Page 103 - 1897-09

Nr. 215—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

— Ddr — întreba redaotornl dela trebue să locudscă claie peste grămadă nu­ nou două ic6ne mari cu cadre aurite, aşe- o. deosebită importanţă. Se soiă ce sgomot
„Magyarorszâg" — nu esistă niol un mijloo mai în anumite ţinuturi, anume destinate date pe fruntariu, cari împodobesc atât de asurejitor fac actualele aparate telegrafioe,
de împăoiuire între oele două popdre? pentru ei, de unde nu le este iertat să se frumos biserica, ridicând inima şi sufletul din oare pricină forte greu se p6te luora
— Vreţi să vă dau o reţetă pentru a strămute în alt loc. Din causa acesta Ji­ privitorului. Asemenea dărui trei perdele într’o sală cu mai multe aparate. Aparatul
vindeoa bdla de oare pătimiţi? danii sunt lipiţi de săraci, căci nu au pe la uşile sf. altar, dintre carî cea din uşa d-lui Fleohretnaoher nu produoe absolut
Et’-o: libertate şi descentralisare f* cine să jupudscă, de nu cum-va se vor ju- împărăt^scă e de colore roşie deschisă cu niol un sgomot în afară oă mai are darul
pui ei unii pe alţii. o cruce aurită în mijloc, întrdgă de mă- de a faoe ca liniile şi punctele d3 pe banda

Din Austria. O lege, ce s’a adus în Rusia în 3 tasă. Afară de acâsta ajuta pe şcolarii săr­ de hârtie de control, să reiasă mai în evi­
Maiii 1882, opresce pe Jidani de-a locui mani, plătindu-le restul tacselor de 15 cr. denţă oa cele făcute ou actualele aparate.
u
Precum spune „Nâr. Listy , prin­ prin comune, de a-şi cumpăra case şi de-a pentru fondul regnicolar. în sumă de 18 fl. Un meoanism special duce la urechea im­
tre deputaţii cehi s’au ivit vocî, carî ţină arencj.1, fiă de cârciume. fiă de alt-ceva. In numele poporului meu esprim şi pe piegatului sunetele produse de transmi­
pretind, că propunerea baronului Di- Prin asta li-s’a curmat jupânilor tdtă pu­ acâstă cale mulţămită generosului binefă­ terea liniilor şi ale punctelor, fără ca un
pauli — ca se se delăture ordonanţele terea de-a despoia pe creştini şi sunt siliţi cător, care nu numai pe calea literară, altul, care stă alăturea, să audă ceva.
de limbă şi se se reguleze egala în­ „bieţii de ei să trădscă numai din muncă prin bunele şi preţidsele sale învăţături Aoest aparat mai presintă şi avantagiul
14
dreptăţire a limbilor printr’o lege — cinstită. Dâr când e vorba de muncă cin­ morale şi higienice din „Gazeta Transilva­ de a nu trăda înţelesul telegramelor, oare
1
nu jignesce pe Cehi, că prin urmare stită, se vede, că Jidanul trăesce al dra­ niei * şi alte foi se întrepune întru ridica­ astăcţl pdte fi priceput de orl-oe ounos-
aceştia ar putb se voteze pentru pro­ cului de rău. In Vilna sunt 8000 de cerşi- rea neamului nostru, ci şi prin fapte şi oător, oare ar trage cu urechea la ţicăm,
punerea la prima cetire. torl jidani, în Grodno tot al decelea Jidan jertfe materiale. Eiă asigurat de stima şi tul puternic ce se produce cu aparatele
Piarul tinerilor cehi înse ar con­ este cerşitor, în Berditsev se află 10,000 recunoscinţă nostră adâncă! — H o m o - vechi. De aceea inventatorul a numit apa­
sidera astfel de purtare a deputaţi­ de Jidani lipiţi de flămenejî. Sunt numai r o d, 4 Oct. n. 1897: Georgiu Repede, pa- ratul său Tăinuitorul. Flechtemacher a su­
lor ceh! ca cea mai mare greşdlă, 15 ani de când s’a adus legea de mai sus roch gr. cat. pus invenţiunea sa d-lui Ohiru, direotorul
căci ea ar însemna triumful Nemţi­ şi acest timp a fost de ajuns, pentru-ca pe general al poştelor şi telegrafelor, oare a
Maghiarisarea în comitatul Strigoniului.
lor. Fracţiunea îngâmfată a partidei Jidani să-i ducă la sapă de lemn. Sărăcia esaminat’o de-aprope şi a adus mari laude
E ne mai pomenită cutezanţa, cu care
catolice trebue constrînsă a-şî retrage între ei cresce din (Şi în di. inventatorului, promiţându-i că în ourend
propunerea sa trădătbre, seu buba In România, după cum spune foia ji- luptă Ungurii dela Strigoniu pentru ma­ o va esecuta îa atelierele direoţiei sper
ghiarisarea şcolelor şi bisericelor slovace şi
veninbsă trebue scdsă din corpul dovescă de mai sus, încă nu trăesc Jidanii experimentare. Se spune, oă tînărul Fleoh-
germane din aoel comitat. De ani de (fii
0
majorităţii. Ddcă nu numai Dipauli tocmai cu plăcinte. Ei n’au nici aici drept temaohnr e pe oale de a face şi alte in-
în adunările acelui comitat se ridică pe
cu ai sei, ci toţi deputaţii clerical! de a-şl cumpăra la sate case şi de-a ţină faţă plângeri, că în 14 comune din acel venţiunl în speoialitatea sa.
ar ieşi din majoritatea actuală a ca­ arendî, dăr fiind-că la oraşe aceste drep­
comitat se predică nemţesce, ori slovăcesce
merei, nu-i vorbă, acesta s’ar preface turi nu le sunt oprite, totuşi mai au des­ Osândiţi la morte. La tribunalul din
şi tot în aceste limbi se propune şi în
în minoritate, der cu cei 80 de de­ tul teren de-a pîrjoli. u Sibiiu s’a pertraotat în săptămâna aoâsta
putaţi ceh! (adecă: ceh! tineri şi şcole, „spre paguba mughiarisărei , cum se un proces îngrozitor. Oaşul, după oum îl
In Turcia, dice foia jidovăscă, li-ar esprimă guvernamentalul „Peşti Naplo".
proprietarii mar! conservativ! din descrie „Tribuna", este următorul: In Apri­
merge bine Jidanilor, căci guvernul nu-i Anul trecut congregaţia comitatului a avut
Boemia) guvernul va trebui se soco- prigonesce, dăr în urma răsboielor popora- lie 1894 Sasul Ioan Schneider din Şura mare
tescă în orî-ce împrejurări. cutezanţa de-a se adresa cătră autorităţile a plătit (cu 50 fl.!) pe Ţiganul Zlate Niţa
ţiunea, mai ales în Asia mică, a sărăcit superiore bisericescl ale respectivelor comune
să omdre pa tată-său, spre a-1 pută moşteni.
grozav, aşa că bieţii Jidani nu mai au pe nemaghiare, cerendu-le nici mai mult nici Intr’o nopte monstrul-fiu a îmbătat pe tatăl
Urmările păcii greco-turcesci. cine storce. mai puţin, decât ca ele însă-le să poruncăscă său, apoi l’a lăsat pe mâna Ţiganului, care
In adevăr, de-ar umbla Jidanii tot cu a se predica unguresce în biserici. Cererea,
u
Piarul „SerpsJca Zastava din Bel­ l’a omorît în somn, apoi l’a arunoat sub
opinci de fier şi cu bâtă de oţel, o ţără se ’nţelege, a fost respinsă cu observarea,
grad publică un articol despre în­ copitele oailor, să-l sdrobâsoâ. E’iorosa crimă
mai fericită pentru ei ca Ungaria nu vor că comitatul n’are a se amesteca în adminis­
cheierea păcii între Grecia şi Turcia, nu s’a descoperit, dedreos fiul criminal a
găsi nicăirl. traţia hierarchică. Răspunsul acesta a în-
din pana omului de stat serbesc Ris- predat oaşul ca şi când tatăl său ar fi fost
verşiunat şi mai mult pe „patrioţi", cari
ce
tici. In articol se c|i între altele: oăloat în picidre de oai. Abia mai târejiu
în adunarea de acum a comitatului au ho-
„Prin controla internaţională asupra a denunţat crima o iubită părăsită a Sa­
tărît să nu cedeze, ci din nou să provâce au­
finanţelor grecescl, pe care Grecia a fost sului, Maria Groo, care deşi căsătorit avea
torităţile superiăre bisericescl de a-şl maghia-
nevoită să o primdscă, s’a creat un prece­ — 27 Septemvre v. risa şcălele şi bisericile lor din acel comitat. drăguţă. Sasul şi Ţiganul au fost osândiţi
dent periculos pentru tete statele balcanice. la morte prin ştrâng, femeea achitată, în
Festivitate şcolară în Braşov. Mâne, Acest fapt revoltător vorbesce el însu-şl în
Europa a făcut prin asta un pas, care mai lipsă de dovecţl suficiente. Osândiţii au anun­
Duminecă în 28 Sept. v., se va serba cfiuR de-ajuns.
ales pentru Serbia pote fi periculos. Serbia ţat apelare, asemenea şi proourorul; acesta
S-tei Sofii, patrona soălelor nostre române
a contractat în aceşti din urmă 15 ani îm­ Juncţiunea pe la Tnrnu-Roşiu. Din contra achitării femeii Groo.
din Braşov. La 9 dre diminăţa va fi ple­
prumuturi în sumă de aprope 400 milione Sibiiu se anunţă, că la 7 ale curentei au
carea în corpore la biserioă; după biserioă Omor şi Sinucidere. Ni-se scrie din
de franci. Etă ceea-ce pote lesne da ansă sosit în acest oraş ministrul român al lu­
va urma sfinţirea apei în sala festivă a
puterilor să impună şi Serbiei o controlă crărilor publice, Ionel Brâtianu şi amba­ Homorod: Duminecă în 3 Octomvre st. n.
gimoasiului, unde noul profesor, d-1 Pro- mergând un public număros la săvârşirea
europână asupra finanţelor ei. Etă în ce sadorul austro-ungar la Buourescî, baronul
copiu Givulescu, va rosti un disours oca-
stă marea primejdie pentru statele balca­ Aehrenthal, cari călătoresc spre a inspeota unei cununii luterane, pe trotoar s’a aucţit
sional.
nice, pe care a provocat’o înfrângerea luorărîle oalei ferata de junoţiune peste Tur- de-odată dintr’o ferâstră glasul locuitoru­
Greciei". Un sprijinitor al bisericei şi şcolei. nul-Roşiu. La gara din Sibiiu au fost în­ lui sas Georg Kasper, care în limba să-
Suntem rugaţi a da loc următorelor rân­ tâmpinaţi de cătră vioeşpanul Reissenberger sdscă striga: „Muriţi înapoi/“ Femeia, că­
duri, ca recunoscinţă faţă de stimatul nostru (înlocuind pe bolnavul fişpan Kalman); de reia a fost adresate aceste cuvinte şi care
Jidani în miseriă. era tocmai soţia lui' Kasper a ascultat şi
amic şi colaborator d-1 Dr. Elefterescu: solgăbirăul Fabritius şi de primarul Drott-
F6ia jidovâscă „Alliance israălite uni- „încă pănă nu ajunsesem în parochia Ho- leff. Mâne, 8 ale ourentei, se vor duce la eşi puţin din rândul numărosului popor. In
verselle“ în numărul său mai nou împărtă- morodului, Stimatul D-n Dr. Emanuil Elef­ pasul Ghimeş. acel moment Kasper descărca puşca asu­
şesoe câte-va date asupra situaţiunei Ji­ terescu înejestrâ s-ta biserică din acăstă co­ pra ei, culcându-o momentan la pământ.
danilor în Rusia, România şi Turcia. mună cu mai multe cărţi rituale cu litere Invenţie românescă. „Drapelul" din Mulţimea fu cuprinsă de o spaimă de morte.
In Rusia se dice, că Jupânilor le latine, şi anume: Liturgier, Evangelie, Bucuresol sorie, că un tînăr impiegat al Femeia împuşcată şi-a mai venit puţin în
merge rău de tot. Guvernul nu-i sufere Apostoler, Octoicli, Pentecostar etc. Er în poştelor şi telegrafelor române, Nicolae fire cu ajutorul medicului, dâr după câte­
să-şî alegă locuinţă unde le place lor, ci anul trecut după venirea mea, dărui de Elechtemacher, a inventat un aparat de va dre muri. Ucigaşul, ca să scape de ur-

Chinuitul vru se strige, ddr fumul prin ameţitorul văzduh, încât i-a Şi suriejend plăcut, turnă beu- Ca tine mi-am căpătat
şi fierbÎDţdla îi astupau gura. Tene- perit vederea şi aucţul. tura cea negră preste buzele cele Mai mândră şi mai frumdsă
rul crecju, că-i pace bună de el. El s’a lovit tare când a ajuns palide ale înfrântului junişan, pentru Nu ca tine-o somnurosă,

De-odată înse străbătu la nasul jos, şi acesta lovire l’a adus ără-ş! a-1 mângâia şi vindeca. Mai mândră, mai sprâncenată
lui un abor plăcut de cafea arsă. la simţire. Mulţămită întemplărei no- (Din nemţesce). Nu ca tine-o blăstămată,
Regele Cnaster părea, că şi el ob­ rocose, ca el a că<Şut chiar în acel P. R. Că-i înaltă şi subţire
loc, din care sburase în sus cu Sil­ Şi vrednică de iubire :
servă mirosul, căcî îş! slobocjl în jos
mâna, cu care ţinea pe umpletoriul fida. Când a privit în giurul seu, s’a IPoesii poporale. Statul ei ca florile
pipei, şi-ş! întbrse faţa în partea din vecjut sub masa, la care mai înainte — Culese din popor. — Faţa ei ca rugile,
cătrău venia aburul. cu un pătrar de 6ră şedea bând şi Sprâncenele, buzele
fumând. El a eşit de sub masă şi Făcute pe sâma mea
— „Inimica mea, ursitdrea Moc- Mândruliţă, mândra mea,
s’a sculat. Mânile şi picidrele îi erau Să le sărut când oiu vrea.
ca!“ strigă el furios. Când te-ajunge dor de mine
întreg! şi sănetdse, însă nespus de Mergi şi te plânge la-un spine Sărac dorul lui badea
Atunci se apropiâ un nor ve- tare îş! pierduse bietul tînăr cura- De l’aşl putd căpăta
net, care respândia miros plăcut, şi giul. Cu mare trudă s’a putut terî Să nu te au4ă nime: Pănă ’n prânej l’aş sămăna
pe nor şedea în haine negre o damă pănă la arborele cel mai de aprăpe, De te-aude un vecin Pănă ’n sdră l’aş tăia,
frumdsă, privind cu ochi blânejî. In pe al cărui trunchiu şi-a răzimat Pănă mâne satu-i plin, Mi-l’aş face stog în prag
mână ducea o lingură mare de ar­ De te-aude o vecină
fruntea cea plină de sudor! şi Pănă mâne-i lumea plină, Şi l’aş îmblăti ou drag,
gint pentru cafea.
spaimă. De te-aude un neam al tău Mi-l’aş măcina mărunt
„Astemperă-te“ strigă buna ur- In uşa cârciumei din pădure Şi ala te dă la rău. In morişcă de argint,
sitore, „astemperă-te Cnaster, tu rege apăru cârciumăriţa cea grdsă, ţinend Nu gândi, mândră, gândi Mi-l’aş cerne în sprâncene,
barbar; jertfa ta stă sub scutul în mână o cană, din care eşiau Că ca tine n’oiu găsi, L’aşî frământa în inele
meu“. Şi l’aşl coce fără lemne.
abur!. „Aci, domnişorule“, cji se ea Că de-oiu sta a căuta
Ea atinse mâna regelui cu lin­ cu compătimire, „ţi-am fiert o ceşcă Mai frumosă mi-oiu afla, Nu cş dr a.
gura cea de argint; pumnul, cu care de cafea negră. Am gândit eu nu­ Nici pragul nu l’oiu trece St. Aruncutean,
ţinuse chica flăcăului, s’a deschis, şi mai decât, că întâmplarea acesta va Ca tine mi-oiu găsi dece. învăţător.
acesta se răsturnă cu capul în jos avă un ast-fel de sfârşit". Nici un pas eu n’am călcat