Page 1 - 1897-09

McţimtL „Sasetr* iese în fla-care di.
i! ADonamente pentru Austro-Ungaria:
Şs&ţsv- alsţffi mar® S'p, SS, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Sorisori aeSîa.oMî<t aa aa
pîinioi'o, — KMKUMff&to fiu a a N-rii de Dumlneoă 2 II. pe an.
««nr/sntit- Pentru România si străinătate:
:*SEkăYE »e tiri<u«UG la Afiml- Pe un an 40 franol, pe şăao
Rl»trs11im0 ta îliaîOY ţi :«■ W- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
m&tâi'olo BSroiirr ie a rasoluri: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Yiona: Jf. JMktt, Sstnrick
Maiek. Rwiolf Motu, jL. Ooptiikx Se prenumără la tâte oâeiele
JYaohfolger; Anim (hptiik, J. poştale din Intru şi din axară
Banneicr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. aoieotori.
Qolibergeri, Eckstein 3emat; în ligamentul pentru Brasor
Bucuresci: Agenct Hami, Suo- adminiatraţiunea, piaţa mare,
oursale de Botunanio; în Hasn- târgul Inului Nr. 80 etagiu
burj,: Haroiyi & Litbmann. X.: pe un an 10 fl., pe şăae
Preţul Ineerţiunllor: o senă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gaxmond po a ooldnă 6 07. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timfira pentru o publi- -A. IfcT TT 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
■swre. Publicări -nai dese dn?ii 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
tarifă si Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Boolome pe pagina a d-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
rotii 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 193. Braşov, Luni-Marţi 2 (14) Septemvre 1897.

împăratul Wilhelm în Ungaria. vre să micşoreze greutatea elemen­ loootent de olasa II. după un serviciu de La 1866, când a isbucnit răsboiul cu
tului german în favorul ligei ceho- aprdpe 7 ani. La 16 August 1848 a fost Prusia şi Italia, colonelul Urs îşi oferi Ma-
Erf a sosit împeratul Germaniei polone-ultramontane, care abia se numit subloootenent de olsa I-b, âr la 20 jestăţii Sale din nou servioiile. Scriitorul
la Totis, ca ospe al monarchului mărturisesoe pentru alianţă cu graiul, Ootomvre 1848 loootenent. In ca'itatea militar I. Lukes, care a publioat şi un is­
nostru, la manevrele, ce se vor ţine dâr în inima ei îi este contrară. In aoesta a luat parte la campania dela 1848 toric al ordinului Maria Teresia fiioe pri­
acolo. De aci Wilhelm II, precum astfel de împrejurări le servesce spre şi 49 şi anume a luat parte la lupta dela vitor la misiunea oe a pnmit’o colonelul
seim, va merge se visiteze Buda­ mângâiere Germanilor din Austria, Oşorheifi din Transilvania, la 5 Noemvre Urs la 1866 de a purta comanda insulei
pesta. că în cealaltă parte a monarchiei 1848, şi la asaltul dela Lorinozfalva, în 5 şi a fortăreţei dela Lissa:
Este pentru primi oră, că un nu numai că se preţuesce în cea Deoemvre la lupta dela Urmos, în 22 De- „Pare că sortea a voit ca Urs să fiă
mare potentat european vine în Un­ mai mare măsură alianţa cu Ger­ oemvre la lupta dela Higbig. Iu campania întot-dâuna la posturi, unde lupta era mai
garia şi în capitala ei. împrejurarea mania, dâr că ea se pregătesce a-şî din 1849 s’a luptat în 23 Iulie la atacul înfocată şi unde trebuia înfruntată o pu-
acesta o accentueza foile unguresc! manifesta şi popularitatea sa cu o dela Semeria, în 31 Iulie în oiocnire de tero duşmană oovârşitore. Apărânda-se cu
cu mare bucuriă, vecjend într’ensa o spontană vioiciune din incidentul avantgardă la Cason-Ujfalu şi în l-a Au­ bravură în contra ataoului flotei italiane,
recunoscere a importanţei şi a in­ visitei împăratului german. gust în lupta dela Bicsad. Pentru vitejia oolonelului Urs îi sucoese să oprâsoă flota
fluenţei statului ungar în monarchiă. Resultădecî din declarările fâiei lui în lupta din urmă a fost decorat cu italiană în înaintarna ei pănă la sosirea es­
In astfel de disposiţiune sufle- conducătâre germane austriaco, că oruoea pentru merite militare (Milităr-Ver- cadrei împărătesol sub contra-admiralul Teg-
tdscă, Ungurii se pregătesc se pri- actuala constelaţiă interiâră din Aus­ dinst-Kreutz). La 30 August 1849 a fost gethoff în 20 Iulie**.
mescă cât se pote de strălucit pe tria nu s’ar uni cu interesele naintat şi numit oăpitan ol. Il-a, la 19 Pilele de 18, 19 şi 20 Iulie 1866, în
Wilhelm II la Budapesta şi cjiarele alianţei încheiate cu Germania şi Noemvre 1850 a fost transferat la regi­ oarl s’a luptat artileria de sub comanda
guvernului apeleză la toţi, se uite ale triplei alianţe; resultă, că Ger­ mentul de infanteria 34; ia 24 Ianuarie oolonolului baron Urs ou o rară vitejiă în
or! şi ce disarmoniă şi se facă, ca manii şi Maghiarii ar fi avisaţî a 1851 deveni căpitan de olasa I-a şi la 5 contra atacului vehement şi puternio al în-
primirea prin unanimitatea şi însu­ stărui împreuuă pentru ca „se delă- Maiu 1859 deodată ou transferarea sa la tregei flote italiane, formâză nu mai puţin
44
fleţirea ei se impună monarchului ture nenorocirea , ce ameninţă mo- regimentul de infanterie 52, a fost avansat decât fiiua de bătălie dela Medole gloria
Germaniei narchia din acea parte. la gradul de maior. geniului militar şi a eroismului oolonelului
Nu de mult, vorbind de reflexul Apelul acesta la conlucrarea ege- Intr’aoeea a sosit anul 1859, câne Urs. Nu mult a apărut în Pola o inte­
celor ce se petrec în Austria asupra moniştilor maghiaro-germanî sub scu­ Austria a fost înouroată în răsboih ou Pie­ resantă scriere întitulată: „Tunarii dela
politicei maghiare, am c|is, că visita tul împăratului Wilhelm pentru a montul, oăruia îi veni în ajutor Franoia. Lissa *, al căruia autor este looot. oes. reg.
4
împăratului german la Budapesta va sufoca mişcarea federalistă de din­
Majorul Urs sub oomauda generalului de W. Knoblooh. Iu acâstă scriere se arată ou
fi folosită pentru a demonstra în fa­ colo de Laita se distinge printr’un Blummenkron a luat parte oa comandant de-amâruntul deoursul luptei artileristioe de
vorul hegemoniei maghiaro-germane optimism, care nu este împărtăşit de
de batalion la luptele oe au premers bă­ pe insula şi fortărâţa Lissa, în oontra ata­
în monarchiă. tâte foile nemţesc! din Austria. El tăliei dela Solferino. In special s’a distins oului flotei de răsboiîi italiane, oare a voit
Şi nu ne-am înşelat. „Neue fr. indică însă destul de viu tendinţa în mod estraordinar la apărarea Medolei în să ooupe insula şi să ia fortărâţa.
44
Presse din Viena, caie întotdduna reciprocă a egemoniştilor de-a es- oontra inimiolui, care era de 4—5 ori mai Colonelul Urs dispunea în total nu­
a fost inspirată din sferele guvernu­ ploata din nou constelaţia esteriâră puternio în 23 Iunie 1859. Aici majorul mai de 88 tunuri şi 1833 artileriştl din re­
lui unguresc, scrie în ajunul sosirei în favorul nisuinţelor lor. Urs s’a luptat numai eu două bataliâne şi gimentul artileriei litorale şi din infanteria
împăratului german următdrele: ou oâteva tunuri în contra îutregei divi- de marină şi oâteva trupe de genu. Intre
„Din faptul, că în Ungaria se
O tendenţiâsă mistificaţiă. Ve­ siunl francase şi ou t6te oă terenul Medo­ tunuri numai 31 erau ghintaite, oare să fi
pregătesc, cu o accentuare aprdpe dem ou mirare în foile ongurescl, oe ni-au lei nu era favorabil pentru luptă, şi ou putut purta lupta ou corăbiile ouirasate.
demonstrativă, pentru primirea îm­ sosit astâfil, un comunioet, care în tenden- tote oă patru oompanii din batalionul lui De altă parte flota italiană avea în total
păratului german manifestaţiunî, car! ţiositatea şi perversitatea sa întrece tot ce Urs fuseseră împrăştiate ca anteposturl şi 34 corăbii de răsboib cu 746 tunuri, între
au să fiă tot-odată manifestaţiunî s’a produs până acuma în astă privinţă în prin urmare în timpul luptei n’au putut să cari 296 ghintuite şi 10,886 soldaţi mari­
pentru alianţa germano-austriacă, se coldnele pressei şoviniste maghiare. Se dispună de ele. Timp de 4 6re şi mai bine nari.
vede erăşî odată, cât de mult, în ces-
fiioe adeoă în acest oomunioat, oă „Gazeta a durat aoâstă luptă eroioă condusă de Trei fiile a durat lupta, dâr mulţă-
tiunile cele mar! vitale ale monar-
Transilvaniei** ar fi declarat, că dâcă Pri­ majorul Urs, oare alerga dela un punot la al­ mită măsurilor energioe ale comandantului
chiei, Maghiarii şi Germanii sunt
matele ungureso va chiăma la oonferenţă tul, dând porunci şi îmbărbătând pe osteni, insului şi ale fortăreţei, tunarii dela Lissa
avisaţî unii la alţii, cum aşa cjicend
pe episcopii români uniţi, aceştia ar tre­ espus fiind mereu glânţelor inimice. Prin au putut resista bombardării înfriooşate
cărările lor se întâlnesc de sine, în­
bui să primâscă necondiţionat invitarea. acâsta strălucită faptă de arme, luptând mai ales din partea oorăbiei lor ouirassate
dată ce vin în considerare cestiu- Cetitorii noştri soiu, că toomai contrarul cele două batalione de sub oomanda lui italiane, pănă oând în fiiua ultimă se apro­
nile privitdre la salutea monarchiei s’a întâmplat şi că organul nostru a arătat Urs cu cea mai mare vitejiă, oştea inimică pia escadra austriaoă de sub comanda ad«
comune (Gesammt-Monarchie). In­
toomai imposibilitatea, ca episcopii români a fost ţinută în loo şi astfel armata împă- miralului Teggethoff şi dând o bătăliă pe
stinctul naţional nu se lasă a fi amă­ uniţi sâ mai participe de aci înoolo la con- rătâsoă a fost ferită de mari perderî. Ade­
mare flotei italiane condusă de admiralul
l
git, el simte ce este comun şi ce ::erenţele episoopatului romano - oatolio. vărat, oă apărarea Medolei a costat multe Persan, a învins’o în bătălia, oe portă nu­
trebue să fiă păzit de păgubir^ în
Adaugem acum, că şi „Tribuna** a spriji­ jertfe ; oele două batalione au pierdut 18 mirea „bătălia dela Lissa**.
interesul ambelor părţî ... nit vederea aoâsta. Conseoenţele, ce le ofioerl şi 622 soldaţi, ulanii au pierdut trei
44
* Acestei constatări fdia vienesă Ca aoâstă victoriă să fiă posibilă, a
trage der tendenţiosul comuoioat din acea călăreţi, artileria 1 ofioer, şi 7 tunari pre­
lasă să premergă unele esplicărî des­ contribuit în mare măsură eroioele lupte
falsă afirmare, cad deol de sine. Românii cum şi un tun demontat. de apărare conduse de pe usoat de eroicul
tul de clare. Mai întâiu „N. fr.
uniţi din Ardâl nici nu s’au gândit, nici Aoeste pierderi au fost urmarea deo­ oolonel Urs. +
Presse“ relevâză meritul, ce l’a avut
bărbatul de stat Andrassy pentru nu sâ gândesc să-şi sobimbe atitudinea, oe sebitei tenacităţi, ou oare s’au luptat tru­ Ca o trăsură oaraoteristioă amintim,
o pâstrâză din vechime şi pe care au so- pele de sub oomanda lui Urs. Insă-şl Fran- că în oartea de mai sus memorată, în oare
încheiarea alianţei cu Germania şi
oentuat’o la conferenţa din Cluşiu. Este cesii au reounoscut estra-ordinara însemnă­ este desorisă ou minuţiosisate atitadinea
fiice, că de acesta alianţă se legă
deol deşârtâ speranţa, că ei totuşi în cele tate a Medolei într’un raport oficial, oe s’a :iă-cărui mio comandant de fort şi de ba-
„reminiscinţe ale Maghiarilor, de ca­
din urmă vor alege pentru congresul ro- publioat în monitorul armatei din Paris. teriă, abia se faoe amintire, oă oomandan-
racter specific naţional . Arată mai
14
departe, că alianţa germano-austriacă mano-oatolic şi că vor întră în el. Pentru fapta sa de arme vitejescă în tul fortăreţei şi a insulei Lissa a fost colo­
s’a încheiat ca o cerinţă a intere­ acâstă bătăliă dela Medole-Solferino, ma­ nelul David baron Urs de Marginea. Nimio
selor reciproce; că Germanii în Aus­ jorul Urs a primit ordinul corânei de fier, nu se fiioe spre recundscerea hărnioiei şi a
tria ţin la ea cu credinţă şi devo­ | David br. Urs de Marginea. | ol. III. Totodată Majestatea Sa împăratul, meritului său oa comandant.
tament ; că şi în Ungaria pătrun­ oa mare măestru al ordinului Măriei Tere- Aoâstă trăsătură pâte, oă esplioâ întru
derea politică despre necesitatea siei, la propunerea capitlului acestui ordin, oâtva şi împrejurarea, că colonelul Urs
acestei alianţe s’a avântat la o do­ JDavid br. Urs de Marginea s’a la ridioat pe majorul Urs în 17 Ootomvre după fapta de arme dela Lissa n’a fost niol
rinţă naţională şi că, în fine, în mo­ născut în anul 1816 în Mărgineni, comitatul 1859 la rangul de cavaler al ordinului oru- înaintat, oeea ce se aştepta ca sigur, la
narchiă Germanii şi Maghiarii sunt Făgăraşului, ţâra grăniţerilor. In 1 Iulie oei miol Maria Teresia, oonferindu-i şi rang de general, niol în alt mod distins,
columnele, pe cari se razimă alianţa 1834, fiind elev al institutului militar din titlul de baron. aşa că la 1 Februarie 1867 el se retrase
cu Germania. „Afară de aceste po- Năsăud a fost înrolat în regimentul I. La 1 Februarie 1860 majorul Urs a ârăşl oa oolonel în neaotivitate.
p6re, nu esistă pentru ea nicî o ga- de graniţă românesc. In 16 Ianuarie s’a fost strămutat la regimentul Nr. 64 de in­ Nu puţină lumină aruncă-în jurul
ranţă dincăce şi dincolo de Laita“. făout „Gelreiter**, în I-a Mai 1835 „cor- fanteria, âr la 14 Noemvre 1861 a fost nu­ acestei oestiunl şi însu-şl faptul pensionării
Dâr, fiice foia vienesă, columna poral**; în 16 Iulie 1835 sergent; a treout mit looot-colonel. In 29 Ootomvre 1863 se timpuria a oolonelului Urs. Dâoă la 1860
alianţei în partea austriacă a mo­ astfel prin tote gradele de şarge militare făcu colonel, âr un an după acâsta, în 18 a fost în stare a săvârşi fapte de arme
narchiei este fără cruţare sguduită şi a servit păuâ în l-a Martie 1841 ca Deoemvre 1864, a fost pus în retragere atât de însemnate, de oe acest distins şi
de politica de afiî a guvernului, care sub-ofieer, fiind în aoesta fii numit sub- (pensionat). harnio colonel fusese deja ou oâţl-va ani