Page 104 - 1897-09
P. 104
GAZETA. TE AN SIL VA N IEI. Nr. 215—1897
mări, la moment şi a pus puşca în piept' Palatul episcopal din Galaţi. Lucrările Apă subterană pentrn Bucuresci. D. Pawlowslcy, redactor la „BuJcarester Tagblatt"
şi cu piciorul şi-a descărcat’o, aşa că după de construcţiă a palatului episoopal din Elie Radu, inginer inspeotor la C. P. R., n'a putut vorbi la Pesta în numele Pressei
crâncene suferinţe de vre-o 3 ore muri şi Galaţi nu vor putea începe decât la primă a înaintat, primăriei Buouresol proieotul de Române, drdre-ce acestă Pressă n’a fost re-
el. In 4 Octomvre n. au fost înmormân vară, din oaosa timpului înaintat. Aceste oontraot prin oare se angajâză să oonduoă presentatâ la banchetul cercului Ziariştilor din
taţi amândni, rămânând după ei 2 copii. luorăr! ating oifra de 230000 lei, afară de lucrările pentru alimentarea oraşului ou apă Capitală
Causa omorului se atribue împrejurărei, palatul Seminariului ce se va ridioa lângă subterană.
„Liberalul", „Dreptatea' , „Ade
1
că soţia nu a voit să trăâscă cu el, de- Episcopia şi pentru care s’a elaborat deo
Criminală din dragoste. O sensaţională vărul", „ Voinţa Naţională", „Timpul",
ore-ce bărbatul a dus o vieţâ imorală. Ast sebit proieot. Aoâsta din urmă va costa oa
înoeroare de omor, s’a comis Sâmbăta tre „JEpoca", „Drapelul", „Românul", „In-
oe
fel de caşuri se mai întâmplă la secte, la o jumătate de milion şi va fi se 4'
cută, fliua mare, pe Avenue des Gubelin dependance Roumaine" „ Universul",
cari nâgă esistenţa lui Dumnecjeu. — Un în felul măreţului edificii! al seminarului
din Paris. Un abate Menard, a fost ataoat „ Constituţionalul" „Roumaenischer
călător. din Iaşi.
de o farnee şi înjunghiat ou un lung cuţit. Lloyd".
1
0 nouă societate a studenţilor români Vase de răsboiu rusesc! pe Dunăre. Numeroşii trecători au înoeroat s’o deţină, Retractarea lui „Bnkarester Tagblatt' .
din Braşov. Studenţii dela şcolele comer „Agenţia Română" anunţă 4i l° străine, dâr n’au reuşit. Rănitul şi-a scos ouţitul din Nn-i destul, că „Bukarester Tagblatt"
are
r
ciale din loc s’au oonstituit într’o nouă so oă mai mulţi ofiţeri din statal major ruseso spate, apoi oondus de un treoător, s’a dus a sfruntat prin purtarea sa întrâga pressă
cietate de lectură, a căreia inaugurare şi măsâră adâncimile Dunării în vederea lan acasă. Aici mai întâiă a ohiămat preotul, din oapitala română, dâr s’a purtat scan
constituire s’a făcut Mercurea trecută, în sărilor unor vase de răsboiii fluviale, cari apoi medioul. Ateutatârea abia ou greu a dalos şi faţă ou studenţii universitari, cari
24 Sept. v., prin d-1 director Arsenie se oonstrueso aonm la Odessa şi la Nico- putut fi prinsă de poliţiă. E o femeie la au protestat în oontra purtărei haine şi
Vlaicu, care după un discurs potrivit, ară laiew. Vasele de răsboiii vor circula în per 30 de ani, isterică; de trei ani urmărea perverse a acestui fiiar strein din Buonresoî.
pe abate ou propuneri de dragoste. Mai mulţi delegaţi ai studenţilor, cerând
tând chiămarea nouei societăţi şi datorin- manenţă de-a lungul Dunării, de la Reni
ţele membrilor faţă de ea, presentâ pe con şi până la Marea Nâgră. Un muşteriu neaşteptat. Marţi după soootâia redaoţiunei aoelui organ, peutru
ducătorul societăţii, în persona d-lui pro amiacjî, oomeroianţii din strada Lipseau! au aoâstă atitudine, „BuJcarester Tagblatt“ s’a
fesor Procopiu Givulescu. Urmă apoi con Un furt în tren. Un furt însemnat s’a vă4ut silit să facă, în numărul de MerourI,
fost viu emoţionaţi de un fapt ou totul
stituirea societăţii, care se făcu în urmă petreout în nâptea de 13 (25) Septemvre următorea deolaraţiune:
neobiolnuit pe o stradă din oentrul Buou-
torul mod: Preşedinte: d-1 prof. Procopiu a. o. în trenul aooelerat oe mergea dela „Printr’o notiţa apărută în 4' aru l nos
reeoilor, Pe la Orele 4 după amiacjî, un
Grivulescu; vice-president: Ion Lăpădat cl. Slatina spre Graiova. Victima este d-1 G. tru aoum trei săptămâni, studenţimea ro
bivol, părând a fi fârte furios, venea în
III corn.; secreter: Mihail Navrca, cl. III Marinesou, încassatorul a mai multe 4i»re din fuga mare d’.n spre grădina Sf. Gheorghe, mână s’a ore4ut ofensată şi hotărî de-a ne
corn.; vice-secretar: Vasile Muştea. cl. II Bucuresol, căruia i s’a furat 600 lei în b’- oerc satifaoţiune. Doi domni, fârte cum se
urlând şi oâufcând să lovâsoă ou oârnele în oade, e’au preseutat în redaoţ'nuea nâstră
corn.; bibliotecar: Vasile Babi cl. II corn.; lete de bancă, 5 chitanţe în valâre de 1000
tâte părţile. Toţi oomeroianţii fură cuprinşi oereodu-ne, în modul oei mai politicos, es-
vice-bibliotecar: Vasile Pop cl. I corn.; lei, dela oassa de eoonomiă, 10 bilete de
de o adevărată groză, şi in câte-va minute plioaţiunl. Ca autor al aoestei notiţe s’a
cassar: Neculae Poteca cl. III corn.; con loterie ale societăţii funcţionarilor publiol arătat redaetorul nostru d-1 Ludwig Klein,
tote oblânele prăvăliilor fură lăsate ou mare
trolor : Traian Macavei^ cl. II corn.; eco şi altediferife aote. Furtul, s’a petrecut după oare deolarâ, oă du era în intenţia lui de-a
sgomot. Tote sforţările sergenţilor de stradă
nom : Eremia Leocuţa cl. I corn.; âr comi- oum scrie „Liberalul" în modul nrmător: insulta p9 studenţi. Din parte-ne deolarăm,
si a oâtor-va ouragioşl, pentru a prinde fu oă ne-ar părea rău din inimă să fi j'gniG
siunea literară s’a constituit astfel: Preşe D-! Marinesou se afla în'gara Slatina şi aştepta
riosul animal au fost zadarn’oe. Bivolul se ohiar nu singur student".
dinte ; vice-preşedintele societăţei; membrii: trenul de 10 şi 9 m. sâra, spre a se duoe
năpustea ou furiă în tote direcţiunile. In Acâstă deolaraţiune n’a satisfăout de
Nic. Căldărea cl. III com., Sofroniu Roşea la Oraiova. După oe şi-a luat biletul, se
sfirşit, la un moment dat, oa şi oum dobi loc pe studenţi şi eri prasentându-se, din
ol. III com.; Pavel Lobodă cl. III com.; vede urmărit de doi indivicjl bine îmbră
tocul ar fi avut trebuinţă de parale, s’a nou, delegaţii studenţimei au cerut redac-
Emil Russu cl. II com.; Gheorghe Barâscu caţi, cari se vede oă-1 soiau oă e înoassator
- j german o retractare oate-
năpustit în spre biuroul unei oase de schimb, ţiunei 4i aru u
cl. II com. şi Stelian Russu cl. I com. — şi oă are bani la el, oei doi individ! se
sfârîmând uşa şi spărgând gâmurile. In gorioă şi în termeni satisfăcători.
Dorim prosperare nouei societăţi! postâză la uşa vagonului de clasa a 11-a,
aoest timp, stăpânul, fugarului sosesce în „Bukarester Tagblatt" s’a esousat şi
în oare avea să se uroe d-1 Marinesou, şi
gona mare şi reuşesoe cu ajutorul a oâtor- erl a retractat insolenţele adresate tineri-
None întrunire în Bucurescl. „Epooa" anume unul pe platforma vagonului, âr
va curioşi să lege de oârne pe dobitoc şi mei universitare, în termenii următori:
află că membrii comitetului naţional studen oelalaltîn interiorul vagonului. D-1 Marineso
să-l ia ou dânsai, spre marea linişte a co „Studenţimea română nu s’a mulţă-
ţesc au decis să convoca o întrunire pu- trecu printre ei, dâr se văcju de-odată strîns
mercianţilor consternaţi. mit ou deolaraţiunea nâstră de erl şi nu
blioă, în eestiunea naţională, mâne, Dumi- ou putere, şi fără să aibă timp să-şi lase
ne opunem, pentru complecta satisfacţii,
neoă 10 Oct. (28 S^pt) giam&ntanul din mână, fu desoheiat la haină Cmraniă şi logodnă. D-1 Teodor Toma, oara o datorim studenţtmei române, de-a
buzuaărit în totâ regulă şi furat de bauii proprietar şi d-ra Ana Bratian, ambii din mei faoe următârele declaraţiunl: In Nr.
Noul ministru român la Constantinopol. 208 al 4i ara lni nostru s’a străourat fără
şi actele ce le avea la el. D-1 Marinesou Pintic, îşi vor serba cununia mâne, 10
S’asigură, că numirea d-lui Papiniu, actual soirea redaoţiunei o notiţă insuîtătâre la
începu se strige... puse mâna în grabă pe Octomvre n., în biserica română gr. cat.
ministru la Belgrad, în postul de ministru adresa studenţilor români. Rsdaoţiunea re
unul din pungaşi, în vreme ce oel-alalt se de-acolo. gretă sincer înserarea acelei notiţe şi profită
plenipotenţiar la Constantinopol e definitiv r
făcu. nevăcjut. Un alt individ, care se vede — D-1 Valeriu Florescu, comerciant de ooasiuna de-e esp ima studenţimei univer
hotărîtă.
oă era tot tovareş ou pungaşal, interveni în Lugoş, s’a logodit cu d ra Ersilia Bli sitare iotă stima şi consideraţia ei".
Noul palat al poştelor şi telegrafelor pentru a-şl soăpa ^prietinul din mâna vic darii/, fiica marelui proprietar I. Blidariu Leoţiunea oe s’a dat de cătră pressă
din BuourescI va fi terminat în roşu (că timei. D-1 Marinescu puse mâna şi pe din Răchita. — Să fiă în ceas cu noroc! şi studenţimea universitară acestui 4>ar va
rămidă) tomna acesta. Palatul va fi aco acesta, dâr nu putu lupta cu amândoi şi servi de pildă în viitor, tuturor foiţelor
Impedecarea nascerei bâlelor de copii străine.
perit, rămânând ca până în tomna anului ei reuşesc să fugă. Păgubaşul se ea după
viitor să fiă cu desăvârşire terminat şi în ei, cari se ascunsese în alte vagâne. Şeful urmâză atunci, când copilul va avâ un
interior. Acest palat, oare va fi inaugurat gărei Slatina, în loc să mai ţină în gară organism oţelit şi capabil de a resista, care Corespondenţa „Gaz. Trans“.
se va lăsa a se desvolta germenele bâlei.
ou o deosebită oeremoniâ, este cea mai cel puţin 5 minate trenul, pentru a prinde
mare olădire din Capitala română, ocupând pungaşii, dădu drumul trenului, cu tâtă rugă Sunt diferite preparate medicinale în co- Bucuresci, Septemvre 1897.
merciu, care urmăresce acest scop, dâr
o suprafaţă de 8000 metri pătraţi. mintea d-lai Marinesou. Victima a rămas este în genere cunoscut, că esistă numai Onorate D-le Redactor! Simţul recu-
în Slatina, dând telegrame la tote staţiile noscinţei mă îndâmnă a Yă ruga cu onâre,
un singur mijloc, care corăspunde în tote
Belgienii şi grânele române. In Belgia unde urma să se oprâsoă trenul. Pungaşii să binevoiţi a da loc în mult preţuitul D-v.
privinţele cerinţelor ce i-se face, şi acest
esistă un curent forte ostil grânelor române n’au putut fi prinşi. ziar „Gazeta Transilvaniei" următorelor
mijloc este untura de pesce (Leberthran).
de când serviciul maritim român a preferat rânduri:
Copiilor le vine grâţă de a lua obicinuitul
portul din Rotterdam celui din Anvers. Guvernul român şi mişcarea armenă. In vara acâsta prin luna Iulie, trecând
Leberthran; aoest inconvenient se delătură
Acestă ostilitate merge până acolo, încât Descoperirea la Galaţi a pachetului de pro ca de regulă munţii în iubita mea patrie
prin Leberthranu lui Zoltan, care n’are
ar
un cp oatolio ofioios, „Le Patriote", a de clamaţii revoluţionare, destinate a fi răs (Transilvania), m’am oprit pentru câte-va
nici gust nici miros rău, şi de aceea atât
nunţat autorităţilor, că grânele ce vin din pândite printre Armenii din Constantinopol, 4ile în orăşelul Cohalm, fiind-că pe 4iua de
copil cât şi âmenii adulţi îl iau bucuros.
România sunt avariate. Mare mişcare s’a a pus în mişcare întreg aparatul adminis 20 îuliu st. v. (S. Ilie) era convocată adu
e
produs şi la Brăila, de unde oamera de trativ, 4i° „Epooa", Procurorul generai de Depositul general în farmacia lui Zoltân narea generală a Despărţământului Cohalm
comercifi a şi trimes ministerului român un Galaţi, unde s’a făcut arestarea tînărulni Bela Budapesta Y. Nagy-korona-utcza 22 al Asociaţiunei Transilvane, spre a lua şi
— unde se capătă cu 1 fi. sticla.
protest-desminţire, oare să se publice prin Margar, a fost ohiămat în Capitală. D. I. eu parte la acâstă adunare românâscă, şi
„Monitorul Oficial" şi la Anvers, unde cum Bastaohe a avut erl o întrevedere ou mi spre a visita cetatea ce se află în Cohalm.
ua
părătorii de grâne âu suspendat cumpără niştrii justiţiei şi al internelor. Odată ou In 4i de Sântu-Ilie la âra 2 p. m.
turile de cereale românesc!. Gestia e ou Bastache, a sosit în Capitală şi oonsulul Lecţiă bună. era fixată în Şcola română gr. or. aduna
atât mai gravă d>oe „Drapelul ou oât Belgia Turciei în Galaţi, d. Azarian Efendi D-sa Piarul evreo-nemţesc din Bucu rea Despărţământului; ca în tot-dâuna însă,
u
11
e unul din oei mai serioşi olienţ! ai noştri, a avut o intrevedere ou ministrul plenipo resci „Bukareater Tagblatt a pri nicl-odată publicul nu vine la ora fixă, şi
si ou oât curentul de ostilitate în contra tenţiar al Turciei Kizim-bei, pentru a-i ra mit pentru purtarea sa obraznică şi aşa vă4end, că încă nu s’a adunat publi
nâstră a depăşit oolânele diarului „Le Pa porta asupra caşului. Să atribue diploma neleală din dilel© ultime doue lec- cul, am mers să văd biserica românâscă
triote" pentru a se arăta şi în oolânele al ţilor turci intenţia de a cere estradarea lui ţiunî sănetbse. Etă-le: gr. cat., care la intrarea mea în oraş mi-a
tor cjiare. Margar supus otoman, emigrat în Bulgaria Resoluţia parelor din Bucuresci. atras atenţiunea prin o mare schimbare, ce
ou prilejul măcelurilor petrecute în Con- am observat’o pe dinafară.
l ’
Remontele de cai în România. D. Ge stantinopole, în tomna anului trecut. — Se soie, că un redactor al 4' aru u Lumina cea bine făcătore a credinţei
v
neral Berendeiii, ministrul de răsboiii ro „Epoca" crede că guvernul Sturdza va sa „Bulca ester Tagblatt" ou numele Casimir se lăţesce cu încetul între poporul nostru
mân a recomandat comisiunilor de remontă tisface cererea representantului Turciei, âr Pavlowsky, partioipând în Budapesta la un românesc, care a început a pricepe, că
ar
oa să caute pe cât va fi ou putinţă ca re „Drapelul" (naţional-liberal) 4* „Fiind banchet dat de 4* ’Şbi unguri, a ridicat fără acea lumină nu pote exista un mo
06:
montele de cai pentru oavaleriă să le facă vorba de nisoe refugiaţi politici credem, la acest banchet un toast ca representaut ment. Numai înaintarea în cultură pote
în ţâră şi numai când oomisianile nu vor că estradărl nu se vor faoe. al pressei române din Buouresol. scăpa pe naţiunea română de pericolul de
găsi caii neoesar! în ţâră să se adreseze her Faţă ou aoâstâ atitudine neoorectă a rămânâ îndărăptul oelorlalte naţiuni şi
gheliilor din străinătate. Măsura d-lui mi Bole de vite. Ni-se scrie din comuna a numitului redactor, c4iarele din oapitală a se pierde.
nistru de răsboiii are de scop a încuraja Pintic, lângă Teaca, că acolo bântue bole an isoălit şi espedat pressei din străinătate Cum 4ic, mergând la casa D-lui
pe proprietarii de herghelii din ţâră, mai epidemice atât între vitele cornute, cât şi următârea resoluţie: George Spornic, paroch gr. cat. al Cohal-
ales că la esposiţia din Constanţa s’a do între oi şi porci. Locuitorului Brătianu Gli- „Faţă de soirile eronate ce au circulat mului, l’am rugat să bine-voâscă a’ml arăta
vedit că o mulţime de mar! proprietar! au gore i-a perit o vacă cu lapte, alţii au în în unele [cjiare din străinătate şi comunicate biserica înlăuntru. D-sa cu multă amabili
herghelii de cai admirabil! pentru cavaleria durat alte pagube, aşa că bieţii omeni sunt pressei din Bucuresci de cătră „Agenda Ro tate a bine-voit a mă conduce în biserică
omână. puşi pe griji. mână“ noi subsemnatele t^iare declarăm, căd-l şi a-ml da tote desluşirile cerute, şi anume:
