Page 95 - 1897-08
P. 95
Nr. 190-1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
Rânai mai spune, oă el a fost singu plăsmuit visul panislaraismului şi carac torie diplomatică, dâoă Sultanul le acordă D I V E R S E .
rul între oongresiştî, care s’a presentat la terului lui ’i se întipări patima intrigilor o audienţă sâu ordinul Osmanie, moleşiţi
congres ou „oolorile patriei sale“ şi că multiple şi încuroate. de o viaţă voluptosă în parcurile ooufis- Accident nenorocit. — In deonrsul stră
multe plângeri ar fi avut de-a ridica îd Visător, Abdul-Hamid este însă şi oate Armenilor, fericiţi de admiraţia, pe lucitelor <Ţilo ale visitei presidentului Faure
contra modului, cum sunt trataţi Jidanii metodio şi munoitor. E fârte cumpătat, se oare luxul lor o deştâptă în Europenii din la Petersburg, s’a petreout în cheul Kalas-
pe la judeoătoriile ungurescl eto., dâr le-a supune la duşuri reci, e în curent ou tâte levant, ambasadorii nu fao în realitate ni- chuikow un accident nenorooit. Un pu-
retăcat. afacerile externe şi interne, oiteşte raporte mio, ei, care ar trebui să oorotâsoă pe blio număros, înconjura pe matrozii fr»n-
14
Pentru aceste dovech de „patriotism , ascultă ascuns după un paravan interoga creştini. oesî, cari petreceau ou multă veseliă îm
ca mâne îl vom vede si pe Rânai căpătuit toriile lui Izz9t-bey, primeşte ambasadori, * preună cu matrozii ruşi. Unul dintre fran-
ou vre-uu post gras. miniştri, generali, particulari. Ideea fixă a lui Abdul-Hamid este oesî, voind a arăta cum se salvâză în Franţa
Când, stors de puteri, cade în pros- cei înecaţi, sare fără de veste în Neva şi
să reconstitue imperiul otoman cu organisaţia
traţie, Abdul-Huda dervişul îl aţâţă din începe a face figuri de înotat oare de care
ScirI din România. nou la lucru, vorbindu-i de visul panisiamist. pe care i-a dat’o califul Omar. Aoâstă orga-
nisaţie presupune pe de o parte pe cre- mai risoate, oufundându-se şi anărând âr
— Prinţul moştenitor român se află atât * dinoioşl, militari şi funoţionarî, pe de altă la suprafaţă. Cei l’alţl matrozi şi publiool
de bine restabilit încât de o săptămână în- Pentru a-şi ajunge scopurile, Abdul- parte pe raiale (turmele, adeoă necredin aplauda frenetio. De-odată însă matrozul
oooe se preumblă c|ilnic ou trăsura, între Hamid întrebuinţâză de preferinţă corupţia cioşii) cari ou munoa lor trebue să procure nu mai aoare la suprafaţă. Treo minute în
ârele 9 şi 10, însoţit de prinoesa Maria. prin bani. subsistenţa şi luxul celor dintâiii. Cuvântul tregi şi priveliştea e înoa tot penibilă ; ma
Profesorul Leyden, profitând de ooa- Are o maximă a lui: Cumpăr sufletele raiale (turme) exprimă perfeot concepţia trozul nu se mai vede. O voce strigă atunoî:
siunea îutoroerei sale dela oongresul din pe nesce mărfuri; âr în privinţa mijlocelor politică a unor nomacjî cuoeritorî. Pe ra Scăpati-1 să înâoă! Mai mulţi matrozi sar
Mosova, a venit la Sinaia să vadă pe prin financiare ale imperiului, un demnitar turc iale trebue să le ţii în frâu prin terdre, ma imediat îu apă, dâr scot numai un oadavrn.
ţul moştenitor. El va petreoe aiol două a spus odată: Turcia e ca un sac de făină sacre; âr oredinoioşii sunt supuşi la stricta Mulţimea s’a risipit adâno întristată de ac
cjile.
deşert. Ţi-se pare că nu e nimic în el; scu- disoiplină. cidentul nenorooit.
— Bepresentarea Bomăniei la Constan- tură-l, bate-l: va ieşi la făină mereu. In conformitate ou aoâstă oonoepţie, împăratul Wilhelm în Francia. „Etoile
linopol. Cetim în „Timpul *: Suntem positiv Din veniturile imperiului Sultanul ia Abdul-Hamid orgamsâză măceluri printre ne Belge“ din Bruxella publioă următârele lu-
1
informaţi oă d. Trandafir Djuvara, minis partea leului, âr restul e împărţit între mi- credincioşii revoltaţi şi exildzâ, închide, său... ornrt interesante: împăratul Germaniei
tru la Constantinopol, actualmente în con- nisteriul marinei şi al răsboiului: oele-l’alte corupe pe credincioşii nediscivlinaţi; stabi- Wilhelm II a fost în anul 1889 în Paris,
oediu, este adânc mâhnit de faptul, că d. ministere nu capătă deoât fârămiturl. le8oe o oensură rigurâsă; închide şcolile despre oare lucru n’a soiut nimeni, afară
Dim. Sturdza a trimis pe d. N. Mişu, şeful Apoi e tesaurul imperial din oare libere; distnbue prin şcoli oateohisme pan- de guvernul franoes. In Germania se cre
divisiei politioe, ca să-l înloouiasoă, pe tim Sultanul soâte ia fiăcare moment obiecte islamiste; ordonă să i se însorie numele cu dea, oă împăratul a oălătorit la Polul nor
preţiose pentru daruri sâu pentru amane litere de aur pe. pâreţii şoolilor; opresoe
pul conoediului, pe lângă Sublima Pârtă. dic. în realitate însă el îsî petreoea la.
tare. Tesaurul acesta, unul din oele mai orl-ce desvoltare a comeroiului, industriei,
D, Djuvara — ne spune un fruntaş liberal „Hotel de Bade“. împăratul, inooguito,
frumâse din lume, conţine petre preţiose orl-ce mişcare intelectuală; se îngrijesce
— a simţit abia acum oă oonoediul său visitâ espositia din Versailles şi avu de
de ale tuturor Sultanilor dinastiei, minuni de armată, pe oare o organisâză prin ge
este un oonoedin ilimitat şi oă d. Mişu a gând a petrece în capitala lumei două săp
răpite Egiptului şi Persiei, tronuri de aur nerali nemţi şi în care înrolâză horde
fost trimis la Constantinopol pentru a ra tămâni. dâr în grădina „Tuillerii“ fu cu
împodobite ou mărgăritare şi diamante, dia curde.
porta esaot d-lui D, Sturdza despre adevă noscut de un ofioer prusian şi. din oansa
deme, eto. Şi dela un asemenea Sultan Europa
ratele disposiţii ale guvernului otomau faţă aoâsta împăratul trebui să părăsâsoă Pa
In sfîrşit Sultanul a vrut să-şi alcă- credulă aşteptă reforme! („Drapel. )
u
de Gestiunea macedoneană, disposiţii pe risul înainte de timn. Oe a fost însă mai
tuâscă şi o avere personală, pentru oaşul
oare d. Djuvara n’a fost Dicî-odată în stare interesant, tot timpul cât a mai stat Wil-
detronărei. Un intermediar armean, Agop-
să le simtă şi să le ounâscă. helm în Paris, după 09 a fost cunoscut de
Paşa, se presintâ la marii proprietari ai
— Divisia de Dunăre a dotei române, ULTIME SOIRI oficerul prusian, acesta a fost arestat do
Asiei-miol şi le comunică, oă Sultanul
de sub oomanda d-lui maior Poenaru, a poliţia şi numai după oe 'Wilhelm a pără-
vrea să le cumpere proprietăţile. Moşii Viena, 7 Septemvre. Acjî înainte
sosit în portul Galaţi, venind din susul sit Parisul, a fost eliberat din arest.
enorme în valore de miliâne fură cumpă de amecjî Majestatea Sa a primit în
Dunărei, unde timp de 2 luni a lucrat la
rate cu preţuri de nimic (20.000 fr.) plus audienţă pe ministrul-preşedinte un 0 sinucidere îu glumă. E oâtva timn
harta maritimă a albiei Dunărei de sus.
o decoraţie sâu o ameninţare. Represen- guresc Banffy. După amâcjî la 2 ore de oâod un tînăr din Paris, făcând ounos-
Dnpă o sumară inspeoţiune, reparaţiune şi
tanţl de ai Sultanului luau parte la vân- a fost mare consiliu de miniştri co oinţa unei fete drăgălaşe, se înamorase de
curăţire a vaselor oe compune escadra de
Dunăre a flotilei române, acâsta va porni 4area publică a terenurilor statului şi se mun sub preşedinţa Maiestăţii Sale. dânsa si la urma urmelor intrând îo rele-
înţelege, oă nimeni nu îndrăsnea să-i con- Se vorbesce, că acest consiliu s’a ţiunl mai intime, aveau dese întâlniri, De
în susul Duuărei spre a visita t6te portu
oureze. ocupat ou stabilirea terminului pen câteva Jile însă o neînţelegere «e ivi între
rile Bulgariei şi Serbiei, şi va staţiona câte tru întrunirea delegaţiunilor. cei doi araoresaţî, şi ou t6te demersurile
va 4'le în prinoipalele porturi ale regatelor In sfârşit, confiscările averilor oelor tînărului pentru a mai dobândi o întâlnir i
amioe. condamnaţi se făceau în profitul Sulta Viena, 7 Septemvre. Foile parti
dela amanta sa, sforţările îi rămaseră za
nului. Afli Sultanul este proprietarul oelor dei naţionale germane anunţă, că
— Statua vânătorilor din Ploescl. S’a darnice. Vineri sâra amoresatul se deoiso
mai frumose terenuri din Anatolia şi Me- membrii acestei partide îndată după
deois ca solemnitatea ridicării statuei în jsă facă o ultimă încercare, şi după oe se
sopotania, pădurilor de curmali de pe ţăr întrunirea parlamentului vor pro
amintirea vânătorilor din Ploiesoî să se narmâ ou un revolver înoăroat ou şâse fo
murile Tigrului, eto. Padişahul este, după pune, ca guvernul se fia pus în stare
facă pe la sfirşitul lui Septemvre. Piua curi, se îndrepta spre locuinţa amantei
Ţar, oel mai bogat suveran al Europei. de acusaţiune din causa întâmplări
inaugurării se va fixa după întorcerea M. sale recalcitrante, sub ferestrile oăreia se
Favoriţii lui ştiu că dela nici un alt prinţ lor dela Eger şi Asch. şi a vătemă-
S, Regelui. Cu aoâstă ocasiune se va cânta preumbla mai bine de o oră. Pe la 6rele
n’ar putea primi atâtea daruri ca dela bo rei imunităţii deputaţilor, precum şi
un imn compus anume pentrp aoâstă so 12 diu nâpte, sătul de atâta preumblare,
gatul Abdul-Hamid, ceea ce îl asigură con dm causa susţinerei gimnasiului slo-
lemnitate de d. Dim. Olănesou (Asoanio) şi amoresatul intrâ într’o cafenea vecină si
tra intrigilor de seraifi. vean di a Cilii.
pus în musică de d. Muzioeacu, dirigintele însărcina pe chelner de a merge să oomu-
Forte sgâroit, Abdul-Hamid e forte
corului Sfintei Mitropolii din Iaşi. Budapesta, 7 Septemvre. „Ma- nioe amantei, oă dâoă uu vine imediat să-t
darnic, când e nevoe. Soie să se servâscă
gyarorszâg“ află, că cu ocasiunea vorbâsoă, el se omâră sub ferâstra ei. Fa* a
— Delapidare. In oassa regimentului de de minune de instrumentul admirabil al
audienţei sale de astăcjî, ministrul- refusâ din nou. Când i-se aduse acest răs
dorobanţi din Bacău s’a descoperit o mare oorupţiunei, al seducţiunei prin daruri şi
preşedinte Banffy a informat co puns, tînărul amores soote repede revol
lipsă de bani. Se vorbesoe de 10,000 lei, prin amabilitate. Dâr la nevoe soie să tu
;
rtina, afară de situaţia politică, şi verul din busunar ş îsî trage trei fooort
cari ar fi fost delapidaţi de cassierul regi ne şi să trăsnâsoă. Demnitari turci au mu despre pregătirile, ce se fac din in
mentului. rit d9 apoplexte, de furia Sultanului! în regiunea inimei. Trânteşte apoi arma !a
cidentul sosirei împăratului german pioiorele celorlalţi consumatori îmărmur'tl
* la Budapesta. şi o şterge cât îl ţineau pioiârele, strigând
Din misterele Constantinopolului. Abdul-Hamid se jocă ou ambasadorii Acelaşi (jiar cŢice, că în consi oă se duce să mâră sub ferâstra iubit - t
ca şi ou nisoe păpuşe. Pe rând îi măgu- liul comun ministerial s’a stabilit, ca sale. După-ee se mai desmeteoiră pntiu
u
Bevue des revues continuă, în numă
n lesoe şi ameninţă. Pe Rusia o ameninţă oă delegaţiunile se fia convocate la fi din zăpăoâla în care îi adenoise aoâstă
rul recent, cu descrierea interesantă a stărei
va chema pe Kiamil la vizirat şi va urma nea lunei Octomvre. scenă, consumatorii eşiră ou toţii după dispe
de lucruri din imperiul Sultanului. Mai în
o politică euglesă; pe Anglia o ameninţă, ratul amoresat pentru a-i da ajutârele de
tâii! revista ne face următorul portret al Eger, 7 Septemvre. Arestarea
că va deschide Ruşilor Dardanelele ; Fran- cari avea neapărat trebuinţă. Dâr el se
înaltului padişah: deputatului Hofer pentru infidelitate
oiei îi arată cereri de oonoesiunl de oăi a produs aici o extra-ordinară agi făcuse nevăzut. Agenţii poliţiei sosiră şi ei
Actualul Sultan, Abdul-Hamid. a cres
ferate făcute de Germania. Apoi vin pro taţiune. încă erî era mare temerea, pe dată şi luând revolverul, îl depuseră la
cut posomorit şi singuratic în mijlocul in
misiunile. Ambasadorului engles ii promite postul de poliţie din apropiere, unde co
trigilor seraiului. El nu era destinat la dom că în urma iritaţiunei poporaţiunei
insule cu pescării de mărgăritare din gol vor isbucni turburărî şi spre seră misarul oonstatâ, oă arma era înoăroată eţj
nie; afsră de aoâsta fraţii lui şi marii dem
ful persic ; ambasadorului rus îi spune, oă s’a întâmplat în adevăr o demons- cartuşe ârbe. Glumeţul desperat nu-şl fă
nitari ÎI dăduseră porecla de Ruciuk-ermeni
mai degrabă va ceda Oonstantinopolul Ru traţiune mare. După 8 tire o mul cuse absolut nici un rău ou cele două fo
(mioul armân), de âreoe se 4'° oă ar fi
e
siei, deoât să faoă Angliei sâu Franoiei ţime enormă, cântând „Wacht am curi de revolver şi se dusese în cea mai
născut din relsţiun’le unei sultane, soţia
concesiuni; şi aşa mai departe. In sfîrşit Rhein“, s'a dus înaintea închisorii. mare linişte să sa culoe. Comisarul seo-
lui Abdul-Medjid ou un ceasornicar armân, ţiunei i-a dresat un prooes de contraven-
îi oopleşesoe pe ambasadori cu daruri. In Primarul şi şeful poliţiei au căutat
ataşat la pavilonul EUhat-Hane, unde prin
gândul Sultanului trimişii puterilor sunt să liniştescă pe popor şi să-l îndemne ţiune pentru portul de arme proibit prin
ţesa stătuse multă vreme închisă. E fapt, lege. La surprisa acâsta nu se aştepta
dintre sufletele pe cari le cumpără ca pe a se împrăscia, der mulţimea nu s’a
oă Abdul-Hamid are o fizionomie frapant glumeţul!
nisce mărfuri. mişcat din loc pănă spre mecjul
armenâsoă. P6te de aci se explică ura
pe care actualul Sultan o are împotriva „Posedăm, dioe autorul artioolelor, o nopţii. E temere, că demonstraţiile
nenorociţilor armeni. colecţiă de cuvinte uimitâre de impertinenţă se vor repeţi astăcjî. L i t e r a t u r ă .
Oa adolescent Harnid a trăit retras şi de dispreţ la adresa diplomaţilor, oarl Barcelona, 7 Septemvre. Consi In Tipografia Dieoesană diu Arad a
6
M
într’o regiune sălbatică din împrejurimile de 4 Q6 ani defilâză la Y!diz-Kioek . „Re- liul de răsboiu a condamnat pe asa apărut: „A B C“, carte de cetire pentru elegii
Constantinopolului, îndeletnioindu se ou mu- vue des revues* a suprimat aceste insulte ca sinul Sanpon la patru-cţeci de ani clasei I, de losif Moldovanu învăţător :n
sica, ou istoria marilor Califi şi ou citirea prea indeoente. muncă silnică. Arad, Nic. Stefu, Nic. Boşcaiu, Iuliu Grof-
romanelor lui Sue, Ponson du Terrail şi Jucării ale unui om, cari îi jocă oa şorean şi Petru Vanu, învăţători. Preţul
Gabarian. In singurătatea aoâsta şi sub in pe nisce păpuşe, geloşi unii de ceilalţi, în 20 or.
fluenţa acestei lecturi, ereerul lui Hamid a conjuraţi de spioni, lăudându-se cu o vic *
