Page 98 - 1897-08

Padina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 191—1897.

„Reichsrath“-ul austriac, au adresat „Politica", (j'se el, „e mai mult artă batalionul al 7-lea de pionerl staţionat în salutate ou aplause frenetice. Gazeta din
Redacţiunei (Ţiului »N. fr. Presse“ decât sciinţâ, ea nu se pbte învăţa, trebue Budapesta. Sibiiu laudă technioa admirabilă a tinere­
o scrisdre, în care se cjice: „Pentru ca oine-va să aibă talent pentru ea. Cel lor artiste scbla lor esoelentă şi estra-or-
La universitatea din Budapesta insorie-
articulul denunciator, ce a apărut în mai bun sfat nu folosesce nimic, dbcă nu dinarul lor talent şi prioepere musicală.
acbstă f6iă în presera sosirei Ţaru­ se eseoută în mod ooreot şi după împre­ rile deourg aoum şi vor dura pănă îu 12
Septemvre. S’au început şi esamenele fun­
lui în Varşovia, primiţi dispreţul nos­ jurări. E tocmai aşa oa la oălăriă. Poţi să Un crocodil în Vistula. Din Cracovia
damentale, oarl vor ţinb pâDă la finea lui
11
tru cel mai adenc . dai unui oălăreţ în manegiil oele mai bune se sorie (Ţarului „N. fr. Presse" următbrele:
Septemvre, Rigurbsele se vor înoepe în 16 Loouitorii comunei Mogila, oe este aşetjată
E de însemnat, că „N. fr. Presse" sfaturi ou gura; dboă el nu le simte în
Septemvre. Prelegerile se vor înoape în 15 lângă rîul Vistula au fost cuprinşi cjdele
avea între Poloni mare trecere, mai sine şi nu le eseoută conform naturei ca­
Sept., la facultatea juridică însă se vor în­
ales pe timpul coaliţiunei, când mem­ lului său, nu-i vor folosi nimic, şi în oele aoeste de-o mare spaimă. Causa a fost, că
0
brii clubului polon manifestau chiar din urmă oalul îl va trânti". oepe numai în 20 Septemvre. mai mulţi omeni au văcjut în timpul cjd i
6re-care simpatiă faţă de acesta 16iă. Un dar al Sultanului. Cu ooasiunea eşind din rîul Vistula un monstru, oare
după oâteva minute brăşî se reîntbrse în
sărbării centenarului, Sultanul a dăruit îm­
S O I R I L E P I L E I . păratului german 6 tunuri veohl. Câte-va rîu. Fantasia ţăranilor a lăţit vestea, că în
Ceva despre principele Bismarck. din aoeste tunuri sunt împodob'te cu 'vul­ rîu şl-a aflat loouinţa un bălaur înfriooşat
— 28 August v. şi ca să soape de el ţăranii au cerut aju­
Din când in când se mai vorbesoe Conferenţa naţională a Românilor din turul cu dbuă caDete al „imperiului sfânt tor dela oraşul Cracovia, care este cel mai
câte ceva şi despre bătrânul bărbat de stat Bucovina. „Patria" din Cernăuţi anunţă, roman de naţiune germană". Altele pbrtă mai aprbpe de comuna Mogila. Joia tre­
al Germaniei dela Friedriohsruh. Organele oă în curând va fi oonvooată aoolo o oon- emblema episcoDului de Salzburg; anii fi­ cută după ambcjl s’au dus oâţl-va domni
lui se îngrijesc de aobsta prin artioulii ori- ferenţă a partidei naţionale române din gurile şi inscripţiunile arată, oă 4 tunuri din Oraoovia la Mogila „să vadă balau­
t’ol şi adese-orî muşoătorl, ce-i publică. Bucovina. In aobstă oonferenţă deputatul sunt din seoulul al 16-lea, două tunuri sunt rul". Când sosiră la faţa looului, spre oea
Dbr însuşi bătrânul ex-oanoelar oontribue Dr. G. PopovicI va raporta asupra trată­ din timpurile cele mai vechi, deoând se mai mare mirare a lor văd un crocodil pe
într’un chip seu altul de a face să se mai rilor oomisiunei parlamentare ou guvernul datbză invenţiunea tunurilor. O insoripţiune ţărmul Vistulei. Au puşoat de trei ori asu­
amintăsoă, cel puţin din timp în timp, nu­ şi va oere păi’erea oonferenţei privitor la turcescă ce se află pe cel mai mic din pra orocodilului, oare a oăcjut apoi rănit în
mele Bismarok. viitorea atitudine a Românilor buoovinenl aoeste şese tunuri, dă tunarului turcesc rîu, dbr încă tot mai trăia. In urmă ţă­
Astăcjl îşi faoe drumul său în pressa faţă cu guvernul. presorierile pentru încărcarea lui; acesta ranii l’au prins ou mrejele şi l’au omorît.
europbnă o convorbire, ce a publioat’o cfla- insoripţiune a fost gravată în tun la sfâr­ Crocodilul, oare a fost transportat la Cra­
rul frances Gaulois' şi oare să o fi avut Bunii amici îşi dau din cŢ în 4* tot şitul vboului treout, o dovadă, cât de multă
1
ri covia, a fost lung de 2 metri şi cam de
principele Bismarok ou un Frances asupra mai mult arama pe faţă. De astădată vreme au fost folosite veohile tunuri ger­ 30 chile greu. Se orede, cu siguranţă, oă
luorul privesoe pe aoademioii (hochsohiiler) mane de cătră artileria turcbsoă.
situaţiunei politicei generale de faţă. animalul, a soăpat din vre-o menageriă şi
din Sibiiu (Hermannstadt), cari au aranjat
Bismarck să fi (Ţs, vorbind de alianţa
un oommere pentru auiversarea victoriei la Despre abasurile electorale a apărut s’a refugiat în rîul Vistula.
franoeso-ruseseă:
Sedan (1870). „Cântecele, ce le-au cântat în editura rjiarului „Alkotmâny" o carte,
„Conced, că în Peterhoff a mers luorul Filoxeră. Din Cluşiu se anunţă, că
cu aobsta ooasie, sorie „Magyarorszag", me­ oare, deşi ungurbsoă, trebue să fiă forte
pănă acolo, că s’a făout un tratat. Dbr ce viile de-acolo sunt aprbpe ou totul nimi-
rită atenţiunea procurorului superior regesc interesantă în felul său. In ea se înşiră pe
fel de tratat? P6te că numai de aceea au oiţe de filoxeră şi peranosporă. S’a mai
(Măi, măi!!) şi niol nu lăsăm să trboă a- base de date statistice un număr mare de
încheiat tratat, ca să dea satisfaoţiă opi- constatat filoxera în următbrele oomune
oâsta ooasiune da a o îndrepta asupra dis­ abusurl, oe s’au comis la alegerile din urmă
niunei publice în E'rancia? Aoea stipalare, din comitatul Târnavei mici: Heringlab
tinşilor tineri saşi". Şi aouma vine ce vine, pentru dieta nngurssoă. Era vorba, că aobstă
oare permite Ţarului şi preşedintelui repu- Daaj, Rechimdorf, Sălăuşul-mio şi Mă-
marea lovitură şovinistioă. „Programul, cân­ oarte va fi tradusă în mai multe limbi eu
blioei să vorbbsoă de naţiunile amioe aliate, ghieruş. Ministrul de comeroiii a pus sub
tărilor", cjioe numita foie, „în fiă-care punct ropene şi divulgată în totă lumea din par­
nu ameninţă de-ocamdată pacea europdnă. Si- carantină hotarele aoestor oomune.
al său este cea mai outezata trădare de pa- tea biuroului „partidei poporale". Ore se
tuaţiuuea numai atunci ar deveni mai se-
ină . Şi btă oum analisâză „M-g“ trădarea va faoe aobsta ? Postelnicul Succi. Renumitul postelnic
u
ribsă, dbcă s'ar arăta semne, oă a succes
de patriă : „In „Bundeslied" ei laudă vechia Sucoi, după oum se scrie din Florenţa,
a despărţi Austro-ZJngaria de noi (de Ger­ Hârtiile vechi de câte 1 fl. sunt aprope
fidelitate germană faţă cu oausa germană; Sâmbăta viitbre va fi din nou închis între
mania). In Peterhoff, probabil, oă în prima ou totul retrase din circulaţiune. Dela 24 Iu­
în „Yaterlandsruf" ei se plâDg, oă de atâta ziduri pentru a posti acolo 8 cjile.
liniă s’au ooupat de Anglia, dbr pretenşiu- lie 1894 pănă la finea lui August a aoes-
timp ei au fost orbiţi, dbr aoum: „Werft ab das
nile englese numai printr’o înţelegere forte tui an au fost retrase din oirculaţiune Concert- Musioa orăşenbscă va con­
Joch, und werdet endlich wach!" (Scuturaţi
tare, oonsoie de ţinta ei şi durabilă s’ar 57.174,332 fl , mai rămânând numai 709,029 certa Mâne, Vineri, la 5y bre p. m., pe
2
jugul şi deşteptaţi-vă odată!). Iu „Deut-
putea strînge în marginile lor. fl. In decursul lnnei August au fost schim­ promenadă.
sohes "Wsihelied" ei o spun fără sfielă:
In tot caşul au ales bine momentul, bate cu corone numai 1175 banonote de
„Wier lieben deutsohes Frohliohsein und Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
ca sâ ia dela Anglia canalul de Suez şi Egip­ câte 1 fl., de unde se pbte conchide, că fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
alte deutsohe Sitten" (Iubim veselia ger­
tul, dbr nu cred, că Franoesii în adevăr se fbrt9 puţine mai sunt de-a se sohimba; ce­ aparate pentru fotografii la moment, precum şi
mană şi veohile moravuri germane). Cel
interesbză de aobsta cestiune. Se p6te şi lelalte se vor fi pierdut ori nimicit in pa­ t6te articolele necesare, se pot procura dela A.
mai interesant într’aceea este imnul nu­ MOLL liferantul curţii c. şi r. din Yiena, Tuch-
aoeea, că Franoesii vor să aştepte pănă guba privaţilor şi în folosul statului.
când politica nostră esterioră va deveni încă mit : „Siebenburgisch-deuteohe Volkshymn", lauben Nr. 9. Manufactură fotografică iondată la
anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
şi mai încurcată. Eu nu văd în genere, de­ în oare ei numesc Ardblul „Land der Dul- înlocuirea lui Nelidow. Marţi membrii preţurile gratis.
cât o pipăire încoce şi încolo; văd, că înza- dung" (Ţbra toleranţei). „Drăguţi băeţl ambasadei rusesc!, au dat o serbare de
dar se risipesce acel tesaur al influenţei, sunt aoei academici saşi", esclamă „M-g.“; adio cu prilegiul plecărei d-lui de Neli­
aşteptăm, oa patriotismul lor să fiă împăr­ dow din Gonstantinopol. S’a primit colonia La o notiţă a nostră publicată
pe care eu l’am adunat atât de greu".
w
tăşit cu premiul cuviinoios". — Măi, măi, măi ru8bseă; s’a făcut un Te-Deum şi un prânz. cjilele acestea între „Soirile <Ţiîei
Rămâne a se oonstata încă deoă în
mult i-a mai crescut crbsta oocoşului şo- Colonia a oreat un premiu Nelidow pentru primim următorea întempinare:
adevăr Bismarck s’a pronunţat astfel în
convorbirea de mai sus. Plângerea însă, că vinist oposiţional. Atâta mângăere pentru şoola rusbscă din Constantinopol. D-l Ar- Deşin, 8 Septemvre 1897.
politioa germană esteribră de acjl merge bunii amiol, ca aobsta denunţare nu vine kow, dragoman al ambasadei rusesoî, a Onorabile D-le Redactor!
mai mult orbecând şi pipăind, de când s’a ohiar din tabăra guvernamentalilor. Aoeştia fost numit secretar al colonelului Leon- „10,000 ti. pentru cultura română“.
retras el din fruntea cancelariei imperiale, ca buni amiol ai Saşilor, oe sunt, ca de tiew, oare va fi împuternioit ca ministru
nu este tocmai nou. Ea s’a aucjit din gura obicei, vor tăob ori vor reproduoe notiţa pe lângă Menelik. Sub aoest titlu a apărut între soirile
prinţului Bismarok mai de multe ori în di­ veninbsă simplu fără oomentar. Ce va faoe Armata germană. „Daily News" atrage cjilei din numărul 188 al „Gazetei Tran­
ferite forme. II rimă înoă şi acuma ori de procurorul, nu se pote soi. Procurorii un­ atenţia asupra faptului, că în aotualele ma­ silvaniei" o notiţă, în oare se (jioe, că Dbmna
câte ori se gândesoe, oum ei, puternicul guri se clasifică între fiinţele ou pofte ş ; nevre germane s’au mobilisat mai multe Maria Ilieş or fi lăsat pentru scopuri de
înclinări incomensurabile. oultură românesol 10—12 mii de fl., aobsta
oanoelar, oare era temut în totă Europa, a
trupe de cât a avut Germania lângă gra­
fost de-odată dimis de suveranul său, ca Un seniorat ev. ref. contra sărbătorii niţa franoesă în 1870, (jeoe cjd după de­ disposiţiâ testamentară nu s’ar fi împlinit
0
şi orl-oe viitor de alui stăpân, şi a fost S-tului Ştefan. Din Mişoolţ i-sa scrie lui claraţia de răsboiă. Trupele sunt tocmai — eu a-şl fi eseoutor al testamentului, —
silit să lase tote baltă şi să se retragă în „Pester Lloyd" următbrele : Senioratul ev. şi se cere deslucire dela Domnul Victor
în posiţiunile, în cari s’ar mobilisa în oas
viaţa privată. ref. din Also-Borşod într’o adunare gene­ de răsboiii. Aobsta ar trebui să dea de gân­ Ilieş.
Chiar şi atunci, când se silesoe fos­ rală a luat o hotărîre contra sărbării cj'l ! dit Francesilor. Atinsă fiind persbna mea sum în drept
0
tul oanoelar să arate flegmă şi linişte su- S-tului Ştefan. Ca motiv aduce: Biserioa a clarifica causa.
fletbsoă răsună din cuvintele lui amărăoiu- aobsta, oare serbbză cjiua de 1B Martie, oa Copil uriaş. In Varşovia un munoitor Eu nu sum şi nu am fost eseoutor al
nea, ce i-a căşunat’o aoea silită retragere cji a ideei libertăţii, egalităţii frăţietăţii dela căile ferate are un băiat de 14 sul, testamentului Dbmnei Ilieş.
dinaintea voinţei unui monaroh forte mân­ poporelor, a oârui prim Apostol a fost Isus oare este înalt de doi metri şi 20 oenti- Oa advocat am conlucrat la regularea
dru şi ambiţios. Chri tos, nu se rbgă altuia, decât numai metri, având o greutate de 112 chilograme. suocesianei după Domna Ilieş şi în fine
* unui singur Dumnecjeu şi nu serbbză pe Oe-i mai ciudat, băiatului a înoeput să-i întreg lăsământul Dbmuei Ilieş s’a transpus

Nu de mult publioase „N. Fr, Presse" nici un sfânt, afară de Christos, prin ur- oresoă şi barba. Un German a luat la sine prin deoret.ul tribunalului regesc din Debs
unele informaţiunl interesante dela Frie­ rmare niol pe S-tul Ştefan nu-1 serbeză. băiatul pentru 120 ruble la an, având să-l dela 14 Iulie 1894 Nr. 5001. Domnului
porte prin oraşele mai mari şi să-l arate Victor Ilieş în posesiune pe basa legei —
driohsruh.
Ex-regele Milan la băile hercnlane. pentru bani.
Cu privire la politica «feZei — se spa- va să cjioă nu pe basa de testament. —
Ex-regele serbeso Milan, oare de oâteva
nea aoolo — principele Bismarok simte Concertul surorilor Krummel. Esoelen- Şi de legate nn este pomenire.
săptămâni petrece la băile din Karlsbad,
aoum bre-oare mulţumire, că e liber de tele pianiste braşovene surorile Ehe şi O d'sposiţicne obligătbre pe basa că­
va mai sta la aoeste băi pănă la finea
orl-oe răspundere: „Firesoe oă ’ml pare Grete Krummel vor da aici în marea sală reia să fiă dator D-l Viotor Ilieş, a da
acestei luni, când în urma recomandărei
rău dbcă unde-va se înouroă iţele", cjise de ooucerte din redoută un oonoert în 18 o sumă oreşl-care pentru scopuri culturale
medicilor săi va merge să şl continue cura
el. „Dbr a schimba luorul totuşi nu pot şi Septemvre a. c. Vor da conoursul său românesol nu este, şi nu a fost.
la băile heroulane.
de sigur oă idea, oă n’am nici o răspun­ d-nii: Biuder, Haym şi dirigentul de mu- Şi ou acesta am putb încheia recti­
dere, ’ml este forte adese-orî plăcută, oâud La avansamente. Ca întregire a listei sioă Lassel. Bilete se pot oăpăta în libră­ ficare».
cetesc una şi alta“. oelor ce au fost inaintaţî dintre Români ou ria d-lui Hiemesoh. Dbr se cjioe, oă în oerourile române
Continuând oonversaţia sa Bismarok ooasiunea avansamentelor dela 18 August D-şorele Krummel au dat de ourând dela Cluşiu este ounosoutâ disposiţiâ tes­
aooentuâ repeţit, oă-i este imposibil de a a. o. notăm, oă elevul Aoademiei militare ooucerte la Sighişora şi la Sibiiu. Fbia din tamentară a Dbmnei Ilieş — vorbele nu
da sfaturi (guvernanţilor) chiar şi oând dela "Wiener-Neustadt Adrian Roman (fiiul Sighişora „Gross Koklerbote" laudă mai se fac fără puţin motiv, — trebue să ne
i-s’ar cere, deoreoe nu pote să suprave- d-lui L. Roman căpitan pens. în Braşov) a ales esemblul fenomenal in jocul eu patru tragem sama şi ou credinţa cercurilor ro­
ghieze în mod oficial eseoutarea lor. fost înaintat la gradul de sublocotenent în mâni, al celor două virtubse. Ele au fost mâne dela Cluşiu.