Page 101 - 1897-09

Aii! iese îh îlâ-care ti,
,1 îiMîSil A5onaai8ai6 neutru Austro-Uugaria:
S?sşovr jihŞ?. uaye lîf. 89, Po nn un 12 fl.. pe şoae iau!
9«?îaos; aafeatmniu sa 57 6 fl., pe trei luni 3 £1,
•psîsnisso. — ax sa N-rii de Dumineci 2 ÎI. pe an.
Pentru Eomânia si străinătate:
IK8EP.ATE se pîimaisc In Adml- Pe un an 40 frânai, pa şist.
slstraţlana în Braţov ţi ia tis» luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
:năt6rele Birouri de enunsliirl: H-rii de Duminecă 8 franoi.
In Yiena: X, Duku, Mtmriek
Rchalck, Rudolf Mosst, A. fcipciiki Se prenumiră la tote oficieie
Kauhfolger; Anton Oppsitk', J. poştale din întru şi din arară
ijsw», în Budapeata: i. P. şi la dd. aoiootori.
&cidbtrg6rg, Xcistan Bcrnat; în tr^ammul nsatru biusut
Bucureaoi: Stjtnce Haocj, 3uc- administraţiunea, piaţa mare,
anisaie de iîonmame; în Hsm- târgul Inului Nr. 30 etagiu
hori,: Karoijn & Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şâae
Preţul Inserţlunllor: o ionii luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
jnnnond po » eoldnă tl m, >4 Cu duaul în caaă: Pe un an
oOor. timbru ponWn o pabli- (KTumer do ZDuLzuo-IiD-ecă, 30) 12 fl., pe 6 luni 6 0., pe trei luni
nare. Publicări mai dese dură 3 fl. Un oaemplar 5 or. v. a.
iarbă si învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen­
lieolame pe pagmn a 3-a o tele cât şi inaerţiunile sunt
floria 10 or. seu 30 bani. a ae plăti înainte.
Nr. 215—Anul LX. Braşov, Duminecă 28 Sepîemvre (10 Octomvre) 1897.

a-o lua mai domol, putem vedâ Sil­ Astfel înţelegem fărte bine, că magogiei, el va sci face, ca idea
nic din condamnările şi întemniţă­ argaţii Ziaristică ai lui Banffy se gră­ de-a se alătura ţâra la monarchia
N o u a b o n a m e n t rile, ce se urmâză bărbătesce acum besc a informa lumea din străină­ năstră şi la tripla alianţă să fiă res­
ca şi mai înainte. tate — care şi-a cjis, că totuşi după pectată în România".
la
Numai înainte cu câteva 4ile visita regelui României la Budapesta Care va să 4i Ungurii şi-ar
ca
Gazeta Transilvaniei juraţii din Cluşiu au pronunţat erăşî guvernul unguresc va trebui să îu- fi propus să nu facă nicî cea mai
un verdict de acelea faimbse, cari tindă alta cărdă faţă cu Românii mică concesiune Românilor, fiind-că
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. fac se se simtă aşa de mult „blân­ din Ungaria — că Banffy cu soţii
se deschide nou abonament la care dul" şi „binevoitorul" regim al lui săi n’au de gând să tacă nicî cea nu se tem, că România se va de­
părta de ei, decă nu vor împăca pe
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ Banffy. Pe basa acestui verdict, mai mică concesiune Românilor. Românii din Transilvania şi Ungaria.
torii Î6iei ndstre. Andreiu Balteş dela „Tribuna", care ţ)iarul german „Berliner Tage- Celor atât de îngâmfaţi şi încre4uţ!
SPpeţuS alBOîffisa^sBD^aaSBîis de-un şir de anî merge tot din în- blatt" publică o scrisdre din Pesta, le spunem să nu uite, că cel ce stă
Pentru Austro-Ungaria: chisâre în închisdre, a fost din nou în care ’i se împărtăşesce o con­ sus trebue să se păzâscă ca să nu
pe -u.33. a,xi. .............................. 12 £L osîndit la nu mai puţin decât 5 vorbire, ce a avut’o corespondentul cadă, şi că pentru popore, ca şi
pe şese 1-txM.î ............................... S fl. luni arest, ce va trebui să-l sufere său cu unul dintre „bărbaţii de stat pentru individ, are vaiore 4i lă,
ca
pe trei 1-u.nă . -.............................. 3£L. într’o închisore ordinară precum şi fruntaş!" ai Maghiarilor. Acesta, la că omul îşi propune dăr Dumne4eu
Pentru România şi străinătate: 1a, o amendă de 500 fl. Acestă grea întrebarea, decă nu vor Ungurii să dispune !
pe -u.n. ari .................... -StO franci pedepsa ’i-s’a dat pe temeiul paten­ liniştescă pe Român! cu 6re-carî con­
pe şese luni............................ 20 ,, tei reacţionare şi absolutiste aus- cesiuni, a răspuns, că pe calea acesta
pe trei l-uni ........................... IO ,,
triace dela 1852, care spre ruşinea ei n’ar putea ajunge la nici un re-
Abonamente la numerele cu data veacului este ţinută în vigâre de sultat. Deak li-a făcut Croaţilor la Serbii din Croaţia contra
>
de Duminecă: „cavalerescii" fii ai lui Arpad, cari 1868 destule concesiuni şi cine sunt Ungurilor.
vor se figureze între marele naţiuni
Pentru Austro - Ungaria: ac|î naai fanatic! în contra Ungurilor Croaţii au autonomia lor, dieta
pe un an ..................................... 2 fl. culte ale Europei. ca Croaţii? Br. Banffy, se fi c}i el şi guvernul lor provincial şi cu tăte
s
pe şese luni ........................................ I fl. Şi pentru ce a fost aşa de grea — n’ar pută să facă aşa cevaşî cu
Pentru România: osînda? Pentru publicarea unor co­ Românii, căci atunci s’ar porni o aceste nemulţămirea este forte mare
pe un an .................................... 8 franci respondenţe asupra crudului măcel în poporul croat şi pe 4i ce merge
!
pe şese luni............................... 4 ,, agitaţiune, tocmai aşa, cum s’ar în­ Banul Croaţiei întâmpină tot mai
dela Mehadica, din Bănat, în cari a
Abonarea se pote face mai uşor tâmpla, dăcă Germanii ar da îndărăt mare oposiţiă în tăte părţile. Seim,
prin mandate poştale. fost veştejită purtarea nemilâsă a Pranciei Elveţia şi Lorena. că în dietă cu prileginl alegerilor
gendarmilor şi pe basa cărora aceş­
Administraţiunea tia au intentat proces de calumniă Se vede de aici, că îngâmfatul trecute s’a înmulţit numărul oposiţiei
„Oazetei Transilvaniei 111 ' politician maghiar crede, că Ma­ şi mai ales partida radicală dă mult
şi de vătămare de onâre.
S’a constatat, că Balteş nu a ghiarii pot juca rolul Germaniei. Aşa de lucru guvernanţilor maghiaroni
fost autorul corespondenţelor şi to- de mult l’a îmbuimăcit toastul împă­ ai Croaţiei.
Nu vor se ne împace. tu-şî i-s’a dictat aprâpe maximul pe­ ratului Wilhelm. ... Croaţii se răscălă acum chiar
depsei şi o amendă atât de mare. Der ce-i mai frumos, acel pre­ cu arma îu mână şi-şî varsă veninul
S’au grăbit ămenii lui Banffy Der ce se mai cjicem de con­ tins bărbat de stat ungur e de pă­ îngrămădit în suflet asupra funcţio­
se facă cunoscut lumei, prin cores­ damnările de felul celor ale părin­ rere, că România va merge alătur! narilor vinovaţi ori nevinovaţi. Aşa
pondenţe din Budapesta publicate în telui Y. Morariu din Poiana Aiudului, cu Ungaria şi va ţină prieteniă cu ceva s’a întâmplat nu de mult în
unele 4i &re din Germania, că băr­ a învăţătorului Simu din Ciufud şi ea şi fără ca Banffy să mai facă Croaţia, cercul Pisarovina, satul Sie-
baţii de stat maghiari la tăte se a multor altora la pedepse grele de concesiuni Românilor. „România e niceak. In ţinutul acela locuesc
gândesc, numai la aceea nu, ca se câte opt şi (jece luni închisore, pen- ameninţată să fiă înghiţită de sla­ Sârbi, car! încă de mult erau întă-
tacă vre o concesiune Românilor din tru-că au cântat vre-un cântec ro­ vism. De aceea ea vede, că prietenia rîtaţ! contra stăpânirii din Buda­
Transilvania şi Ungaria, ca se-i îm­ mânesc, ori au ţinut vre-o vorbire cu Ungaria e cea mai salutară pen­ pesta, fiind-că ’i scurta în drepturile
pace cum-va. românescă, care nu li-a sunat la tru ea". Etă deci, cât de patriotic şi lor. Cam două săptămâni înainte de
Sciţi proverbul cela: nici în urechiă puternicelor paşale de prin cât de înţelepţesce lucrăză demago­ acâsta se răspândise în pomenitul
căruţă, nici în teleguţă. Aşa se în- comitate? gia din Bucurescî, când îşi varsă cerc faima, că pe bisericele sârbesc!
făţişeză politica guvernului Banffy, T6te acestea nu sunt nici decum furia asupra Ungariei! esclamă ace­ vor fi arborate stâgurî unguresc!.
despre care s’a cjis şi se mai (ţice, dovec|i de bună-voinţa, ce ar avă-o laşi politician maghiar. Dăr se mân­ Scirea acâsta a înverşunat fărte tare
că ar lua-o mai domol şi ar vre se ocârmuitorii maghiar! de acjî, de-a gâie cu credinţa, că „autoritatea re­ pe Sârbi, aşa că erau gata a se
facă pace în ţâră. fi mai blânc(î şi mai cu cruţare faţă gelui Carol în ţâră este atât de mare, arunca asupra or! şi cărui străin de
Cum înţelege guvernul unguresc cu Românii. încât pe lângă tăte agitaţiunile de­ sat şi de cerc.

FOILETONUL „GAZ. TRANSri Aşi vrea, der ori şi cât aşi vrea N i c o t i a n a . pistriţa şi în drepta învârtia un bas­
Să te mai uit nu pot, şi pace, ton noduros.
Căci ori şi cât să fii de rea Cârciumăriţa cea grăsă, cu şur- Salutând cu demnitate, el intră
P o e s I i.
Mie de tine tot îmi place. ţul ei alb ca omătul, sta înaintea în grădină, îş! căută un loc umbros
N 6 p te a. uşei cârciumei din pădure. Stânga o şi ceru bere.
Sus pe bolta cea senină Perfidei. ţinea râzimată în şold, er cu drepta Cărciumăriţa aduse berea, i-o
Maiestâsă printre stele Scii tu, la sfânta Mărie, îşî făcea umbră de-asupra ochilor, puse pe masă şi apoi privi rî4©nd,
Strălucesce luna plină. Când cu drag ne ’nbrăţişam cu cari privia ager să vadă, nu cum tînărul ospe îş! diregea cu multă
Jos zefirul blând adie In căsuţa cea din vie cum-va se apropie ăspeţî din oraş? băgare de semă o pipă lungă şi
Prin livedl, codri, câmpie Cu ce foc ne sărutam ? . . . Insă pe cărarea, ce se vedea ca cum o umplea de tutun.
Flori, lăstari şi rămurele. un şerpe printre spicele undulătâre Pipa era împodobită cu ciucur!
N’ai uitat? O spune-mî mie pe colină în sus, nu se zăria nicî
Pretutindenea domnesce pistriţi şi pe ea era făcut un rege
Ce atunci mi-ai fost promis măcar un singur om.
Linisce şi sântă pace. Gambrinus. Cârciumăriţa puse un ur­
Când cu dor şi bucurie
Numai sîuul ce iubesce Era după ame4î, într’o 4i de cior cu bere spumegosă pe masă şi
Plănuiam un paradis
Nu cunosce alinare, veră pâclosă şi orăşenii se temeau lăsă pe băiat singur la pipă şi la
Căci cât e noptea de mare In care pentru vecie de norii cei negri-vineţî, ce se gră­ urciorul de bere.
Cu dorul are de-a face. mădiseră unul peste altul, ca un Lui i-a venit bine depărtarea
Fericiţi să veţuim
munte mare, asupra colinelor cu pă­ cârciumăresei. A tras o duşcă bună,
Aş! vroa se uit... Yeste ’n lume să ne fie duri.
Aşi vre să uit, deră nu pot Cât de mult noi ne iubim! apoi şi-a proptit cotul mânei pe
Cârciumăriţa, descuragiată, toc­ masă şi a început a fuma, de eşia
Că şi eu când-va te-am iubit, mai voia să se reînt6rcă în casă,
N’ai uitat? Ba, da, uitat’ai din gura lui fumul gros ca dintr’un
Căci chiar şi adl sufletu-ml tot
C’aşa-i, văd, năravul tău, când âtă că se zăresce o figură mică urloiu. Şi cum sta el aşa şi se des­
De-acel amor e chinuit...
Ca să uiţi, der ce jurat’ai printre holdele de săcară, înaintând făta în norii fumului, ce se ridicau
Să uit acele dile-aşî vrea N’o să uite Dumnedeu!... cu paşi repe4î spre cârciumă. învârtindu-se în sus şi dispărând în
In cari, pe cum o scii şi tu, Antoniu Popp. Era un tînăr ca de patru-spre- fâşii vinete, omuleţul nostru părea
picea-i că eşti şi-i fi a mea, 4ece anî. Pe capul său, acoperit cu a fi tocmai ca Zeus pe tronul lui
Der s§ le uit nu-i modru, nu. un per creţ brunet, avea o căciulă de nori.