Page 99 - 1897-08

Nr. 191—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Este adevărat, că Domna Ilieş, oare Nu numai prin invitări, ci şi altfel a găraş şi jur, care s’a presentat aprbpe în jinitor plătesoe anual 2 fl. şi primesoe oâte
în linişte a oontribuit mult pentru scopuri fost aşa-dbră atrasă atenţiunea publicului oorpore. Oe este fbrte rar, juoătorl de astă- un loo numerotat (parchet) pentru oele trei
românesc! şi de biupfaoere, avea de cuget asupra acestui concert. Pe la 8y bre sera, dată erau mai mulţi oa juoătbre, deşi erau oonoerte statutare.
2
eă dea o sumă mai însemnată pentru soola spaţibsa sală dela hotelul Laurits, unde s’a numai de-ai noştri, RomânaşI. Cadrilul l’au înscrierile se fao la presidiul reuniunii.
română de fetiţe din Cluşiu. ţinut oonoertul, era plină de Dublio româ­ jucat în 2 colbne peste 50 de pâreohî. S’a Afară de aobsta se află spre scopul acesta
Sobla avea 6reşI-oare fonduri adunate, nesc din Făgăraş şi jur. Neromâni au fost jucat şi „Romana", dbr neesaot. depusă o listă la librăria Hiemesoh, la d-l
dbr prin cercurile românesol din Cluşiu s’a fbrte puţini, în număr aprbpe disparent. In timpul pausei la masă s’au ţinut şi famaoist Kellemen şi la d-l obsornioar
dat alarma, oă în administrarea banilor scb- La primul punot apare pe scenă oo- toaste, între cari primul s’au ţinut de pre­ Biro.
lei s’ar fi ivit iregularităţi şi a perdut în­ rul sooietăţii sub conduoerea instructoru­ şedintele sooietăţei d-l Dr. Ioan Turou, oara B r a ş o v , 7 Septemvre 1897.
crederea în administrarea oolectelor nostre lui d-l Fr. Heller. accentuând importanţa şi puterea binefâoă-
Presidiul societăţii filarmonice.
publice (vecjl fondul monumentului Ianou) Programa s’a îuoeput ou cântarea t6re a asooiărilor şi cu deosebire a socie­
şi nu a donat suma ce voise mai înainte. „Mândruliţă de demult", de G. Dima, oe tăţilor nbstre oulturale, mulţămesoe şi în-
Dbr binefăcătbre ce era, â înoredinţat s’a eseoutat de oorul sooietăţei esaot, ou- ohină paharul în sănătatea ospeţilor sosiţi ULTIME SOIRI.
fiului său Victor să dea oând îi va ajuta oerind îndată plăoerea şi mulţămirea publi­ din jur şi a celor doi oântăreţî veniţi dela
Budapesta, 8 Septemvre. Ac|î s’a
Dumnezeu o sumă oreşl-oare „pentru sco­ cului, ce s’a şi manifestat după finirea oân- Sibiiu. A mai toastat apoi tînărul iurist d-l ţinut a doua conferenţă între Banffy
puri oulturale românesol, ce va afla densul târei prin aplause puternioe şi prelungite. Emil Dan pentru sooietatea „Progresul" şi
şi Serbî în causa congresului lor bi­
u
de bune . Al doilea punot a fost: Două piese preşedintele ei, d-l Dr. Ioan Turou, oare sericesc. De asta-dată au fost che­
O astfel de disposiţiă nu-i dă nimănui musicale pentru pian. oonduoe ou demnitatea şi seriositatea cu­
maţi cei din fracţiunea moderaţilor.
aotorat. — „poporul român" nu este per- Paderewski: „Meneut" şi I. Mure- venită lucrările aoestei sooietăţl. Au cântat
Şi conferenţă acesta a remas fără
•abnă juridică. — Cu legea nu-1 va pută şianu: „Potpurii româueso", ce s’au esecu- apoi de minune solo şi în duet de repe- nici un resultat, căci toţi cei con­
sili nimeni pe D-l Ilieş să dea un ban, unde tat de d-şora L. Popa-Radu preois şi ou des- ţite-orl diferite cântări naţionale d-nii Isaia
vocaţi au declarat categoric, că au­
nu va voi D-sa. teritate, fiind viu aplaudată. Ou deosebire Popa şi Popovioiu.
tonomia bisericei ortodoxe serbescî
Dbr. sum sigur, oa aoelaş Viotor Ilieş, oomposiţia „Potpurii româueso" de Mure- Tinerimea şi unii privitori umpleau nu sufere nici un fel de octroare
«are în oomuna sa a edifioat o soolă ro- şian a stors plăoerea generală a publi- sala la joo, br cei mai în etate şi cari nu guvernamentală.
mânbscă frumosă şi fără a bate toba cea oului. juoau ascultau în odăile laterale, la masă,
mare a dat sume considerabile pentru soo- Au urmat apoi două soluri pentru ba­ frumosele oântărl ale d-lor Popa şi Popo- Turin, 8 Septemvre. ţ)iarul
purl românesol, din pietate pentru memoria riton „Pax vobisoum" de Sohubert şi „Cio­ viciu şi se delectau şi la musioa câtorva „Stampa* cfi ce a fi imformat din cer­
curile demne de credinţă, că Sulta­
maioei sale va mai oontribui pentru pro­ banul" de G. Dima, cântate de d-l Isaia lăutari luaţi din laudabila orchestră a lui
nul arată multă bunăvoinţă a primi
movarea oulturei române. Der numai de Popa. D-l Popa are un bas puternic, pe Rusu.
bună voiâ. oare-1 soie modera şi predomni în aooente Mulţi voiau să plece ou trenul dela 3 propunerea Evreilor, de a li se vinde
Palestina, care apoi s’ar preface în
Insă luorurile petreoute între mamă line şi doiose, dăr îl scie şi slobodi în va­ bre diminbţa, dbr într’aoea s’au pomenit nu­
şi fiu nu sunt obieot de pertractări publioe, luri puternioe şi pătruncjătbre. Astfel ni-s’a mai, oă este prea târtjiu şi oă e lumină ţeră locuită şi stăpânită de Evrei.
Aceeaşi f6iă spune, că în Vati­
şi astfel de publieaţiunî nu produo însufle­ presentat d-l Popa. Oa tot-dăuna aşa şi afară; astfel buouros au rămas oa să mai
can se pregătesce o notă cătra pu­
ţire în favorul oauseior şi cjiarelor nostre. aici cu astă ooasiune a oântat sublim şi aştepta un alt tren.
publioul i-a reounosout aobsta, întâmpinân- Toţi am dus ou noi dela aoest oon­ teri, în care Papa va protesta ca
Cu stimă locurile cele mai sfinte ale creştină­
du-i cântarea prin o adevărată furtună de oert şi petrecere, câte un suvenir plăout şi
August Muntean. tăţii se trecâ în mânile Evreilor.
aplause şi esclamărl de „bravo". Aceste ma- bune speranţe pentru viitor.
Domnul A. Munteanu a cetit mai
nife8tăţii au urmat de asemenea şi faţă de După oum sunt informat, din taosela
mult din notiţa din cestiune publi­
d-l Popovioiu, oare ou plăouta-i şi rara-i de intrare au incurs la 160 fl. Spesele au
cată în fbia ndstră, decât s'a cerut D I V E R S E .
voce de tenor a cântat esoelent „Mecjul fost vre-o 90 fl. Astfel a rămas pentru
şi a voit se S8 (jică printr’ensa. Pen­ nopţii" şi „Mugur mugurel" de G. Dima, fondul sooietăţii uu venit curat de 70 fl. Femeia francesă, englesă şî germană.
tru desluşirile ce ni-le dă, îi suntem aşa că publioul ne mai voind să înceteze Intr’o fbiă spaniolă se află următbrea oarac-
mulţămitorî, der n’a fost de lipsă, Un dspe. terisare: „Femea franoesă să mărită din
ou aplausele, d-l Popovioiu a oântat înoă
ca d-sa se ia în apărare pe d-l Vic­ odată „Mugur mugurel", în a cărui text se interes; englezbica, fi'nd-oă aşa e obiceiul,
tor Ilieş, spuindu-ne că „cu legea află duibsa espresiune şi dorinţele inimilor Societatea filarmonică din Braşov. nemţoica din iubire. Francesa iubesce pănă
nu-1 va pute sili nimeni se dea un nostre: Intrând în anul al 20-lea al la sfîrşitul săptămânilor de miere, englesa
ban, unde nu va voi d-sa“. Aşa ce- Vino scumpă primăvară esistenţei sale, direcţiunea societăţii tbtă viaţa, nemţbioa pururea. Franţuzbica
vaşî nici n’am avut în gând, ci sim­ Mugur mugurel, adresbză tuturor amicilor musicei îşi duoe fetele la bal, englezbioa le duoe
plu şi sincer am aretat, că se vor- Şi ne adă bine ’n ţbră din oraşul nostru următorul în biserioă, nemţbioa în buoâtăriă. Frâu-
besce în societatea română, căd-na, Mugur mugurel! oesele sunt do spirit şi fantastice, englesele
Ilieş a lăsat pentru scopuri naţio­ Oa al patru-lea punot a urmat „Tbm- A P E L ; sunt inteligente, germanele simţ,itbre- F^an-
nale culturale acea sumă de 10,000 fl. na“, duet de F. Mendelssohn B., oântat de Societatea filarmonică din Braşov în­ oesa se îmbracă ou gust, englezbioa fără
‘Cum şi în ce mod s’a întâmplat ooristele sooietăţii nostre, oarl tbte modeste, tră tocmai în anul al 20-lea al esistenţei
acesta, n’am sciut, şi scopul nostru dăr sişure în roiul lor, erau şi pe soenă o sale. Ea îşi va urmări şi în auul aoesta gust, nemţbioa se îmbracă modest. Fran-
a fost deci, ca fără a atinge nici apariţiune plăcută şi drăgălaşe. Composi- scopul, oare este: oultivarea şi predarea oesa se rbgă pentr’un trandafir, englezbioa
cea mai mică susceptibilitate a ni­ ţia „Tămna", atât de armonibsă, au cân- musioei de orchestră; ea va nisui a-şl per­ oere o gheorghină, nemţbioa o miosotă.
mănui să ni-se dea ore-carî desluşiri. tat’o ooristele ou prioepere deplină şi ou fecţiona prestările şi a esecuta operele mari Superioritatea franoesei stă în limbă, a en-
Acestea ni-le-a dat acuma, întru cât­ precisiune perfeotă, aşa oă acbstă cântare a marilor măeştri, aşa oa să însufleţbscă glesei în cap, br a germanei în inimă."
va d-l August Munteanu, arătându- a fost întâmpinată cu aplause generale, oe pe ascultători şi să produoă în ei impre­ Crescerea unghiilor. „Revue Enoiolo*
ne, că totul aternă dela eredele, d-l se oontinuau tot mai cu înteţiră până ce siune durabilă. In nisuinţa aobsta reuniunea ped’que" dă între alte statistice şi urmă­
Victor Ilieş. Noi n’am tras la îndo­ domnişărele ooriste au apărut din nou pe pbte fi în mod însemnat promovată, dboă tbrea, oare merită tbtă atenţia persbnelor,
ială nici un moment simţul de pie­ soenă şi au repeţit cântarea tot aşa de va afla întărire prin nouă puteri harnice. oarl ţin să soie cât le oreso unghiile. Aobstă
tate, de generositate şi naţional al coreot, admirate de public pentru frumăsa De aoeea subsemnatul presidiu al so­ oresoere e fbrte variabilă vara, unghiile
d-lui Ilieş şi deci suntem convinşi, lor înaintare şi esaotă şi armonibsă eseou- cietăţii rbgă pe aoei amici ai musioei din oreso mai repede de cât iarna, de asemenea
că densul în caşul de faţă va face tare a cântării, oe pbte fi pentru societa­ oraşul nostru, oarl manubză vr’uu instru­ s’a putut oonstata la omeni bine hrănit!
tot ce-i va dicta datoria sa fiiâscă, ment de orchestră cu ore-oare abilitate să au mult mai mari unghii de cât flămânzii.
tea română o asigurare mai mult, că vom
naţională şi morală. Nu înţelegem între în societatea filarmonioă oa membri Mâna drbptă din pricina obiceiului de a
putea înainta pe oalea apuoată.
însă, cum ar fi putut notiţa ndstră activi. Se reoomandă intrarea, abstragând lucra mai ades ou ea este favorisată; un­
D-l Emil Dan iurist a deolamat bine
nevinovată să producă o impresiune dela sprijinirea unui nobil soop înoă şi de ghiile oreso mnlt mai iute de oât la mâna
şi ou mare prioepere poesia „Rugămintea
nefavorabilă pentru noi şi pentru aoeea, peDtru-c^ — oum pot să documen­ stângă, şi din tbte degetele, degetul ară­
causa din cestiune, cum are aerul din urmă" de G. Coşbuo şi a fost viu teze toţi membri de pănă acuma — parti- tător e mai favorisat. In medie, unghiile
de a afirma d-l advocat din Deşiu. aplaudat. oiparea aotivă la probe este o esoelentă tnânilor oreso vre-o patru centimetri pe an.
Apoi a mai oântat oorul sooietăţii şoblă pentru o mai mare desvoltare musi- După tbte oaloulele, un om de 70 aul a
bine şi preois „Cuouruz ou fruneja ’n sus" oală. Probele se ţin în totdbuna Luni sbra. produs oel puţin 50 de metri de unghii,
Concertul societăţei „Progresul". de G. Dima. Ultimul punot din programă Cele mai importante disposiţiunl ale sta­ în total vorbind. Din tbte aoestea reese, oă
l’a cântat I. Popa ou mare efect. D-sa la tutelor reuniunii privitbre la membri aotivl unghiile s’au reînoit în oursul vieţei oel
(Primul concert al Românilor din Făgăraş;.
dorinţa publicului, oe-1 aplauda într’una, a sunt urmâtorele : puţin de 90 de ori. După oâte se pare
Făgăraş, 8 Sept. n. 1897. mai cântat înoă o prea frumăsă cântare, „§ 7. Drepturile membrilor aotivl : acbstă statistică s’a făcut numai asupra un­
Dumineoă în 6 Septemvre n. o. şi-a însă ou teost german. a) drept de vot în adunările generale, b) ghiilor europene, amerioanii trăind o vibţă
ţinut sooietatea de diletanţi „Progresul" Astfel a deours primul concert al Ro­ dreptul de a fi ales în oonduoerea socie­ mai agitată mei febrilă, au unghii mult
din Făgăraş oonoertul său deja anunţat, mânilor din Făgăraş, ce ne-a satisfâout pe tăţii, c) dreptul la câte un bilet de intrare" mai mari, oarl creso mult mai repede de
oare este tot de-odată şi primul oonoart, oe deplin şi n’a lăsat uimio de aşteptat. Pu­ pentru tbte prodooţiunile oe se dau". oât la orl-care alte popbre. Nisoe ameri­
l’au srangiat Românii de aici. tem fi forte mulţumiţi, ba chiar mândri de „§ 11. Datorii: a) membri aotivl sunt cani îndată oe au 8flat despre statistioa fă­
Deşi pregătirile şi instrucţiunea coru­ prea frumosul şi îmbuourătorul resultat ob­ datori de a lua parte oonsoienţios la eser- cută în Europa, s’au hotărît să faoă şi ei
l
lui vocal pentru aoest oonoert se începu^ ţinut. oiţii şi producţiuul, b) ei plăteso pe / an una. In curând vom avea datele aoestei
2
'Seră destul de timpuriu şi eram ou toţii Sooietatea „Progresul" este şi trebue 1 fl. Presidiul e îndreptăţit de a dispensa statistioe.
tare îngrijiţi, oa nu oum-va să fiă prea cu­ să fiă pentru noi o adevărată şoblă cultu­ de acbstă plată total seu în parte pe mem­
tezat acest pas al societăţei nostre, — rală şi în atare sens şi direcţiunea trebue brii fără mijlbce, dbr talentaţi." L i t e r a t u r ă .
eram ÎDgrjjaţI, căol seism cu toţii, oă are sprigiDită, întărită şi susţinută ou deplină „§ 4. Primirea membrilor aotivl se Actele conferenţei Romftuilor gr. cat.
-să se dea primul oonoert şi oă puterile demnitate şi seriositate, oe o pretinde ne­ face la reoomandarea dirigentului de mu- din Provincia Metropolitană de Alba-lulia şi
nbstre sunt modeste şi încă neprobate pe condiţionat natura luorului şi stările nos­ sioă prin presidiu. Minorenil pot fi primiţi Făgăraş, ţinută la Cluşiu în 29 Iunie 1897
aoest teren. tre. Deci înainte numai ou Dumnezeu. numai ou pcirea părinţilor sbu a tutorelui". — au apărut de curând în Tipografia nos-
Au mai contribuit ou oonoursul lor După oonoert a urmat joc, oe s’a des- Insorierile se fao la d-l dirigent de tră conţinând (pe 32 pag. 8° mare) procesul
binevoitor la aoest oonoert şi d-l Isaia ohis ou hora şi a ţinut tot îutr’o voe pănă musioă, Brandner. verbal al şedinţelor acelei conferenţe ou
Popa valorosul basist din Oona Sibiiului şi în d’alba diminbţă, depărtându-se o parte Totodată presidiul reuniunii învită pe adausul discursurilor mai importante şi ou
d-nul Vasilie Popovicî, plăoutul tenor din mare numai oătră 6 ore. publio de a se înrola între m mbri spriji­ aduexe.
'Sibiiu. Laudă bravei nostre tinerimî din Fă­ nitori ai sooietăţii. Fiă-care membru spri­ *