Page 10 - 1897-09

Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 195—1897.

1 a
aplanat t6te greutăţile, ce mai ste- Cum se esecută legea de naţio­ urît", a luat ou sine şi pe tînăra nevastă slavă, fiind alăturat la el şi textul tradu
teau în calea încheiărei tratatului, nalităţi? a oomptabilului dala aoeea bancă. Viclâna pe latinesoe şi oehesoe.
mai ales după ce ambasadorul ger­ > nevastă spusese soţului sâu, că plecă în pe- La «Diversitatea din Budapesta înscrie­
man a primit, după cum spune „Stan­ Lngoşiu, 1 (13) Septemvre 1897. lerinagiu la Maria Radna, dâr în loo de rile ordinare s'e.u terminat. S’au înscris
dard" din Londra, instrucţiuni de*a Grele vremuri am ajuns noi Românii. pelerinagiu merse pe la Arad direot la pănă acum peste 4000 de studenţi. Mai
stărui în direcţiunea acesta. Am ajuns de nici chiar la judeoătoria de Budapesta, unde se întâlni ou Timbus, ou sunt însă mulţi, cari au întârfliat a se în­
bagatel, la „Bezirk" cum se 4' » Să nu oare de mai mult timp trăise în relaţiunl scrie la timp şi oarl numai ou permisiune
0e
ni se ia în considerare o plângere scrisă de amor. De aci pleoară amândoi spre speoială dela reotorul universităţii se mai
Manifestaţiunile anti-austriace în românesce. Amerioa. Comptabilul, se vede, n’a pierdut pot însorie. Aoeştia înoă vor spori oonside-
Legea de naţionalităţi, ou care se nu soiu os pâmă bună; el oel puţin se pdte rabil numărul studenţilor însorişi.
Germania.
fălesc contrarii neamului nostru, se vede mângâia cu vorba Moţului: „pagubă oa
In faţa împrejurărei, oă împăratul Ger­ trâba, esistă numai pe hârtie — şi de te pagubă, dâr îmi plăcu cum marse". Mai Turcii pentru ostaşii răniţi. Din Con-
maniei toomai aoum este ospele împăratu­ provoci la ea, funoţionarul ungur nici că greu îi va fi însă proprietarului Julius Bor- stantinopol se telegrafâză, că pănă în 8
lui Franoiso Iosif la manevrele din Totis, vrea să te asculte. nemissza din Tritul de jos, oare a garantat Septemvre coleota pentru ostaşii turol ră­
nnele tjiar©, oarl stau în contaot strîns ou Şi asta nu se întâmplă într’un comi­ pentru „d-1 direotor" pănă la suma de niţi în răsboiul turoo-greoeso a ajuns la
cerourile politice germane, află de bine a-şl tat ungureso — ci chiar în comitatele cele 30,000 fl.; de asemenea învăţătorului dela suma de 567,476. 22 piaştri, ceea oe în
arăta nemulţămirea lor faţă ou agitaţiunile mai românesc! — cum s’a întâmplat aici scdla oivilâ din Turda K6sa Sândor, oare bani de-ai noştri faoe peste 5 milidne fior.
şi manifestaţiunile anti-austriace, oe se fao în Lugoşiii, oraş în parte româneso şi cen­ înoă a garantat pentru el pănă la suma Coleota arangiată în Seraievo pentru Mo-
pe teritoriul german şi cu oonoursul supu­ trul celui mai româneso oomitat, a Caraş- de 10,000 fl. Pentru ca să se soie, oe soiii hamedanii săraol din Creta faoe 19.073
şilor Germani. Severinului. de dmenl pot să ajungă în fruntea afaoe- franci; bazarul din Yildiz-Kiosk a adus în
In 11 Septemvre st. n. am fost în rilor unguresol, mai notăm, după foile un- favorul ostaşilor răniţi un oâştig de vre-o
Astfel ofioidsa „Nord-deutsche Allge-
personă la judeoătoria de oero din Lugoşiă gurescl, că Timbus Albert a fost la îuoeput 220 mii flor. Aoeste fapte dovedesc marea
meine Zeitung", vorbind de situaţia în Aus­ generositate a Turoilor şi patriotismul lor.
spre a subşterne spre improtooolare o plân­ un acrobat într’un oirous, după aoeea a
tria, blamâză în numărul său mai nou es-
gere scrisă în limba română. Protocolistul avansat la rangul de „tanzmeister". Pe
cursiunile agitatorioe ale estremilor ger­ 0 bandă de pungaşi între Teiuş şi
spre mai marea mea surprindere însă, mi-a basa acestei „oalifioaţiunl" Ungurii din Turda
mani din Austria peste graniţe. Se soie Copşa mică. Ni-se sorie: „In legătură ou
respins’o, pe ouvânt oă nu-i făcută în limba l’au pus direotor de banoă! Cine ar mai
adeoă, oă deH Eger s’au făout repeţit ast­ oele publioate sub aoest titlu în nr. 193,
statului. putâ să nu aibă încredere în bănoile ungu­
fel de esoursiuni pe teritoriul german, unde de Marţi al „Gaz. Trans." îmi permit a
Mâhnit fiind de atâta dispreţ, şi con­ resc!, dâoă ei se soiu împodobi ou astfel
s’au ţinut şi întruniri şi vorbiri aspre în arăta, oă la anul 1893 scumpului meu tată
vins de dreptatea oausei, m’am dus însuşi de directori?
oontra stăpânirei austriaoe. decedat D. Iaroa, ducându-se la Gherla în
la d-1 jude regeso, ca să mă oonving d n negoţ, la Mioăsasa în tren ’i s’a furat por­
:
u
„Trebue să ne atingă fârte penibil , însuşi rostul d-lui. Am oreflut, că protoco­ Strossmayer şi cestinnea limbei. In tofoliul ou 775 fl. şi oâte-va poliţe şi aote
Eszâk, oraş locuit mai vârtos de Croaţi,
4ice foia berlinesă, „decă se desoonsideră listul fiind un şovinist înoarnat faoe dela de valâre. Se vede, oă banda de pungaşi
9’a înfiinţat o sodlă elementară ungurâscă
formal şi sistematic şi oea mai simplă re­ el asta fără nici un ordin. Dâr m’am în­ între Teiuş şi Copşa mioă esistă de pe
de stat pentru oopiil funoţionarilor dela
gulă de tact internaţional: Neamesteoul în şelat. aoest timp, dâr autorităţile n’au luat dis-
afaoerile interiâre a statelor străine, şi dâcă însuşi d-1 jude regeso Szolcolaj ou nu­ căile ferate, a oăreia limbă de propunere
este oea maghiară. Episoopul oroat Stross­ posiţiunl severe şi destul de seridse oontra
vorbitori germano-boeml, oarl nu află re- mele, mi-a deolarat, oă plângeri scrise în acestor pungaşi, deşi am făout peste tot de
oundsoere în patriă, merg oa agitatori po­ limba română nu se primesc fără numai în mayer aflând despre aoâsta imediat a de­
clarat în modul oel mai hotărît, oă sub atunoî arătări în scris la autorităţile poli-
litici în străinătate. Vina principală o pdrtă limba statului. v ţienesol şi la gendarmeriă. Nici un resultat
fără îndoâlă eonduoătorii adunărilor, oarl — Cum se p6te una oa asta, i-am 4's nici un pretext nu va permite sâ se pro­ n’am oăpătat. — Braşov, 3/15 Sept. 1897:
le permit a folosi teritoriul străin pentru eu, în oel mai româneso oomitat? Cum ră­ pună religwnea în limba maghiară şi va u
1
a-şl plassa acolo necuviinţele politioe. Tre- mâne cu artioulul de lege 44 din 1868? şi împiedeca sâ se întâmple una ca acâsta' . D. larca .
bue să se constate, oă în timpul din urmă La întrebările acestea ’ml răspunde : Direcţiunea soâlei s’a adresat aoum oătră ConC8rt. Am anunţat erl, oă d-ş6ra
chiar şi vorbitori din imperiul german nu „că judeoătoriile aoestea sunt instituite de ministrul ungureso de oulte, oerând, oa să Irene de Brennerberg cu concursul musioei
şi-au dat semă, cu ce cOnsideraţiă dato- stat, plătite de stat şi lucru natural, oă împedece esecutarea aoestui „plan nepatrio- orăşenesol va da în 21 n. o. un oonoert în
09
u
reso statului vecin". limba statului trebue să se valoreze în ele". tic al episoopului, 4' „Peşti Naplo". sala oea nouă dela Redută. Programul con­
— La astea i-am reflectat: că fiind certului este următorul: 1) Beethoven: Con­
Seim, oă studenţii germani hotărîseră Un vice-şpan suspendat. In contra vioe-
instituite pentru binele şi folosul poporului cert de violină D-dur. 2) Mendelssohn:
a faoe nisoe manifestaţii în favorul fraţilor şpanului Ugron Jânos dela Odorheiu se
lor din Austria. „Koln. Ztg." admoniâză sâu, mai bine <4is, a tuturor cetăţenilor, oe pornise oeroetare disciplinară, caro a fost Scherzo aus dem „Sommernaohtstraum".
aoum pe studenţi să se lase de manifesta­ compun statul şi fiind plătite nu dela stat, condusă de fişpanul Târnavei mici Sândor 3) P. Ries: Adagio, H. Wieniawsky: Ma-
ţiunile anti-austriace. Studenţii, t^ioe, să oi din partea nâstră, oă dor banii la „Steuer" Jânos. Resultatul a fost suspendarea vioe- zuroa. 4) Grieg: Satzaus der II Suite „Peer
dea espresiune numai pe teritoriul german (peroeptorat) dela noi se iau — e drept şpanului din post. Aoâstă sentinţă a apro- Gyut". 5) Wieniawsky: Legendă M. Hayot:
şi just oa şi dreptatea să ni să sarvesoă în Bolâro. — Preţul locurilor: Baloon şi Fau-
simpatiilor lor pentru connaţionalii din Aus­ bat’o aoum şi ministrul ungureso de interne,
tria şi acesta numai ou măsură, dâr să nu limba nostră. — Se vede, că şi guvernul ungureso soie teuil 2 fl.. Parohet I. 1 fl. 50 or., Parchet
mârgă ei înşi-şî în Austria, oăol urmările Vâ4ând în cele din urmă, oă ori ce să fiă „drept" oând are de-a faoe ou — II. 1 fl. 20 or.. Rangul I. de şe4ut 1 fl.,
ar pută să fiă fârte rele pentru ei, dedreoe înceroare de a oapaoita pe d-1 jude e za- adversari de ai săi! Pe Ugron Gâbor l’a Parter ridicat 80 cr., Galeriă 60 or., Parter
diplomaţia germană n’ar pută să intervină darnioă, am părăsit sala scârbit în inima trântit din deputaţiă, pe Ugron Jânos din 50 or., Bilete pentru studenţi 40 or. înce­
mea de cele oe le-am au4it şi vă4ut. putul la 7V2 bre sâra.
în favârea unor neohibzuiţl. vice-fişpăniă. De ar fi tot aşa de riguros
Nu pot a nu denunţa faptul acesta
„National Zeitung' din Berlin aseme­ guvernul şi faţă cu mameluoii săi, 6re câţi Vagabondagiul. Presidentul poliţiei din
1
opiniunei publice.
nea s’a ooupat ou cestiunea de mai sus şi fişpanl şi vioe-şpanl ar mai rămână în pos­ Yiena a adresst tuturor oomisariatelor din
într’un artioul a lansat prinoipiul: „Sprijin turile lor? capitala Austriei o ciroulară pe care pressa
moral, dâr nici un amestescCu alte ou- 5 C S R S L E O I L E ! . austriaoă o discută şi o laudă. Circulara
vinte Germanii din imperiu să sprijinâsoă 0 deputaţiă cehă şi moravă Ia Papa. are de obiect o stare de luorurl, oare se
— 3 (15) Septemvre. La finea acestei luni va pleca din Boemia observă în tbte centrele populate şi anume,
moralicesce pe fraţii lor din Austria, dâr
să se reţină de ori ce amestec în afaoerile Un director de bancă dispărut. Din şi Moravia o deputaţiune mare la Papa că un imens număr de nevârstniol părăsesc
Turda se anunţă, oă directorul bancei un- pentru a-i presenta un Memorand, în oare bănoile soolei şi oăminurile părintesol, unii
interne ale Austriei.
guresol de aoolo, Timbus Albert, a luat’o oer introducerea limbei slave ca limbă litur­ ohiar ou oonsimţimeutul părinţilor, oei mai
la sănătosa spre America, lăsând în urma gică în bisericile catolice ale lor. Memorandul mulţi însă oedând sfaturilor rele ale unor
lui o datoriă de 4000 fl. „Ca să-l ţină de e scris cu litere oirilioe în limba vechiă speculanţi şi negustori ambulanţi. AoeştI

un roman: Dama de pio; âr apoi mai târ- rea Neagră. In aoâstă epooă în tâte docu­ «iei, Moldova reintră în posesiunea veohi- cel Mare la 1482; biserica Adormirei din
4iu lalaşîoele-l’-alte opere ale sale în limba mentele sorise în limba latină, în bulele lor hotare: Hotin, Bender, Akerman şi oraşul Bender exista deja la 1482, oând
română; Naou a tipărit Istoria Basarabiei în papale eto. domnitorii Valachiei, între alte Chilia. La 1777 Austria luâ frumosa Buco­ Ştefan cel Mare visitase aoest oraş; mă­
4 volume, o compilaţie fără niol o valbre, titluri, purtau şi aoela al Basarabilor, oarl vină, âr la 1791 Rusia ouoerise stepele năstirea Chipriani a fost zidită de Petru
pe oare autorul o încheie ou următbrele domniau asupra Cetăţii-Albe. Apoi pe la Ooiaeov, adeoă întregul litoral din rîul Bug Rareş la 1545; biserica ou hramul sf. Du­
cuvinte: „Prin unirea cu Rusia Besarabia 1465 Ştefan oel Mare, luând dela Vlachţ şi Nistru, aoâstă ouoerire apropia poporul mitru din oraşul Orheu a fost zidită în
întră în cercul culturii europene", şi apoi totul ce posedau Basarabii dincolo de Prut, mueoal de hotarele Moldovei. secolul XVIL de VasileLupu; biserica din
mai departe: „sub umbra autocraţilor pro­ alipi Basarab'a la Moldova. După mortea La 1812, după un răsboiă ou Turcia, Căuşanî datâză tot de atunci; mănăstirea
tectori, perfeoţionându-se în regiunea cu­ lui Alexandru oel Bun, doi fii ai săi, lUlie mulţămită trădării prinţului Muruzzi, Sulta­ Hincul, închinată sf. Parasohiva, din jude­
getării şi a spiritului, Basarabia înaintâză
şi Ştefan oel Mare, împărţind ţâra în două: nul cedă Rusiei întrâga parte a Moldovei ţul Orheu, a fost zidită de oătră stolnicul
cu paşi repezi pe oalea civilisaţiunii".
Helie luâ regiunea Nistrului dela Hotin la dintre Nistru şi Prut; aoâstă parte a Mol­ Hincul pe la 1678; despre mănăstirea Şaba
In Basarabia este oprită intrarea oăr- Suceava, âr Ştefan Cetatea-Albă, Tigina, dovei de atunci fu botezată cu nume de se pomenesoe deja pe la 1698; mănăstirea
ţilor românesăî fără expresa .permisiune a Bender şi Chilia. La 1711 în 4’ua de 15 „Basarabia" şi aoest nume şi-a păstrat Dănă Lomacă din judeţul Bălţi a fost zidită la
comitetului de oensură; nici un 4i ar ro " Apr. D. Cantemir, Domnul Moldovei, sem­ »4î, defi judeţele Hotin, Soroca, Orheu şi 1729; mănăstirea Hârbovăţ din judeţul Or­
mâneso din România nu este admis, . ase­ nase la Laok un tratat ou Petru oel Mare, Bălţile nicî-odată n’au fost considerate, oa heu a fost zidită la 1730, âr ioâna Maioii
menea nioî un 4i& român nu se editeză prin care acesta din urmă se obliga a rps- ţâra Basarabilor. Partea de nord a Basa­ Preoistei, făcătârea de minuni, oare se află
r
dincolo de Prut. La Chişineu există două titui Moldovei vechile sale hotare, oâloat9 rabiei, oa parte integrantă a vechei Mol­ la aoea mănăstire a fost adusă aoolo la
fliare rusesc!: Basarabeţii şi Besarabschie de Turol. La 1769 Rusia deolarâ răsboiîi dove, pururea a fost îngrijită de domnii 1790. Sohitul Hirjan datâză dela 1740—1759;
Wiedomosti şi o foie bisericâscă: Epar- imperiului otoman şi Galaţenii ocupă Ho- 9ăi pământeni. In actuala Basarabiă mai schitul Ţigănescî, din judeţul Orheu, zidit
chialnie "Wiedomosti.
tinul. La 1770 boierii Moldovei şi Vala- esistă înoă următorele mănăstiri şi biserici de boierul Lupul Denou 1741; schitul So-
Istoria. ohiei îngenunohiază ţâra Ecaterinei II. La zidite de aoeştl domni: Chişno-Varzar, de cora, de lângă Nistru, zidit de boierul Ru-
Sub Mircea Basarab, România (Un- 1771 s’a stabilit un guvern provisor şi lângă capitala Basarabiei Chişineu, pe care set 1752; sohitul Grădiştea 1756; schitul
gro-Ylachia) se oompunea din Oltenia, Fă­ Eoaterina se înoercâ de a da principatelor Rusia o numeso Chişneoff; acâstă mănă­ Bezina, din judeţul Orheu 1770; schitul Ca-
găraş şi Omlaş, Ardeal, . partea Bulgariei de rege pe unul din amanţii săi Stanislaw stire a fost zidită de Alexandru oel Bun ratură, din judeţul Orheu, 1771; schitul
cu cetăţile Silistra, Dobrogea, Bolgradul Poniatowsky. Pacea dela Cucium-Cainardji în secolul XV.; biserica grâoă dela Aker­ Rudi-Troiţa, judeţul Hotin, pe Nistru, zidit
ou Basarabia şi gurile Dunării pănă la Ma­ dela 1774 scapă România din ghiurele Ru man (Cetatea Albă) a fost zidită de Ştefan de Dooiul 1772; schitul Călăraşi, asemenea