredinţat pe deplin,
a fost însă totul înzadar. -
dragă Peruzesoule, îmi (Jise el atunol mie, dus... că am dat afară din pungă şi ultimul bau.
El a veriit la masa mea, a stat în năoasurl mari şi nenumărate. — S’a întâmplat vre-o nenorocire? Aşa sunt prietenii! Dâcă a-şl întinde acum
loc, în tăcere, câtva timp, şi pe oând eu Apoi tăcu. — Nenorocire de aoelea pe oare omul mâna unuia dintr’înşii sunt sigur, oă mi-ar
mă prefăceam, că priveso ou cel mai mare începui să-l esaminez cu de-amănun- singur şi-o face... Am fost risipitor... respinge-o ou dispreţ, (jioându-ml, că nu
interes la doi inşi, cari toomai începură să tul şi rămăsei îngrozit. In pioiâre avea în De la două buniol mi-au rămas tre mă ounosoe. Nu mai sunt poleit cu aur,
jâce biliard, m’a atins ou mâna-i luDgă, loc de ghete o păreohe de şoşonl-galoşl moşii mari şi producătore. De la doi unohl dragă Peruzesoule, nu mai pot să mai far­
slabă şi rece. Am tresărit fără voia mea plini de găuri şi cusuţi în diferite locuri mi-au rămas două părechl de oase': una mec ochii.