Page 93 - 1897-08
P. 93
liMîfiţlafi iMiiaMma, ...Baieta’* iese în m-care di.
n Comite Abonamente pentru Austro-Dngaria:
Bwywv, piaţa mm 23s. âO, Pe nn an 12 fl.. pe şese ioni
3osaioîl asrtwweiJo a» m 6 fl., pe trei luni 3 fl,
N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
PRlmon. — MîvaueflKpf* nu 30
ta 6Klm«t Pentru România si străinătate:
ISSEflAfE so pnmefi''. Iu Adml- Po un an 40 franol, pe şâso
Hlstraţlnno în Braşov şi la nv- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Ulăt6rele Birouri da guiuRSlwI: N-rii de Dumlneoâ 8 frnnol.
In Vioua: M. Dxhktt, Semrich
Sthaltk, Rudolf Motse, A. OpptUkt Se prenumoră la t6te oficieie
Noohfolgor; Inter* Oppelik, J. poştale din intru şi din atarâ
Dan»ei>cr, In Budapesta: 1. Y. ■ si la ddL ooieotori.
(tcldbergerg, Xtksittn Bemat; în AMamentnl pentru Biasor
Buoureaci: Agsrxs Savai, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
cuxsale de Eotunanie; In Ham târgul Inului Nr. 30 etaeiu
bar»,: Karoi/yt <6 Uibmann. L: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inoarţiunllur: o seria luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
«wmond pe a ooldnă 3 ar. ii Cu dusul în casă: Pe nn an
SOor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 d., pe trei luni
care. Pubiioări mo» dea* dupâ 8 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
tarifa si învoială. sân 15 bani. Atât abonamen
Keolame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. reu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 190. Braşov, Joi 28 August (9 Septemvre) 1897.
Primatele îi chiamă! Ceea ce însă după usul practi tutul propus congresului actual este şi de- se va afla nici un bărbat în tâtă majorita
cat pană acuma pare aprâpe neîn feotuos şi nu oonţine de pildă niol o dis- tea congresului, oare să între în alte eon-
Foile din Budapesta aduc soirea, doios este, că ori s’a lămurit ori nu posiţiă asupra dotaţiunei preoţimei. diţiunl în disousiunea statutului unitar.
că Primatele unguresc a convocat cestiunea pendentă cu Primatele, Dr. Polit (liberal) impută guvernului, Ministrul-preşed. Banffy mulţămi oe
o couferenţă a episcopilor pe 4* acesta va invita la conferenţa dela că în tbte afacerile congresului biserioesc lor presenţl, oă s’au înfăţişat, şi accentua
ua
de 17 Septemvre în palatul prima- 17 1. c. şi pe episcopii provinciei sârbesc vrea să afle oestiunl politice şi oă din nou, că înainte de tote, după textul
ţial din Buda, cu scop de-a se slătui metropolitane de Alba-Iulia. necurmat oaută să ingereze. Aoâsta e causa resoriptului regeso, ar trebui să fiă desbă-
cu privire la autonomia. Tot aşa de învederat şi neîndo de oăpeteniă a nesuooesului congresului. tut statutul unitar şi numai după aoeea să
Scirea acesta în sine nu cuprinde ios apare insă, — după tote cele pe Vorbitorul se deolară în oontra creării unui urmeze oelelalte luorărl ale congresului.
nimic surprinejetor. Era mai mult ca trecute, după atitudinea hotărîtă ce statut unitar; guvernul, efice, să lase pe Părerile esprimate le va cumpăni şi după
firesc lucru, ca acum, când alegerile au luat’o în cestiunea independen Sârbi să-şi întregesoă ei autonomia; eisoiu aceea va lua deoisiunile sale.
pentru congresul autonomie al cato ţei bisericei archiereii împreună cu mai bine de ce au lipsă. Astfel s’a terminat conferenţa cu Sâr
licilor unguri sunt pe sfîrşite şi când întreg clerul şi poporul român unit, Ministrul-preşedinte Banffy spune, oă bii după 7 6re sâra, fără de mol un re-
Primatele trebue se se gândescă a — imposibilitatea, ca aceşti ar- el a lucrat propunerile privitbre la statu sultat positiv.
convoca congresul în sensul prea chierei să participe la conferenţa tul unitar în urma unei dorinţe esprese a *
înaltelor resoluţiunî, se premergă o episcopâscă din Budapesta, care va corbnei. Din oausă, oă statutele parţiale
consfătuire a corului episcopesc ro- ave să se ocupe de cestiunea auto sunt neoomplete şi se contracfio, statutul Vorbind despre conferenţa de mai
mano-catolic asupra celor ce vor mai nomiei din punctul de vedere al bi nou se arată a fi neapărat de lipsă. sus şi constatând ou ore-oare satisfacţia, că
u
fi a se întreprinde şi asupra atitu sericei catolice unguresc! şi astfel Baronul Zivkovicl intrâbă, dâoă gu n’a avut niol un resultat, „Pester Lloyd
00
dine., ce va avâ s’o observe epis va forma aşa-4i nd un preludiu vernul ou orl-oe preţ ţine la statutul um- între alte multe espeotorărl absurde şi
copatul la viitorul congres. pentru viitorul congres bisericesc ro- car, ori oă s’ar mulţămi totuşi ou crearea răutăcibse faţă ou nisuinţela Sârbilor pri-
Pe noi, se’nţelege, tote acestea mano-catolic. de statute parţiale ? vitore la autonomia bisericei lor sone:
nu ne pot privi, şi decă totuşi con- Acâsta este o consecenţă logică Br. Banffy răspunde, oă nu vrea să „Conferenţa de atjl a dovedit până la
ferenţa convocată de Primatele ne şi neesorabilă a atitudinei luate de răspundă la întrebarea acâsta, pentru-oă ea evidenţă, că ar fi un esperiment nefolositor
atrage de astă-dată deosebita aten episcop! la Blaşiu şi de clerul şi po treoe peste cadrul oonferenţei actuale. şi zadarnic de a oonchema din nou con
ţiune, acâsta este a se datori împre- porul Metropoliei române de Alba- Consiliarul ministerial Ddrday a des gresul biserioeso al Sârbilor. Guvernul de
jurărei, că de-un şir de ani încoee Iulia la Cluşiu, care culmineză în făşurat apoi de oe guvernul stărue pentru sigur, oă nu va face un astfel de esperi
la aceste consfătuiri ale episcopatu solemnela declarare, de-a nu lua statutul unitar. După organisaţia de faţă ment. Acum, după oonferenţă nu mai p6te
lui unguresc au fost invitaţi con parte nici într’un chip la lucrările oomumoarea cu comisiunea congresului, oa fi îndoială, ce atitudine va avâ eventual
stant şi archiereii români uniţi, cari, unui congres autonomie comun cu şi ou celelalte autorităţi autonome, este majoritatea congresului şi conducătorii ei,
precum seim, au şi luat parte la ele. biserica catolică de ritul latin şi împreunată cu multe inconveniente. Se în şi printr’asta guvernul ârăşl a câştigat
de-a sta neclintiţi pe basa dreptului tâmplă multe conflicte de oompetenţă şi mână liberă pentru deoisiunile sale viitore“.
Mai seim, câ îndată ce s’a pus
la ordinea cestiunea autono public al bisericei române. cele mai urgente afaoerl rămân neresolvate. In fine f’6ia guvernului acoentuâzâ ne-
miei şi îndată ce clerul şi poporul Nu mai pote fi admisibilă însă Guvernul a oerut § 9 în proieotul de statut oesitatea de a se face totuşi ordine defini
bisericei române unite au luat posi- participarea episcopilor români uniţi unitar toomai de aceea, ca intervenţia gu tivă în afacerile autonomiei biserioei sâr-
ţiă hotărîtă în apărarea independen la conferenţele episcopatului romano- vernului să fia strîns oiroumsorisâ şi măr bescl. Cestiunea este pusă din nou faţă ou
ţei sale, cercurile catolice unguresc! catolic şi pentru cuvântul, ca să nu ginită la oassaţiă. o alternativă, oare pretinde neoondiţionat
şi organele lor s’au silit se esploa- se mai dea prilegiu în viitor con- Asupra § 9 mai ales s’a desfăşurat o o deoisiune într’un sens 6re-oare positiv.
teze amintita împrejurare în favorui t arilor independenţei bisericei ro discuţiune mai lungă. S’a cjis, oă §-ul este
nedreptelor lor pretensiunî, ce le ri mâne de-a trage de aicî consecenţe ootroat. Părerile oelor mai mulţi au fost,
dică faţă cu Metropolia română de păgubitore pentru posiţia de drept oâ după redeschiderea oongresului s’ar putâ Bunii amici.
Alba-Julia. a ei. alege o oomisiă, care să se ooupe de pro
Nu ne îndoim deci, că decă în Negreşit, numai ca se dea o
Acâsta înse, firesce, n’a împie iectul de statute presentat. Oongresului probă despre raporturile de bună
decat pe archiereii şi pe clerul şi adevăr Primatele va fi învitat la insă, î-s’ar trebui să i-se conoâdă do a-şl amiciţiă, ce esistă între Saşii arde
conferenţa din 17 1. c. şi pe epis
poporul bisericei române unite de-a copii români uniţi, Eminenţa Sa va săvârşi oelelalte luorârl conform ordinei de leni — în majoritate guvernamen
lua cunoscutele hotărîrî în cestiunea cji stabilite de el, aşa dârâ inoâ înainte de
primi din partea acestora răspunsul tali — şi între Maghiarii dela pu
autonomiei, răzimaţî fiind pe drep cuvenit. oa s’ar desbate statutul în şedinţa plenară tere, „Kronstâdter Tageblatt“, 4i "
a
turile lor nealienabile. şi guvernul ar trebui să garanteze, oă nu va rul Saşilor moderaţi din loc repro
băga în statut, oare eventual va fi propus
Nu mai este de lipsă, credem, duce în traducere un articul, ce a
se reamintim aicî tote fasele miş- Conferenţa lui Banffy cu Serbii. Majestâţii fciale spre sanoţiune, mol o dis- apărut de curând în „Magyar esti-
poaiţiâ octroată.
cărei de sine stătătdre autonomiste Luni în 6 a 1. o. s’a ţinut la 5 ore lap“ din Pesta despre Saşi.
din sînul Românilor uniţi, căci în d. a. în palatul ministrului-preşedinte diu Radicalul Dr. Krasoevici cjise, că par In acest articul Saşii sunt ata
tâmplările sunt încă prea prospete Budapesta conferenţa, ce a conchemat’o tida radioalâ numai ou condiţia aoeea ar caţi în modul cel mai trivial pen-
şi abia au trecut două luni dela con- br. Banffy. Au fost invitaţi la consfătuire intra în disousiunea unui nou statut, şi în tru-că îşi aperă „caracterul şi tipul
ferenţa din Cluşiu. Aflăm de bine următorii 6 deputaţi ai oongresului bise detail, oa să se garanteze pe deplin, că nu german .
44
însă totuşi a reaminti, că conferenţa ricesc sârbesc: Br. Ioan Zivkoviol (Agram), se va face niol un fel de oclroire. Aoâstă „câtă de lăudăroşl , cji° foia
e
14
episcopatului român unitdeL. Blaşiu, Dr. Elia Yuoetiol (Neopianta), Dr. Mibaii Cam în aoelaşl sens vorbi şi Dr. Dra-
care a premers adunărei dela Cluşiu, Polit (Neopianta), Dr. Pavel Drakulicî Jculicl, oerând adeoă şi el garanţii, oă nu ungurâsoă, „oarl au fost aduşi din graţia
regilor ungurescl şi au fost aşezaţi în oele
a decis a face o representaţiă cătră (Zombor), Dr. George Krasoevici (Carlovâţ) se va face niol o ootroire. Mai propuse, ca mai înfloritbre ţinuturi ale Transilvaniei,
Maiestatea Sa, cerendu-i înaltul scut şi primarul Duucha (St. Eadre). La oon- cei de faţă să revisuâsoă proiectul de sta dau numai atâta statului ungureso, oât este
pentru drepturile ameninţate ale bi ferenţă au mai luat parte afară de minis- tut şi resultatul să-l oomunioe guvernului, neapărat de lipsă fără revoluţia şi trădare
sericei. trul-preşedinte şi consiliarul ministerial Alex. oa acesta să-şi p6tă face observările sale. de patriă făţişă, şi le pare grozav de rău,
Atâta ne este cunoscut din co Dârday. Numai după aoeea ar fi să se oonvboe con oă nu Neamţul este stăpân peste aoâstă
municatul, ce s’a publicat la tim Conferenţa a deschie’o ministrul-pre- gresul bisericesc pe lângă garanţia sus ţâră. Ei soiu, că este o imposibilitate geo
atinsă.
nt
10
pul său în făia din Blaşiu. Ce s’a şeainte Banffy, 4 ® b că a învitat pe grafică, oa să aparţină, în orl-oe formă ar
întâmplat de atunci înebee nu mai domni spre a as uita părerile lor asupra Ministrul-preşed. Banffy răspunse ante fi, Germaniei; ou tote acestea voeso să fiă
seim. Am aflat numai cailele trecute, situaţiei actualo şi_ asupra modului, cum vorbitorilor, că nu este în posiţiă de a da numai Germani şi niol-odată îuoă un Sas
o astfel de garanţă. El (ministrul) încă nu
că corul episcopilor români uniţi a s’ar putâ reîncepe desbaterile ongresului născut n’a ch măoar atâta, oă este cetă-
s
şi-a format o opiniă definitivă asupra po
adresat tot-odată o representaţiă şi bisericesc. Bariffy mai adau-^ că faimele ţân ungar de naţionalitate săsâscă. In cer
cătră guvern şi cătră Primatele Un răspândite despre o deo tire de vederi sibilităţii şi admisibilităţii ootroâril în ge cul autonomiei lor totul e german, şcdla
gariei. între guvern şi oorbnă, nu sunt întemeiate nere. De aceea nu p6te părtini niol propu lor, serviciul lor de limbă e german şi oo-
Despre sortea paşilor întreprinşî, Dr. Vucetid (liberal) declară, că el şl nerea lui Drakulicî. piil şi-i trimit numai în şcole germane; în
0
8
cum am 4> i nu ne est încă nimic partida lui nu sunt pentru un statut unitar, Br. ZivJcovicl observa apoi, că între comunicare eu autorităţile ungurescl ei se
cunoscut. Nu seim îndeosebi, dâcă că este numai de lipsă a compleota statu astfel de împrejurări nici oă se p6te cu folosesc, bine ori rău, de limba maghiară,
Primatele Yaszary nu şi-a mai reî- tele parţiale esistente şi a-le aduce even geta la o astfel de aotivitate salutară a dâr aoâsta o fao ou adevărată orbre şi
noit încercările de a câştiga pe ar tual în conglăsuire. Crearea unui statut congresului, o® va fi eventual a se redes aceia, cari sunt siliţi din ofioiu să vorbâscă
chiereii noştri uniţi pentru vederile unitar ar reînoi numai conflictele intre laici chide. seu să scrie oâte-odată unguresce, tăgădueso
sale, dâcă a dat vre-un răspuns şi ierarchiâ, mai ales când se vor disouta Duncha (liberal) se pronunţă pentru în viâţa privată, oă ar înţelege unguresoe.
ori nu. schimbările în regulamentul eleotoral. Sta propunerea lui Drakulicî şi asigură, oâ nu Şi în acâstă privinţă nu e nici o deosebire
