Page 94 - 1897-08

Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 190—1897.

între Sas şi Sas, fiă el „verde" orî „alb" ; vedit temeinicia aousărei, disolvând un oa- o Panama ungurâsoă din oele mai gr o
„vercjii" sâu ultra-saşii sunt numai ou atât davru într’o soluţie de oaliu: după oât-va zave. Sunt implicate în afaoere mnlţime
mai cinstiţi, cu oât mărturiseso pe faţă — 27 August v. timp cadavrul se prefăcu într’o pastă grâsă. de persâne din sooietataa alâsă b Maghia­
oeea oe oeilalţl fac în seoret. Părechia regală română la Budapesta. rilor, făcâud parte ohiar din aristocraţia.
Furt cu spargere. Eri nâptea s’a oo-
„Este ourat de ne’nţeles de oe cei Foile unguresol anunţă, oă Regele Carol mis un furt îndrăsueţ la argintarul Fr. Advooatnl Vâzsonyi prin amintita hăr-
dela putere umblă ou aoâstă bandă ca cu şi Regina Elisabeta a României, întoroen- Derner din loo, strada atei Nr. 1. Făptui­ tiă, oe a înaintat tribunalului, arată, oă
nisoe ouă fierte moi .... du-se dela Ragaz, vor sosi în Budapesta torul neputând sparge uşa, a întrat pe fe- membrii direoţiunei acjl se retrag de-a lua
u
la 27 1. o. spre a visita pe Maiestatea Sa asupra lor răspunderea pentru prospect,
După acesta fâia ungurâsoă se mai râstră în magasiuul de argintăriă, duoând
monarchul nostru. Visita aoâsta era plă­ deşi prospeotul a fost subsoris de ei şi too-
repede de oâte-va ori în contra Saşilor în ou sine tot ce a fost mai preţios oa : lan­
nuită a se face înoă în luna treoută la Isohl, mai aoâstă împrejurare a servit mai mult
ounosoutul abil pătimaş şovinist, spune, că ţuri, inele, brăţare eto. in preţ de peste
Germanii, la care se înohină Saşii, nu se dâr din oausa inundărilor s’a amânat. 2000 florini. Poliţia urmăresoe pe hoţ. la ademenirea publioului, ca să cumpere
interesâză de loc de naţionalităţi în Posena acţiuni. Oitâză numele lui Francisc Kossuth,
Regnlarea congruei. Cu privire la re- Literare. Direoţiunea oăilor ferate reg.
şi în Alsaţia-Lorena, oi fao politică naţio­ care încă a fost angajat în aedstă afacere, p^o-
gularea congruei (a venitelor preoţesol) ung. publică oonours pentru liferarea de
nală germană, cu bine dâcă e posibil — şi miţendu-i-se 100,000 fl. în schimb pentru
foile unguresol anunţă următorele: după oe pânzeturi pentru poleit şi curăţit pe anul
ou forţa dâcă e de lipsă, pioe apoi, oă un anumit serviciu. El trebue să soie dâr,
consorierea venitelor preoţesol în t6tă ţâra 1898, resp, şi pe oeilalţl doi ani următori.
Saşii cer privilegii în sohimb, oă despre- oarl au fost membrii sindicatului, cine i-a
e deja terminată, comisiunile instituite de Ofertele sunt a se înainta direoţiunei sus
ţueso pe Maghiar. Şi aoum ese la lumină, promis acei bani şi de unde ’i-s’a pus în
oătră munioipii se ooupă aotualmente cu numite pănă în 5 Ootomvre u. o. la 12 âre
oe a înverşiunat de-odată aşa de mult pe vedere, că ’i-se vor plăti. Citâză mai de­
suprarevisiunea datelor oe au fost adunate. din tji. Informaţiunl se pot lua dela ca­
fâia maghiară în oontra Saşilor. „Magy. parte numele lui Csăvolszky Lajos, redac­
Comisiunile au terminat pe jumătate lu­ mera comercială şi de industria din Braşov.
estilap" spune adecă, că vercjii oei „gura- torul şi proprietarul cjiarului „Egyetârtâs",
crarea lor şi listele suprarevisuite le-au
livl“ au înfinţat o mişoare, ca să ridioe un Logodnă D-1 loan I. Ionică din Pre­ oare înoă este implicat în afaoere. Se arată
presentat oomisinnei reguioolare de oon-
monument „faimosului agitator săsesc Hon- deal s’a logodit ou d-ra Virgilia Maria in fine că şi bilanţul socotelilor a fost fals
gruă. In cursul lunei lui Septemvre eomi-
terus, un soriitor do versuri născut în Bra­ Panărea din Tohanul veohiQ. — Fiă în oeas şi s’a basat pe oifre fiotive eto.
siunea de congruă va fi în posiţiă de a se
şov". După opintiri de c}eoe ani abia s’a cu Doroo! Pe basa tuturor acestora aousatorii
ocupa cu datele amănunţite.
adunat suma necesară. La înoeput ei au cer, oa să se faoă o perohisiţiă domioiliară
Concert. Acjl şi mâne (8 şi 9 1. o.) va
însâroinat cu facerea statuei pe un ţiner „Reuniunea sodalilor români din Sibiiir 4 la membrii direoţiunei şi ai sindicatului şi
concerta la otel „Europa" musica lui Pon-
soulptor maghiar Kessler (pe cât soim noi, este cea mai veohiă reuniune română de să se oonfisoe tâte corespondenţele şi pro-
gratz din Cluşiu.
36
aoesta este chiar Sas din Braşov! — B»ed. meseriaşi, Ji* „Tel. Rom." Statutele ei tooâlele, oe se vor afla la ei în cestiunea
„Gaz. Tran9.“), estremii însă au protestat, portă olausula de aprobare a guvernului r. aoâsta.
oa statua lui Hoaterus să fiă lucrată de transilvan dto 4 Aprilie 1867. Intemeiător Unele dintre foile unguresol din Bu­
Imperatul Germaniei la manevrele
un artist maghiar şi urmarea a fost, oă au al ei e d-1 Nioolae Cristea, care 30 de ani dapesta se ooupă ârăşl în artioull de fond
însărcinat pe un soulptor din Berlin cu lu­ a stat neclintit în fruntea ei oa preşedinte. din Totis. ou acâstâ Panamă ungurâscă. Se vede însă,
crarea statuei, âr lui Kessler i-au dat nu­ Dumineca treoută Reuniunea şl a ţinut Dumineoă, în 12 1. c. va sosi împăra­ oă se simt fârte genate şi-şi impun multă
mai luorările ornamentale şi reliefurile de adunarea generală, în care s’a constatat, tul ’Wilhelm cu suita în Viena. De aci va reservă din oausa uuor persâne oa Kossuth
pe piedestalul statuei. oă fundaţiuuea de 50 fi. a comerciantului pleoa imediat mai departe peste Bruok, şi Csâvolszky, pe oarl, ori cum, oa fliariştl
Jiltă, în ce consistă cea mai nouă A. Beohnitz acjl e de 76 fi. 39 or.; fondul lângă Laita, la Totis, unde trenul împără- şi membrii atât de distinşi ai sooietăţii ma­
„tradare de patriă" a Saşilor! Ei creat în favorul unei a doua esposiţii in­ teso va sosi la 4 âre p. m. După înoheia- ghiare, nu-i pot tăvăli în noroiă fără nici
fac revoluţiă pe faţă în contra „ar­ dustriale constă din 81 fi. 99 or., bani gata rea manevrelor, în 15 Septemvre după o cruţare.
11
tei maghiare şi se duc la Berlin, vre-o 70 fi., âr valoraa inventarului peste amâdb împăraţii Ifranoiso Iosif şi Wilhelm
când le era uşor se se adreseze la 800 fi. Preşedintele N. Cristea şi vioe-pre- vor pleca dela Totis peste Mohaciu şi mo­ Un „Jidan maghiar" la congresul Jida­
maestrul, care a lucrat statua lui şedintele N. Simtion, rugâudu-se a fi dis­ şia arohiducelui Friderio, spre a faoe vână-
Arpad de pe Tempa. pensaţi dela aceste posturi, au fost procla­ tore acolo la Bellye. In 20 Septemvre va nilor din Bazei.
maţi din partea aduuărei: oel dintâiu ca
Bunii amici îşî dau arama pe sosi în Budapesta, unde va sta pănă la 21 Am amintit, oă «flilel© acestea s’a ţinut
faţă. Suntem curioşi, ce le va răs­ president onorar ou dreptul de a presida sâra şi apoi va pleca, fără a trece prin în oraşul Bazei din Elveţia un oongres al
punde fdia moderată, care promite adunările generale, âr oel de al doilea oa Viena, peste Odelberg la Berlin. Jidanilor, în oare s’a hotărit înfiinţarea unui
a reveni. membru onorar. S’a ales nou president d-1 In Totis se fao mari pregătiri pentru stat „naţional" jidovesc în Palestina,— da
Viotor Tordăşianu, vice-presideni I. Ganea, primirea înalţilor âspeţl. Guvernul a lăsat cumva Sultanul le va permite.
notar G. Poponea, oassar Florea Cruoiţa, să se oonstruâscă la gară un admirai oort
Demonstraţia socialistă în Praga. oontrolor I. Roşea, bibliotecar G. Mooian regeso, care costă nu mai puţin cu 36,000 La aoest congres a luat parte şi un
advooat Jidan din Blaşiu, ou numele Rdnai
şi alţi 8 membri în comitet. fl. Cortul va fi de 15 metri înalt şi 12 me­
Este interesant, că în aceeaşi (fi, în Jdnos, oa singurul rapresentant al „Jidani­
tri lat. Aici Majestatea Sa va aştepta pe
care s’a ţinut congresul Cehilor, adeoă Du­ Nouă conferenţă cu Serbii. Pe aatădi, lor maghiari". Acest Ronai descrie aoum
împăratul Germaniei.
mineca trecută, socialiştii au ţinut un mare Miercuri şi pe Vineri br. Banffy a cou- în „Budapesti Hirlap" isprăvile, oe le-a
O coronă pompâsă a S-lui Ştefan în-
meeting tot în oapitala Boemiei spre a chemat nouă conferenţă în afacerea con­ făout el la congres. Fiind-eă un Jidan din
manifesta pentru paoe. Din împrejurimea gresului biserioei sârbesol. Pe atjl la 11 âre cununâză cupola cortului, împodobit tot cu Viena s’a înoeroat ou date statistice să do-
Pragei şi dintre Germanii boemi s’au pre- au fost invitaţi la oonferenţă; Dr. Nio. draperii de mătasă şi de catifea, Mobila- vedeseă, oă Jidanii ar fi asupriţi şi în Un­
sentat număroşl luorătorl. MaximovicI (Zombor), Ştefan PopovicI (Bu­ giul oo9tă dintr’un tron sculptat, o masă, garia, Ronai s’a simţit îndemnat să-i răs­
şâse scaune miol „unguresol" şi o bancă
Meetingul s’a ţinut sub oerul liber. dapesta), Dr. Iosif laghiol (Mohaciu), Dr. soulptată. Iu vârful cortului va fâlfăi ud pundă. El 4'ss între altele:
Au luat parte la el toţi deputaţii social- Sim. Pavlovicî (Zombor) şi consiliarul mi­ mare stâg tricolor unguresc, asemenea la „In Ungaria, oare este un stat inde­
demooraţl din Boemia şi Moravia. De pe nisterial Dr. Mandiol (Neoplanta). L& con- drâpta şi la stâDga întrărei două stâgurl pendent şi puternic, libertatea şi dreptatea
două tribune s’a vorbit nemţesce şi oe- ferenţa, ce se va ţinâ Vineri au primit în- unguresol. La sosirea împăratului german, stau tari, oa şi o stâncă în mare. Insă oine
hesoe. Atacuri vehemente au fost îndrep­ vitaţiunl: Patriarohul Brankovici şi episoopii unul dintre stâgurl va fl înlocuit ou stâgul cuuosoe istoria ou drept cuvânt pâte să-şi
tate în contra guvernului şi a partidei na­ serbesol. impună întrebarea: ore nu pote să vină un
imperiului german.
ţionale oehice. Deputatul Schrammel t^ise, timp, când valurile reaoţiunei şi ale sălbă-
Iubileul primatelui Vaszary. Cardinalul In 10 şi 12 Septemvre va fi ilumina­
oă muncitorii ambelor naţiuni au să sufere tăoiei să prăbuşâsoă stânoa şi s’o sfarme
primate Claudiu Vaszary va merge în 12 ţia în Totis.
mai mult în urma luptelor naţionale. Ei în bucăţi? Ungaria nu numai oă are o
Septemvre la Pannonhalma spre a-şl serba
nu vor să scie de aoâstă luptă. Luorâtorii acolo în oeroul fraţilor săi călugări de odi- constitutiă liberă, dâr aoum mai are şi un
11
stau pe basă internaţională şi renunţă la Speculaţiunils societăţii „Fortuna guvern îd adevăr liberal, energic şi bine­
nioră aniversarea a 50-a a cjilei, în care
un regat al Boemiei, în oare ar trebui să înaintea tribunalului. voitor.
Eminenţa Sa a intrat in ordinul Benedic-
flătnâucjăscă tocmai aşa, ca şi în ori oare
tinilor. Am oomunioat la timpul său, că mai „Celelalte elemente ale statului însă
altă provincia austriacă. El atăcâ apoi gu­ mulţi acţionari ai sooietăţii miniere „Kor- nu sunt tâte pătrunse de asemenea senti­
vernul Badeni, aousându-1 că a aţîţat ura Ex-regele Milan a moştenit, piarul tuna , ce era să se înfiinţeze anul trecut mente, Poporaţiunea stă din donă părţi:
u
naţională, aşa că comisarul, care era de sârbesc „Szbobran" află, că răposatul baron în munţii apuseni, au înaintat plângeri la din Maghiari, cărora aparţin şi Jidanii, şi
faţă a trebuit de repeţite ori să-l adino- Miloş Baioh a redat prin testament dinas­ tribunalul din Budapesta pentru crima în- din aşa numitele naţionalităţi. Aoestea din
nieze. tiei Obrenovioî marele proprietăţi din Ro­ urmă urăsc pe Jidani din motive politice;
mânia, ce le-a moştenit dela unchiul prin­ şelăciunei atât contra membrilor din direo­
După primirea manifestului de pace, ţiunea numitei sooietăţl, cât şi în oontra fiind ele duşmani ai Maghiarilor, an inven­
ţului asasinat Miloş. Averea acâsta o va
meetingul s’a închis. A urmat apoi proce­ tat legenda, oă de n’ar fi Jidanii, Ungaria
moşteni dâr ex-regele Milan. sindioatului.
siunea de manifestare. In fruntea conduc­
De atunci numărul acţionarilor aou- s’ar prăpădi. Aoest neadevăr află în multe
tului s’au purtat stâgurl roşii cu insorip-
In cestiunea autonomiei catolicilor ma­ satorl s’a sporit mereu, aşa că a ajuns părţi crecjement. vătămând adâno pe Ma­
ţiunl în limba germană şi oehă, oa : „Pacea
ghiari se va ţiuâ la Budapesta o oonferenţă pănă aoum la 30. Toţi aceşti aousatorl se ghiari şi revoltându-i în oontra Jidanilor.
popârelor! Jos cu ura dintre naţionalităţi!
a episoopilor catolioî în cjiua de 17 Sep­ plâng, că au fost prin înşelăoiunl ademe­ Urmarea este, oă pe oând unii ultraiştl nu
Libertate şi cultură! Faoe-ţl să se înfră-
temvre n. o. Conferenţă este oonvooată de niţi oa să subsorie acţiuni, pe cari le-au şi înoetâză de-a se plânge, oă înoă nu suntem
ţăsoă popârele şi daţi-le egala îndreptă­
primatele. plătit, pierzând ou totul vre-o 30.000 fl. destul de mighiarisaţl, pe atunci alţii ne
ţire!" In fruntea şi la coda conductului Advocatul Vilhelm Vâzsonyi, care re- batjocureso, numindu-ne Maghiari de oinol
mergea câte un detaşament de sergepţl Când se sfîrşesce secolul nostru ? Con­
presentă pe o parte dintre acusatorl, a îna­ piţule".
călări. gresul internaţional de statistioă din Pe-
e
intat cjil le acestea o hârtie, prin oara vrâ Va să (j'oâ jupanul Rânai dela Blaşiu
tersburg a decis după lungi discuţii, ca
Vre-o 15,000 persone, bărbaţi şi fe­ să orienteze tribunalul asupra personelor, găsesoe, că numai naţionalităţile sunt de
mei, au luat parte la demonstraţia. Publi­ sfirşitul secolului aotual să se soootâsoă pe cari au făout parte din sindicat, a celor vină, oă na tootnai toţi Maghiarii se sărută
cul s’a purtat fârte rece. Nu s’au audit nici dina de 31 Decemvre 1900. cari au subsoris prospectul etc. Tot-odată. ou JidaDÎi. Ei a aousat aşa-dâr naţionali­
o strigare simpatioă. Deputatului ceh Stei-
Şi-a disolvat soţia! Caşul acesta s’a cere, ca membrii din direcţiune James tăţile înaintea oongresiştilor perciunaţi dela
ner, oare mergea înainte cu deputatul ÎDtâmplat în America. Un oârnăţar din Langermann şi Eduard Hammond, cari Bazei, în timp oe guvernului Banffy i-a
Schrammel, i-s’a strigat: „De oe nu mer­ New-Jork şi-a ucis soţia şi, oa să ştârgă după ce au aflat, oă s’a făout arătare oon­ dat un testimoniu de bună conduită. Pâte
geţi la Reiohenberg? Aoâstă este o de­ orl-oe urmă de vinovăţie, a disolvat’o în- tra lor, s’au depărtat fără de veste din Bu­ fi mândru guvernul Banffy, căci jupanul
monstraţia plătită de Germani şi de Ji­ tr’o căldare ou o soluţiune de caliu. Crima dapesta, se p.ă prinşi şi arestaţi preventiv. dela Blaşiu a soiut să represente pe „Ma­
dovi !“
s’a descoperit, găsindu-se pe fundul vasului Caşul e de oea mai mare sensaţiă, ghiarii săi jidani" toomai în spiritut dorit
un os de deget omenesc. Un chimist a do­ căci după tote semnele are să se descopere de el.