Page 91 - 1897-08

Nr. 189 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

cari până aoutn şi-au lucrat, pământurile pa- | tre coloniile spaniolă şi metropolă, răsb6ie îngroşarea oordelor vocale, formarea pe Cam ajang bărbaţii sub pantof. De
rochia le cu Dărtaşî, pe viitor, — debreoe nici ! civile în unele state din Sudul Amerieei, ele a unor negi — şi de operaţiile grele mult, forte de mult, trăia un cavaler pu-
poporenii lor n’au grâu, — vor rămâne fără ciumă şi revolte în Indii. Europa, pe lângă ohirurgioale usitate în aceste împrejurări. ternio, oare niol odată n’a fost învins în
sămănătură. şi aşa pe lângă sărăoia de aZl alte calamităţi, a fost ameninţată şi de un Preoum vedem, savantul medio a oău- luptă si niol odată nu şl-a îndoit genunohii
îi mai ameninţă încă şi înfricoşata lipsă de răsboiu geueral. 'at să evite imputarea, oare se faoe de niol oa ouoernio, niol oa umilit. împăratul
mâne cu tăte calamităţile ei. Bomânia a avut şi ea partea ei de obiceiO specialiştilor, că consideră bolele
şi imperiul său avu pe atunci să pbrte o
Precum m’am informat, mai mulţi din nenorociri. Intâiu cruda bolă a prinoipelui numai din punctul unilateral de vedere al lungă ostilitate, şi după oe se încheia paoe,
aoeştî preoţi loviţi greu de aorte au recurs moştenitor, apoi inundaţii teribile, oei mai speoialităţei lor şi, înainte de a trata despre se aranjâ în întreg imperial o sărbătbre
după ejutbre la Ven. Oonsistor din Orade, mare port al ţării înecat, epidemii mari de partea chirurgicală a cestiunei, s’a ooupat
mare, la care toţi oavalerii au fost invitaţi.
dbr aoela a miluit numai pe aceia, cari au tifos, epizotii, bble de tot soiul, multă lume ou partea mai mult generală, dovedind pri­
S’a hotărît însă, oă toţi cavalerii, oarl vor
avut oine să le facă loc la „61a ou oarne“, îneoetă şi trăsnită. cepere şi compătimire ou suferinţele, gri­ lua parte la sărbătbre, să pbrte sâu colo­
44
er cei fără protecţii, ea şi toţi „neehiămatii Dâoă am fi trăit în alte vecurî, uşor jile, şi micile slăbăoiunl ale artiştilor. rile împăratului, sâu ale imperiului. Oava­
u
şi „nealeşii , au primit răspunsul scurt şi s’ar fi năsout printre pop6re legenda, oă lerii jurară însă, oă ei nici când nu vor
oategorio: „cererea nu sa putut resolvi fa- se apropie sfîrşitul lumei. Un an ca acesta purta semnele servilismului (atât ale împă­
u
voritor — şi mai mult nimic. ar fi produs în văourile trecute şi o fbmete ULTIME seral. ratului oât şi ale imperiului) şi niol când nu
1
„Milostivul * guvern al ţărei şi în anul îngrozitore în multe looalităţr, epidemii vor asoulta de porunoile dignitarilor de
acesta şi-a revărsat peste o samă a preo­ 8tîngăt6re a milibne de vieţi, nenorociri, Berlin, 6 Septemvre. Toastele stat. Yeni însă tînăra soţ'ă a cavalerului
ţilor din aobstă Diecesă prisosinţa darurilor ou multmai cura plite oa în vremurile nostre. rostite ieri la Homburg au produs şi îl rugâ, oa de dragul ei să lase mănia
din cornul supranumit „budgetul statului , Progresul intelectual ne scuteşte însă de mare bucuriă în Germania, mai la o parte şi să ia parte la serbări, se în­
14
der precum se vede dreptatea acestuia a groza mistică, de care în alte vremuri po­ ales pentru accentuarea atât de ho- ţelege ou una din oele două colori sus
orbit de amândoi oohii, oâol şi la apele porale ar fi fost cuprinse în faţa atâtor tărîtă a alianţei dintre cele trei amintite. Cavalerul însă nu voi. Soţia sa
acestui modern „Siloam înoap mai mulţi oalamitâţl, şi progresul material ne scuteşte puteri. însă înoepu a plâuge şi-i Z' se : „Tu nu mS
14
dintre oei nelipsiţi, decât dintre oei năcă­ de fbmete şi de epidemii prea mari, dân- Viena, 6 Septemvre. T6te fia­ mai iubesci? Tînăra feraeiă era o frumosâ,
14
jiţi, îngreunaţi ou familii şi dosediţl ca vai du-se putinţa în acelaşi timp să reparăm rele constată cu satisfacţiune impor­ ca din poveşti, şi oând plângea, era mai
de ei. încap, fără ’ndoialâ, mai ales aoeia, în scurtă vreme desastrele produse de tanţa toastelor dela Homburg. Ac­ fermeoătbre. Cavalerul jura soţiei sale, că
despre cari mărita stăpânire orede, că cu atâtea perturbaţii, şi în aşa chip în cât de centuarea puternicelor legături de el o iubesoe mai mult, deoât vibţa. Soţia
vremea o să devină „buni patrioţi în sens la un an la altul niol urmă din ele să nu alianţă dintre Germania, Austro-Un- lui însă nu voia sb orbdă şi suspinând Zise:
14
jidano-maghiar. mai rămână. garia şi Italia, tocmai acum după „O, vai de mine, oe neferioită sunt! Dboă
proclamarea alianţei ruso-francese,
Peu, cjeu, ourios luoru a da celui ce are, m’ai iubi, atunci ţi-ai pune pe coiful tău
va face pretutindeni a-se da o şi
er cu cel lipsit a-te faoe stan de piatră ! A a r i e t a t e. nisoe oolorI“ ; şi după aceste se depărtâ.
mai mare valbre cuvintelor celor doi
Dreptate! de e drept, că nu eşti 6rbă, Atunci oavalerul se sculă repede de pa
Vocea. Profesorul Herman Krause, oe- suverani la Homburg.
oi eşti legată numai la ochi, rumpe odată scaun şi înmărmurit oăuta spre uşile în-
lebrul laringolog din Berlin, a ţinut o pre­
învălitbrea aceea afurisită, căci de vei or­ Bruxella, 6 Septemvre. In urma ohise, oând de-odată sunară trimbiţele. Ca­
legere interesantă asupra „Etiologiei şi te­
beca încă mult, oa cei cari nu se înfruptă proclamării alianţei dintre Rusia şi valerul ridică iute pantoful cusut ou fir de
rapiei perderei vooei cântătore*.
şi împărtăşesc din rbdele tale, vei ajunge Francia, guvernul a hotărît se pro­ aur, pe oare soţia sa îl perduse în măniă,
Profesorul berlines a espus în mod a-
şi tu obiect de hulă şi ignorare în faţa ce­ pună Olandei o alianţă defensivă. şi-l puse pe coif. Astfel ou pantoful pc
mănunţit cerinţele unui bun organ de oant,
lor puternici şi nedrepţi... Planul guvernului e aprobat de t6te coif, cavalerul oălări pănă la barieră în
Argus, importanţa pe oare o are în aobstă pri­ cercurile politice. rând ou alţii, unde se ţinea festivitatea.
vinţă, nu numai starea bună a gâtlejului,
Viena, 6 Septemvre. Contele Ba- Aci un herold îl întreba: „Te supui tu
oi şi a gurei şi a nasului, precum şi a tu­ 44
An de catastrofe. bului de resonanţă (plămânii şi traoheia). deni a fost primit ier! într’o au­ soeptrului, ori vulturului imperiului? —
dienţă de 1 6ră la monarchul. Ba* „Sub pantof , strigă oavalerul ouragios, şi
44
Profesorul arăta cum mulţi profesori
Mai rar an oa acesta. Ori unde îţi deni a raportat monarchului asupra după aceea se începu un joc al cavaleri­
întorol privirea, mai pe totă suprafaţa glo­ de cant, cari nu ounoso raporturile fisiolo- situaţiunei. lor, asemenea căruia nu s’a mai pomenit,
gioe şi anatomice, distrug prematur orga­
bului, catastrofe şi 6r oatastrofe. Anul 1897 i Eroul ou pantoful pe coif lovi jos de pe
nul elevilor lor prin exerciţii nefolosit6re, Londra, 6 Septemvre. Lui „Stan­
a debutat ou nouă şi grozave măceluri în dard i-se telegrafiază din Constan- şea 22 de cavaleri şi 5 au trebuit să fiă
44
Armenia şi ou desastrul Greciei. Au venit său prin exces de mnnoă. tinopol, că la rugarea Sultanului, transportaţi de pe câmpul de luptă. După
apoi ploile torenţiale din totă Europa, oarl Mai departe, în ceea-oe privesoe pe guvernul din Petersburg a dat în­ ce lupta se sfârşi, dora împăratului îi în­
au nimicit semănăturile, au înecat sate şi cântăreţii de pe scenă, profesorul demon­ tinse premiul rîZend, ou vorbele: „Cava-
drumări ambasadorului rusesc din
oraşe, au distrus lucrări fâoute ou enorme stra oât de necesară le este sănătatea în­ lerule! Nu este bărbat pe pământ, oare să
Londra, se înduplece pe ministrul-
«heltuelî, au pricinuit înecul a sute şi mii tregului organism, oum multe cântăreţe, te potă învinge — şi totuşi stai sub pan­
preşedinte Salisbury de a nu se
de perebne. In acelaşi timp am avut cari sufer de clorosă, păoătuesc contra să- tof! . Şi ceea oe a Z’ prinţesa, au qţis’o
s
44
numărose ciocniri şi deraieri de trenuri, nătăţei lor şi contra artei, persistând în ca­ opune textului tractatului de pace. şi oavalerii şi damele, a Zis’o ţâra întrbgâ,
Ambasadorul turcesc din Londra a
200 de femei luate de apă şi înneoate în riera lor grea şi oonsumăt6re de puteri, şi aob3ta deveni proverb; oâoî în curând
1
telegrafat Portei, că demersul am­
Rusia, ciolonele din Franţa care au pri­ fără mai înbâiQ să caute a se vindeca de basadorului rusesc a avut succes. se Hrătâ, oă de sub pancof se ridicară mai
cinuit pagube enorme, înămolirea şi îmsi- b61a lor fundamentală. mulţi eroi, oa de sub sceptru şi vulturul
parea a numărbse oâmpii în Silezia, de Apoi arăta influenţa vătămătore a cor­ Candia, 6 Septemvre. Resculaţii imperial.
au ucis un mohamedan şi au rănit
unde au resultat pagube la o sută de mi- setului asupra cântărei, la femei, şi a ex­
pe mai mulţi Turci.
de florini, asasinarea lui Canovas şi groz- cesului fumatului şi beuturei la bărbaţi, Istoria anei medalii. îndată după răs-
nica explozie din Rusciuo. In Africa milione cari după ce munoeso greu pe scenă, mai boiul ou Turoia din 1877, guvernul impe­
sinul măoelărite, uscăciune teribilă în co­ stau pe urmă obsurî întregi în oafenele rial rusesc a pus să se bată medalii co­
lonia Gap, Orange, Transvaal şi Natat, şi berării pline de fum. L i t e r a t u r ă . memorative pentru eliberarea Bulgariei da
epizootii oarl au nimicit aprbpe vitele cor­ In partea speoială a raportului profe­ A apărut de curând în editura „Li- sub jugul otoman. O misiune speoială urma
nute din aoeleaşl ţinuturi, în Antile şi în sorul se ooupă de bolele, cari atrag după brăriei Nouă P. Iliescu & D. Grossu din să ducă în prinoi patul veoin aceste medalii,
u
Filipine continuarea răsboiului crâuoen din- sine pierderea vooei cântătore, — preoum Iaşi: „Curs complect de musica vocală cari trebue să se distribue, ou o deosebită
44
solemnitate, diferitelor corpuri de armată
de Gavriil Musicescu, profesor. Acest op a
bulgare şi funcţionarilor. Medaliile erau
fost premiat la exposiţia din Paris şi a
deja gata şi nu rămânea deoât oa să fiă
Din tote acestea însă m’am ales cu îmi fusese prietin bun odinibră aoest ajuns la a 14-a ediţiune; este împărţit în
transportate la Sofia, când un ordin impe­
patima beţiei şi ou disgustul de a luora. Dionisie, prietin de şoolă, şi pe timpul trei broşuri: t 1 leu B0 bani (75 or.), II
rial oontramandă plecarea misiunei numite.
Nu pot şi na soia să fac nimic. N’asI pate când îmi aduc eu aminte, nu arăta câtuşi 1 leu 50 (a 75 cr.) III 2 lei (1 fi )
In urma nouei orientări a politicei bulgare
însă ou nici un preţ să-mî ridio viaţa, N’am de puţin, oă are să devie astfel de om.
în spre puterile oentrale, guvernul Ţarului
curaj, n’am voinţă. Când mă gândesc la Era model de elev silitor, model de con­
renunţase la trimiterea medaliei comemo­
sinucidere, m’apuoă nisoe f i o r i . . . Soiu bine, duită. Şi cât de mult îl stricaseră acum
rative. Medalia bătută pentru oomemorarea
oă pistolul îmi va aluneca din mână. Nu moştenirile 1
Aventura unui vânător în Africa, pi­
voiţi avâ niol puterea d’a-’l mişca puţin Am stat în tăcere oa vre-o jumătate lele acestea fbia „Afrioan Oritik“ publioâ eliberărei Bulgariei de sub Turci a putut
piedeca. Şi afară d’asta am o grbză ne­ de obs, uitâudu-ne, când eu la el, oând el aventura unui vânător, în Africa, oare era fi însă utilisată de guvernul raseso. Ou
spusă de mbrte, de acâstă trecere invo­ la mine. Aşi fi vrut să-i mai vorbesc ceva; aprope să aibă uu sfârşit tragio. Mr. Hol- ocasia înaugurărei primului drum de fier
luntară într’o lume necunoscută, într’o bez­ nu 8ciam însă oe. Mă temeam să nu-l ră- land pleca la vânâtbre prin pustiele din chinez, medaliile au fost trimise şi distri­
nă, de unde nu mai găsesc! oărarea, oa să neso mai rău ou vre-o vorbă neougetată în Africa mică ou prietinul său Mr. Ceoil buite în Pecking, de oătră o misiune, pusă
revii la lumea acesta. deajuns. Brissett. Nu ruerseră mult şi btâ, că dau sub conducerea prinţului Onkhtomski. Nu­
mai insoripţia lor a fost modificată şi tit­
Aşa oara îţi spusei am o Datimă mare : In timpul acesta, din mişcările ce tot de un leu puternic, oare deja sta gata să-i 44
beţia. Beau t,6tă cbua, pe bani, fără bani, făoea Dionisie pe scaun, hârtia cea albă ataoe, Brisett puse puşca la ochiu, poc, lul de „Emanoiparea Bulgariei de sub Turci
s’a schimbat în „Emanoiparea Las-Tangu-
Am vândut ce mai aveam, pentra a bea. despre oare mai vorbii, eşia puţin oâte dbr leul fu numai uşor rănit. Gâte-va mo­ lui do sub Japonezi . In colo gravurile
14
De multe ori beau într’un local şi fug fără puţin afară. El văcjend, eă nu pote s’o îm­ mente şi nenorocitul vânător era strîns în
alegorice de pe medalii au rămas aoeleaşl:
să plătesc. Uite, îţi spun tot, mă spove- pingă înăuntru în oăptuşală, supărat o trase ghiarăle fiarei sălbatice. După o sforţare
Rusia întinZend braţul său liberator, pen­
deso. Când ajunge cineva în starea mea, afară de tot. uriaşă, vânătorului îi succese a îndesa leu-
numai în mărturisire mai gâsesce o mân­ De odată privirea i-se pironi pe hâr­ lai ţava pusoei pe gâtlej. Prin acbsta si- tru eliberarea popbrelor creştine din Orient.
Oum vor fi primit Chinezii aceste medalii
gâiere ... tia aoesta, trăsurile feţei ’i se schimbară, tuaţiunea lai Brisset se mai îmbunătăţi
oomemorative, istoria nu o spune. Ea con­
După oe tj'se cuvintele acestea, puse ochii îl deveniră vii, soânteitorl, br bu- cevaşl. Prietinul său, Mr. Holland, nu-şl firmă însă înoă odată proverbul „nu e pen­
capul în jos şi tăcu. Din oâud în când îşi zele-i tremurând de plăcere îngânară : perdu presenţa de spirit, puse puşoa la tra oine se pregătesoe, oi pentru oine se
îndrepta părul ce tindea să-i oafjă pe oehj — Să ne aduoă de băut!... oohiO şi dela o depărtare de 40 yardi (mă­ nemeresoe .
11
şi tot se înceroa să vîre în câptuşala hainei Găsise un bilet hipoteoar de două­ sură englesă 1 yard=0.91 m.), culca pe
de pe d’asupra o hârtie albă, ce-şl arăta zeci de fr„ căZut prin oăptuşala hainei de leul turbat la pământ. Amioul său, oare era
afară colţul, pe vremurile oând Dionisie se juoa ou banii. forte greu rănit, a fost transportat la un
14
’L-am privit ou ocbii medicului care spital din apropiere, „Gwelo Lazareth . Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
11
(„Revista Poporului. ) D. C. Teleor.
nu mai vede nici uu mijloo de soăpare Se sperbză, că vânătorul Brissett după o
pentru bolnavul său. lună să fiă deplin vindecat. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.