Page 102 - 1897-09
P. 102
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 215—1897.
Tocmai pe vremea aceea sosise După o'telegramă din Ag>"am, ou data seze egala îndreptăţire şi atunci Ungaria nu „Noi, oetăţ°nii Oapitalei protestăm
acolo o comisie având cu totul alte de 7 Ootomvre n. a fost arestat în comun ' ar avă cetăţeni mai devotaţi ca Românii, contra aoestor însinuaţiunî şi declarăm,
1
treburi. Comisia era compusă din Laşinia preotul Pupek, un aderent al opo- nici amici mai buni, ca pe noi cei din oă nu vom părăsi un singur moment oausa
aceşti trei funcţionari: directorul Biţiunei oroate şi adus la înohisdrea din România. fraţilor noştri de peste munţi oăt timp ei
cărţilor funduare Tvianovicî; judele Agram, unde va sta în arest preventiv, por- D-1 Miculescn amintesce caşul cu pro- vor fi primejduiţi în existenţa lor naţională.
de cerc Bojovici şi inginerul Diahovicî. nindu-se contra lui oeroetarea oriminalâ. ectata călătorie a Regelui la Chişineu, în „Neolintiţl în convingerea despre le
Intărîtaţî cum erau dmenii din sat Laşinia e aprâpe de tot de satul Sienioeak. gitimitatea drepturilor lor la o viaţă na
timpul răsboiului dela 1877. După insisten
îi bănuiau pe aceşti trei, că voesc ţională, le trimitem salutul nostru frăţesc
ţele lui Mihail Kogălniceanu, M. S. Regele
se le înfigă steguri unguresc! în tur întrunirea din Bucurescî. a renunţat la acea călătorie. Faptul este şi încredinţarea nestrămutatei nâstre soli
nul bisericei; s’au năpustit furioşi consemnat în memoriile Regelui. darităţi, deolarând în faţa lumei că astă4
asupra lor cu furci; i-au omorît pe Marea întrunire ce s’a ţinut în Bu- Esclamă apoi: „E păcat, că nu s’a mai mult oa ori oând le vom da întreg
tus trei chinuindu-i grozav, şi apoi curescl Dumineca trecută spre a protesta găsit şi astâdl un Mihail Kogălniceanu, ca sprijinul nostru în marea şi drâpta lor
încă schingiundu-le cadavrele. Pe în contra insinuaţiunilor foilor maghiare a să sfătuiască pe M. S. Regele de a nu face luptă"...
urmă s’au dus se cate şi pe preotul fost oeroetată de peste 2000 de cetăţeni acestă călătorie" (la Pesta).
satului, Nicolici, bănuindu-1 şi pe el fruntaşi din tâte clasele sooietătii buou- Oratorul arată după acesta sfaturile Un Ungur la deputatul Fleva.
că este înţeles cu cei omorîţî; au resoene. Pe stradă se aflau membrii comi ce le dau cdiarele maghiare şi după-ce do-
şi întrat în casa parochială, au spart tetului Ligii, ai comitetului naţional stu- vedesce contradicţiile lor, d-sa conchide, După meetingul din Bucurescî,
tot ce au putut, der preotul scăpase denţeso eto. Au vorbit d-1 M. Vlădesou, că împăcarea între Bomănii de aici şi Un un gazetar ungur, trimis anume din
de cu vreme prin ferestră, aucjend profesor universitar şi preşedinte al Ligii. guri nu pdte fi, întru cât ambele naţiuni nu Budapesta, ca se sciricâscă, a visitat
ce se petrece afară şi a fugit în pă Apoi d-1 Barbu Delavranoea şi studenţii sunt pe picior de egalitate. între alţii şi pe d-1 deputat Fleva.
dure, unde a stat trei 4^ şi trei Mioulesou şi Tamara. Continuă cu arătarea persecuţiilor Un Etă ce scrie despre acâsta, însu-şî
e
nopţi. D-1 Ylădescu în discursul său de des gurilor contra fraţilor. Enumără condam organul d-lui Fleva „Dreptatea" din
■ Ţăranii răsculaţi, cam două mii chidere spune, că Liga a oonohemat pe nările ce au avut de suferit şi închee cu Bucurescî:
la număr s’a pus apoi pe pustiirea oetăţenii capitalei ca sâ-şl manifeste senti cetirea unui pasagiă din răspunsul studen D-1 Fleva a primit Luni o visită de
casei parochiale. Cum ajunse soirea mentul şi voinţa lor faţă cu insinuaţiunile ţilor români din Bruxela la insinuaţiunile sensaţie: o scrisore şi un Ungur.
despre rescdlă la cel mai de apdrpe pressei maghiare, oare ou prilegiul visitei lui Pâzmândy. Rorisorea era dela d-1 Pâzmândy, cu
post gendarmeresc, o ceată de gen- regelui Carol la Pesta a arunoat Româ noscutul deputat din Pesta, oare cunoscând
darm! au pornit la faţa locului, der nilor din regat infama insultă, că aoeştia Trebue să rămânem Români, încheiă pe d l Fleva dela oongresul internaţional
pe drum, în comuna Perna au fost ar aproba ba ar ajnta chiar oa Românii oratorul, şi să păstrăm cu tâte forţele de al păoei, îl ruga sâ se lase să fiă intervie
întâmpinaţi cu puşcăturî; sergentul de dinoâoe să fiă asupriţi. oarî dispunem, limba, existenţa şi tradiţiile vat de d-1 „Mandovszky" redaotor la 4ia-
a dat ordin gendarmilor să pusce Arătaţi, cjioe, cetăţeni ai oapitalei ro poporului nostru. rul „Magyarorszâg".
asupra poporului; o femeia a rămas mâne, oă pănă câud fraţii noştri de peste D-1 Tamara începe cu cuvintele ma Sorisorea acesta de recomandaţie i-a
omorîtă, âr doi dmeni greu răniţi. munţi vor fi ameninţaţi, prigoniţi şi pri relui patriot M. Kogălniceanu, că înzadar fost adusă d-lui Fleva de însu-şî redactorul
Pe urmă a venit miliţia, 2 com mejduiţi în esistenţa lor naţională, pănă Ungurii vor aduce focul şi sabia în cămi în oestiuue.
panii, şi a reuşit să împrăştiă mul atunci prietenia şi oonoordia nu au loc să nele nostre, patria lor nu se va întări. Credem interesant să oomuuioăm oe-
ţimea răsculată; şi acum în tăte între în sufletele Românilor. Nu ne bucură, dice, visita Regelui titorilor, în resumat vorbirea dintre d-1
satele din cercul Pisarovina e aşe S’a oetit apoi sorisorile şi telegramele nostru la Budapesta, deore-ce nu vedem Fleva şi <4> aristul ungur.
zată miliţia. de aderare ce au sosit de pretutindenea. nici un profit pentru neamul nostru. „Unde — Domnule Fleva, înoepu trimisul lui
Odată cu miliţia a sosit judele D l Barbu Delavraucea întrebă, oe sunt folosele ce ne-au adus visita împăra „Magyarorszâg" în limba germană, e ade
de cerc Kondici şi procurorul de s’a sohimbat dincolo pentru oa pressa ma tului Francisc Iosif?" esclamă oratorul. vărat, oă pressa nostră a interpretat greşit
stat Tarabachia, car! au arestat 30 ghiară să 4i°&, că de-aoi încolo Românii După-ce citeză câte-va fapte de duş visita regelui d vâstră?
ămenî. din România vor deveni nepăsători la du mănie săvârşite de Unguri, d-1 Tamara — Fârte adevărat. Frăţia maghiaro-
A treia 4b guvernul din Agram rerile celor de dinoâoe? Nimio, răspunde spune, că temniţele unguresci sunt pline română este o glumă, şi o glumă tristă.
a orânduit şi publicat stare de asediu vorbitorul. Ei sunt tot cum au fost şi noi de martiri români. — Cum aşa?
în 12 cercuri din următdrele co nu putem fi, deoât aceiaşi. Nu s’a schim „De ce dâr să ne bucurăm", întrebă — Fârte fireso: cât timp Românii da
mitate: Lika-Kobava, Modris-Fiume bat nimio dinoolo şi cât timp acolo nu va d-sa şi aduce omagii pressei române de dinoolo vor suferi din pricina opresiunii
şi Agram; pe urmă a mai intercjis fi schimbare, ţinem să se scie, că niol aci modul cum a sciut să răspundă invitaţiei UDguresoI, Românii de dinooce vor suferi
stăpânirea şi ţinerea de târguri, fiă nu se va sohimba nimio în sentimentele cliariştilor maghiari. şi se vor revolta şi ei.
săptămânale, or! anuale în aceste nostre. D-1 Tamara mai profită de acâstă Cum voiesol d-ta, ca eu să întind
ar s
cercuri. Pressa maghiară s’a încercat să dea ocasie pentru a protesta contra 4i i tului mâna prietenâsoă aceluia, care maltratâză
Pavlovschi, care şi-a permis să toasteze, în
De atunci omenii sufer sub visitei regelui României alt înţeles decât îl pe un frate al meu ?
numele pressei române, la Budapesta, şi a
greutatea acestora şi încă a altor are, dâr — cfi — este rătăoire a crede, E o ere4ie să credeţi, oă veţi putâ
00
0
măsuri. că regele Carol a arătat cu degetul Ro foiţei obscure „Bukarester Tagblat", care vre-odată maghiarisa pe Români.
Guvernul din Budapesta şi loc mânilor de dinooce calea robiei, — e*, oare înjură pe studenţi. Mortea prin rotă, întemniţările de
ţiitorul lui din Croaţia, banul Khuen- a deschis cu sabia Românilor din România Tote disousiunile au fost ascultate cu nevinovaţi, urgia unei admmistraţiuol into
Hedervâry aruncă bănuiala asupra oalea independenţei şi a gloriei. Cine a cel mai viu interes şi mult şi ou însufleţire lerante, oprirea 4i are lor românesol de-a pă
partidului radical sârb, că el ar fi văflut, ou oâtă voioşiă calcă fruntaşii ro aplaudate. trunde în Transilvania, în sfîrşit tâte mij-
pus la cale răscola. Pe de altă parte mâni de dincooe la temniţă, s’a convins, După ce s’a mai oetit o scrisore a lâoele violente de maghiarisare nu sunt de
deputaţii sârb! şi croaţi din dieta (jioe vorbitorul, că on popor, oare zemis- d-lui Y. A. Ureohiă şi alte telegrame de loc nimerite, credeţi-mă, pentru a îndulci
croată se pregăteau să atace guver lesce asemenea bătrâni şi asemenea tineri aderare, s’a propus şi adunarea a primit în raporturile dintre d-v. şi Românii din Ar
nul tocmai din causa acestor mă va trebui să învingă şi să dobândâsoă egala unanimitate şi cu mare însufleţire o mo deal. Din potrivă: martiriul lor secular le
0e
suri, precum şi a altor persecuţiunî. îndreptăţire. ţiune, în oare se 4‘ : oţelesoe şi mai mult energia de a-şl păstra
Dâr guvernul, temându-se de aceste Nefericirile fraţilor noştri de peste „Faţă ou insinuaţiunile pressei ma intacte limba, legea şi tradiţiile străbune.
năpustirî, a închis deodată, pe neaş CarpaţI, încheiă vorbitorul, vor fi pururea ghiare, că visita M. S. Regelui României încă odată: este o utopie să vă în
teptate, şedinţele dietei, amănându-le şi nefericirile nostre şi nedreptăţile săvîr- la Budapesta ar însemna părăsirea din par chipuiţi, că Ungaria, care oonglomerâză
pănă pe la mijlocul lui Noemvre. şite în contra lor, şi în contra nostră se tea oetâţenilor României a oausei fraţilor atâtea naţionalităţi ou individualităţi bine
* îndreptă. Ungurii n’au însă, decât să reali- lor de peste munţi: definite, va deveni vre-odată un stat unitar.
De-odată se înălţă din capul se-mî urmez! eu te voiu petrece Când lângă zidul cetăţii încât se părea tînerului, că se va
pipei un admirabil ineluţ vânăt, care pănă înaintea curţii lui“. Prinse a fuma ca Turcii. îneca. Tremurând şi sgriburând, el
însă nu s’a topit, precum se întâm Tînerul era un băiat inimos şi, Batjocura întristâ pe tînerul flă îş! închise ochii gândindu-şî: „Acum
plă de obiceiu, ci se prefăcu într’o plăcându-i acest lucru, şi-a băut re cău şi bucuros s’ar fi lăsat acum de fie ce va fi!"
negură, şi crescu tot mai mare şi pede berea şi a declarat, că-i gata acestă nesdrâvană căletoriă, dâr era Atunci etă că conducetdrea
mai mare; apoi acest nor de fum de plecare. prea târcjiu. Ca o cioră sburătdre se strigă: „Stăî!" şi ca un cal bine
începu a se împrăştia câte puţin şi „Aveţi voi doră un car de smei ridică pipa cu tutun, pe care şedea dresat s’a oprit de-odată pipa de
etă că din el apare înaintea tîneru- el călare şi trecea prin aer înainte, tăbac cu călăreţul ei.
la ’ndemână, domnişdră Nicotiana?"
lui figura unei fete frumdse, ca de întrebă el. ca şi şuerarea vântului. Silfida sbura Sermanul băiat ş!-a deschis acum
un cot înaltă. „Ba“, răspunse Silfida. „Eu am înainte arătâud calea, ea era că ochii. înaintea lui şedea pe un vă
Mica fată purta o haină de co- lăuzul. lătuc de tăbac regele Cnaster. Faţa
lăre havană şi în buclele părului aripî, precum vecjh Cât pentru tine, La început călăreţul şi-a ţinut lui era brunetă ca spuma de mare
încă-i uşor de ajutat. Aşacjă-te că
său brunet o diademă de ambra, la lare pe vergeua pipei tale şi ia ciu curajul, însă din întâmplare aruncă afumată, mantaua de pe el era gal
umeri avea o pâreche de aripi de curii în mână, ca şi cum ar fi frâul o privire spre pământ şi văcju cum benă, pe cap avea o cunună de
hârtie de ţigarete, er în mână ţinea unui cal... Aşa, e b i n e ! . . . Acum lunecau sub dânsul pădurile şi lun pietrii scumpe roşii întunecate, la
o plantă înflorită de tabac. cile, cetăţile şi satele. îl apucară vecjut ar4ând ca cărbunii, er între
bagă bine semă, nu cum-va se te
Frumăsa fetiţă făcu un compli răstorn!. Şecjî bine?" ameţeli şi-şî încleştă mânile în jurul dinţi ţinea o pipă mare, din care
ment, er tînărul îşî luă galant că — „Da, domnişdră Nicotiana". pipei sale. eşiau flăcările ca dintr’un cuptor.
ciula de pe cap. Apoi ea-şî deschise Nebunâsca călătoriă s’a conti „Fii binevenit!" a 4* regele că-
s
se:
mica guriţă şi (Ţ «Eu sunt Sil Silfida scutură atunci tuleul nuat însă prin văzduh tot mai de tră nou venitul, care de spaimă şi
fida de tăbac, Nicotiana. Domnul şi plantei şi cântă: parte şi mai sus. ameţală abia putea sta pe piciore.
patronul meu, regele Cnaster, cel Un nematur băiat In urmă ajunseră într’o pădure „Pe tine te aşteptă o mare ondre.
galbin, m’a trimis pe mine. Tu i-ai Bucuros ar fi fumat de nori, şi aceştî nor! erau de fum Eu te-am ales se-m! umpli pipele".
adus astăcjî prima-dată jertfă şi fu Der pipă el nu avea, de tutun. Picând aceste cuvinte, Cnaster
90
mul din gura ta, a străbătut pănă Deci, ştrengarul, ce făcea? „îndată ajungem", îi (Ţ Sil cel galbin apucă de chică pe tînerul
la el. El te salută şi te invită să te Pipa tată-so fura fida, „numai curagiu !“ Şi cu acestea şi-l ţinu de-asupra capului pipei sale,
presenţ! înaintea tronului lui. De vrei Şi tare se bucura intrase într’un fum gros de tăbac, din care eşiau valuri mar! de fum.
