Page 97 - 1897-08
P. 97
iăMaistraţiuiist, „Saseta" iese îi M-care Hi.
i! TiDOfTâîf- AiKlifâflieîK peiitru Austro-Uugaria:
piaţa ffl&f» M'r, 80> Pe un 'an ,Î2 fl.. pe şese ioni
Sc^ÎHOi’i aeâwioaiî- ra mo 6 fl., pe trei luni 3 fl,
gîÎ Jî«i3j.--îisjînnoxjţ'ne roi .na N-rii do Dumlneoă 2 fl. pe an.
*uîrim*S- Pentru Epânia si străinătate;
;*3liBATE ao piumeuic la Adml-
alstraţlunaSn Braşov şi la as.- Pe un an 40 fronol, pe şbae
raăiiârele Birouri da «nursolurl: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
In Ticna: M. Ihtknt, Htmrtch N-rii de Dnmineoă 8 frano!.
’khalek, Rudolf Mossi, A. Oppiliki Se prenumără la tdto oficieie
Nuchfoleer; inton Ovpeiik, J. poştale din Întru şi din atarâ
OnKntbcr, In Budapesta : A. V. si la dd. eoleotori.
Qoldbergerg, iduttm Bemat: în i^namentul ţientru Braşov
Buonreaoî: Agimce floral, Sun» administraţiunea, piaţa mare,
oursale de ICeumanie; în Ham- tOrgul Inului Nr. 30 etagiu
hurt,: Karoiyi & Litbmann.
I.: pe m an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o seriâ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
irarmond pe e ooldnă 8 ar. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbra pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioărî mei dese dupâ 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ai învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Beolame pe pagina a 8 -a o tele cât şi inserţiunile simt
eeriă 10 or. a eu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 191. Braşov, Vineri 29 Âugnst (10 Septemvre) 1897.
Din cnnsa s-toi sărbători diarul un ra de mici se fia iniţiaţi în greutăţile ploatare din partea Jidanilor şi a autorităţile locale şi dreptul de-a se folosi
apără pănă Sâmbătă săra. comerciului, se scie suporta munca altor speculanţi străini. de limba italiană a judecătoriilor de prima
fisică şi se-şî însuşâscă dibăcia pro- Ce nu s’a făcut însă pănă acjî, instanţă. Niol nu au fost întrebaţi dinainte
Un pas salutar. priă unui comerciant crescut, cum se va face de aici încolo. Pentru Fiumanii, dâoă sunt învoiţi cu acâstă ino-
se c}ice, la tarabă. acesta ne garantâză salutara deci- vaţiune, ori nu, ci Banffy s’a basat numai
Alaltăerî şi-a ţinut adunarea ge- Vrând se dăm un avent comer siune a societăţii comercianţilor pe forţă.
nerală vechia societate a comercian ciului între [Români, [ne-am apucat noştri. Şi în alte privinţo guvernul lui Banffy
ţilor români din oraşul nostru, cu mai întâiu se clădim coperişul şi am Dumnecjeu să ajute! le face Fiumanilor multe amărîoiunî. Aşa
noscută şi sub numirea de „Gremiul omis de-a pune temelia, am îngrijit de esemplu postul de guvernor al oraşului
levantin al comercianţilor români de crescerea teoretică, der am între- stă de atâta timp neooupat numai din causa
din Braşov**. lăsat de-a ne ocupa de desvoltarea Conferenţe 'ministeriale în Viena. guvernului unguresc, oare pe guvernorul
Nu vrem pentru astăcjî se ne practică a comerciului. Ou privire la conferenţa ministeriacă comună, de mai înainte oonte Batthyany l’a silit să
ocupăm de societate însă-şi, de care Resultatul e, că tinerii noştri care a durat aprâpe 2 6re şi la care au dimisioneze din motiv, cum se cjioe, oă
este legată istoria câtor-va decenii crescuţi pe la academii comerciale, luat parte ministrul de esterne Goluoho-wski, respectă drepturile legale ale oraşului şi
din vieţa comercianţilor români bra după absolvarea studielor, sunt si ministrul-preşedinte Badeni, ministr.-preşed. nu se prea supunea planurilor, auarehiste
şoveni, şi care din motive indepen liţi se emigreze în massă în Româ br. Banffy şi ministrul ]oomun de finanţe ale guvernului din Budapesta. Gam de ace
dente de ea abia a mai putut da nia, căci la noi nu-şî pot afla apli Kâllay, seraportâză clarului „Pester Lloyd“. leaşi motive trebue oă s’a văcjut silit să
semne de viâţă de un lung şir de caţia. Afară de câteva institute de oă având în vedere situaţiunea neclarifioată dimisioneze şi succesorul său Ciotta.
ană încdce. Vrem se remarcăm de-o- bani, ce le avem, ei nu găsesc la în politica interiora, nu s’a stabilit de De atunol locul de guvernor este su
camdată numai un conclus al adu- noi aprope de loc alte firme comer ocamdată terminul când sâ fiă convooate plinit prin mameluoul guvernului ungureso
nărei generale de alaltăerî, care ni-se ciale române, la cari se-şî p6tă afla delegaţiunile. Gadl Tibor. Acest Gaâl a fost cjilele aces
pare de cea mai mare importanţă aplicaţiă. Din Viena se mai anunţă, că pe (jiua tea la Budapesta, uode — după oum aflăm
din punctul de vedere al îmbrăţi Ce-i mai trist, chiar şi aceia de erl, 8 Septemvre, a fost oonchiemat un dintr’o oorespondenţă din Fiume a (jiarului
şării şi popularisârii comerciului în dintre comercianţii noştri, cari prin consiliul ministerial ausiriuc, care avea să „Alkotmany** — a primit dela Banffy îm
tre Români. munca şi hărnicia lor au ajuns se-şî se ţină sub preşedinţia Majestâţii Sale îm puternicirea, oa „ou mână de fier să caute
Basaţî pe statute, după cari sco formeze o stare mai bună şi neater- păratului şi avea să aducă o deoisiune asu a regula cestiunile, în contra cţiarelor să
pul societăţii este ajutorarea şi pro nătăre, în loc de-a fi făcut din fiii pra situaţiunei interiore în Austria. Alal- aplice censura (pe basa unei legi absolutis-
movarea comerciului, membrii adu- lor nisce urmaşi vrednici, cari se tâerl dimineţa, fiind anume ehiemat, a sosit tioe rămase în vigore de pe timpul lui
nărei de alaltăerî au venit la idea, ducă şi mai departe comerciul al în Viena deputatul Dr. Ebenhooh din Lina Bach) şi peste tot sâ se considere pe sine ca
că în împrejurările de acjî societa cătuit de părinţii lor, s’au îngrijit, şi a avut deja în rjiua aceea o oonvorbire ’tepresentant al intereselor guvernului ungu
u
tea nu va pute lucra mai cu efect cu preferinţă a-i îmbogăţi cu teorii de o oră cu contele Badeni. Se vorbesoe, resc, 6r nu al intereselor oraşului Fiume .
pentru ajungerea scopului seu, de şi cu diplome de pe la academii, oa Dr. Ebenhooh va fi ales cu ooasia re- In faţa unor măsuri atât de voluioe
cât decă va îngriji de formarea unei abătendu-i dela brazda, în care au deschiderei camerei austriaoe în locul lui şi despotice faţă cu un oraş ou drepturi
sucrescenţe de comercianţi practici muncit părinţii lor. Kathrein, preşedinte al Oemerei autonome cum este Fiume, în care după
români. Adunarea a şi botărît deci, Urmarea o vedem cu ochii. Şi ultima numărare a poporaţiunei abia se
ca din venitele fondului societăţii, rurile puţinilor comercianţi, ce i-am află 1000 de locuitori maghiari, e lucru
cariajung acjî la suma aproximativă de avut înainte, s’au rărit, fără de-a lăsa Oraşul Fiume şi guvernul unguresc. uşor de înţeles, oă raporturile între Fiume
80011. la an, se se împartă şi anumite în urma lor o sucrescenţă, care se-i şi guvernul ungureso sunt cât se pote de
ajutore între acei tineri români, cari înlocuâscă. S’au stîns şi se sting pe Soim, că raporturile între oraşul Fiume încordate. Fiumanii, deşi cu puteri nee
se vor aplica la comerciu ca elevi (ţi ce merge vechii noştri comer şi guvernul unguresc sunt fdrte încordate. gale, au primit lupta în contra despotis
de prăvăliă. cianţi şi, nelăsând urmaşi în locul Guvernul Banffy în loc de-a oăuta să li- mului maghiar, pe care o şi pârtă cu multă
Ajutărele vor fi întocmite ast lor, s’au stîns împreună cu ei şi nu- niştâsoă pe FiumanI, tot mai vehement înverşunare.
fel, ca se ajungă pentru acoperirea mărăsele firme comerciale românescî, păşesoe în contra lor, oăutând să le dis
taxelor, pe cari elevii de prăvăliă ce împodobeau odinioră piaţa Bra trugă prin măsuri despotice aprâpe tâte
trebue se le plătăscă şcăle ico- şovului, precum şi pieţele altor oraşe drepturile de autonomia, ce le-au mai ră Polonii în contra lui „N. fr. Presse“.
merciale, unde urmeză cursurile de ale Ardealului. Mica clasă de ne mas neatâoate de volnioia guvernelor un-
sera. Aceste taxe, cum se scie, sunt guţători, ce-o avurăm, a dispărut în guresoî. Cu ocasiunea visitei Ţarului la
fărte mari (la noi în Braşov taxa e cea mai mare parte, făcend loc pro Primul asalt mai vehement în oontra Varşovia, „Neue fr. Presse“ publi
de 50 fl.) şi constitue una din pie- letariatului inteligent şi lipsit de in oraşului Fiume l’a dat ministrul-preşedinte case un articul, în care presentase
decile principale, pentru cari copiii dependenţă. Banffy astâ-pnmă-vară, oând trimisese pe poporul polones ca pe un duşman
lipsiţi nu pot se se aplice la prăvă Procesai acesta dureros, care, seoretarul său de stat Dârday oa „să se al ordinei de stat. împrejurarea
1
lii. Se va mai ţine sâmă şi de ajutora bine înţeles, pe lângă neajunsurile consulte * cu Fiumanii asupra întroduoerei acesta i-a înverşiunat nespus de
rea elevilor cu îmbrăcăminte eto. indicate, îşi are şi alte cause, s’a unor legi nouă. Membrii din representauţa mult pe Poloni. Ca dovadă repro
Cu alte cuvinte, societatea co continuat pănă astăcjî, fără ca se se oraşului votaseră atunol unanim mulţămitâ ducem aci următărele pasagii din-
mercianţilor români din Braşov a fi întreprins vre-un pas sistematic guvernului unguresc pentrn aoâstâ aten tr’un articul al (Ţarului polones „Dzie-
hotărît se iniţieze pentru promova pentru curmarea lui. Societatea co ţiune, dâr după oe Darday sosise în mij- voik Polski'*, ce apare in Varşovia:
rea comerciului între Români aceeaşi mercianţilor români din Braşov este looul lor şi după oe aflărâ dela acesta, că nu „In momentul** — cjioe fâia polonesâ
lucrare, pe care o urmeză „Asocia- cea dintâiu, care prin conclusul adu- despre vre-o consultare este vorba, oi des — „oând Ţarul plecase în Polonia şi oând
ţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor nărei sale de alaltăerî a făcut un pre nisoe planuri hotărîte, pe oarl guvernul atenţiunea unui popor întreg era îndrep
şi sodalilor români** în direcţia pro- astfel de pas, care va pută contri Banffy vrâ să le impună Fiumanilor, îşi tată parte ou gelosiă, parte ou nelinişte
movărei meseriilor între Români. bui puternic nu numai a pune sta pierdură pofta de a mai vota mulţămite asupra Varşoviei, s’a aflat un băeţoifi de
Pasul acesta nu putem decât vilă decadenţei, ci a da chiar şi un guvernului unguresc. Intre altele Darday nimic, oare în „vestita** „Neue fr. Presse**
se’l salutăm cu viuă bucuria. îmbră avent comerciului nostru. le împărtăşise atunol, oă guvernul ungu a denunţat într’un mod vrednic de gâde po
ţişarea şi propagarea comerciului De s’ar fi lucrat şi pe terenul resc vrâ să le impună o poliţia de stat. In- porul polon, năsooeind tot felul de min
între Români este o dorinţă vecbiă comercial măcar numai cu jumătate zadar au protestat Fiumanii, înzadar au ciuni şi oalumnii asupra lui şi recoman
a năstră a tuturor, der nu s’a făcut zelul, cu care s’a lucrat de vre-o arătat, oă prin acesta se atacă una din dând printre rânduri guvernului ruseso, oa
cu tăte acestea nimic sistematic în 25 de ani în sînul nostru pe cel oondiţnle prinoipale ale autonomiei oraşu pe noi să ne estermina cu fier şi foo. După
direcţiunea acăsta.. Susţinerea unei •industrial, de sigur că astăcjî am sta lui lor, oâol Banffy n’a vrut să ţină sâmă unele oa acestea, om oinstit nu mai pote
scăle comerciale române, ce-o avem altfel cu comerciul nostru de miljoc. de tâte astea, rămânând pe lângă hotări- să aboneze „N. fr. Presse**. La o parte cu
în Braşov, şi distribuirea câtorva sti De s’ar fi lucrat tot cu ase rea sa de-a estinde şi asupra oraşului Fiume acest cţiar ticălos! Provocăm pe omenii cin
pendii pentru crescerea unor tineri menea sîrguinţă şi pe terenul co legea, prin care vrâ să prefaoâ poliţia ora stiţi ca să ne ajutore a estirpa acest gunoiu
de-ai noştri pe la academii comer mercial am ave, pdte întocmai ca şelor în poliţia de stat. jidano-liberal .
u
ciale din străinătate, îşi produc, cei şi la meserii, sute de elevi români Curând după asta guvernul Banffy a Provocarea acesta a şi avut
drept, rădele lor folosităre, der prin- aplicaţi pe la prăvălii, cari an de proiectat un nou atentat în contra auto efect. Tote cjiarele polone s’au iden
tr’asta încă nu se ajută aprăpe în an s’ar răspândi prin ţâră, deschi- nomiei oraşului Fiume, esticcjând şi asupra tificat cu cele scrise de f6ia de mai
tru nimic cestiunea promovării di cjend ici o boltiţă, dincolo alta. Şi lor noua procedură pepală împreună ou sus, făcend propagandă înverşiunată
recte a comerciului între Români. aceşti mici comercianţi ar fi propo paragraful, prin oare Fiumanii în cestiunl în contra lui „N. fr. Presse“, în timp
Academiile comerciale pot se văduitorii direcţi şi nemijlociţi ai de preesâ au să bă judecaţi la Budapesta. ce de altă parte bărbaţi poloni ou
crescă teoretician! buni, dâr nu pot comerciului între Români, ei ar fi Prin asta se ataoâ un drept cardinal al roluri însemnate în vieţa politică,
se crescă comercianţi practici, cari cbiămaţi de-a scuti poporul de es- Fiumanilor: dreptul de a fi judecaţi de între cari şi numeroşi deputaţi din
