Page 105 - 1897-09
P. 105
Nr. 215-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
că biserica este zidită la 1794 în onorea timpul dâcă s’ar afla acest memoriu un Oile trebuesc espuse în grupe de cel şi a cărei necesitate de mult se simţea: Co
Sântului Nicolae, la început a fost gr. or., guresc în glob, s’nr faoe esplioărî, că bi- mai puţin 3 capete; altcum nu se premieză. dul civil adnotat de d-1 procuror Haman-
âr la 1821, trecând cea mai mare parte serioa ar fi zidită de Unguri. Deol a res 4. Primirea vitelor în exposiţie se giu. Nr. 138 e o culegere de poesii popu
dintre Români la religia gr. cat., bine în pins primirea acestui memorial, dovedind faoe prin comitetul arangiator local, care lare din Basarabia întitulată Suspine şi
ţeles a trecut şi biserica. prin asta că minciună grăesoe presa jidano- va publica din parte-şl disposiţiunile luate. făcută de d-1 Madan. Acest volum are o
Eu am mai fost de multe-ori prin maghiară când susţine, oă poporul român —• Comitetul pote refusa primirea, însă nu prefaţă de poetul Coşbuc. Am lăsat la urmă
Cohalm şi am fost şi în biserică de vre-o nu are oonsoiinţă de sine şi ambiţiă na mai din eause binecuvântate. Nr. 121 şi 122, care are titlu Notiţe şi
3—4 ori, dâr spun, că în modul, cum am ţională. La fie-care vită respective grupă de Fragmente der care au marele noroc de
vâdut’o acuma, merită multă laudă şi co Termin aoâată corespondenţă cu de- oi se alătură o tăbliţă sâu bilet, cuprindând a fi iscălite de Caragiale, un nume dintre
respunde în totul unei biserici de oraş. cele mai simpatice în literatura nâst'ră.
olararea, că însu-şl poporul dioe, oă dâoă numărul curent, etatea vitei şi numele pro
Preotul Spornic îmi spuse, că bise nu venea în fruntea tractului nostru pro prietarului. După cum se vede „Biblioteca pentru
rica s’a reparat în anul acesta aprâpe ra topopul deacjl, b se ridioa acest turn, căci 5. Exponenţii sunt îndatoraţi a purta toţî îşi ţine sus renumele ce a dobândit
u
u
dical, care schimbare am observat’o şi eu, densul cu multe lupte a înduplecat poporul încă dela începutul apariţiunei sale.
-şi anume: s’a văpsit peste tot tâmpla, de să-l edifice. Onore protopopului şi onore înşişi grije de vitele lor şi a le da hrana Tot la librăria Storck & Milller se află
trebuinciosă.
pe care era usată văpseaua din causa tim poporului, oare nu s’a ferit niol de aceste 6. Se vor distribui douâ-cţecl-şi-patru de şi depositul importantei publioaţii din Tran
pului, văpsirea stranelor, facerea ferestrelor jertfe pentru biserica sa. Primarul comunei, premii în suma totală de 200 corone, dă silvania, Encyclopedia Română, din care a
din nou, schimbarea locului unde stă corul deşi Armean, dâr fiind înrudit ou familii ruiţi de reuniune, şi anume se vor distribui apărut aoum fascicula 5-a.
•copiilor din şcolă, învelirea turlei cu tini
române şi vrednic urmaş al părinţilor săi, următorele premii:
chea, — asemenea turla dela porta curţei oarl întotdâuna au nutrit dragoste mare
bisericei. Reparaţiunile s’au început la 25 Grupa 1. Bovine de prăsilâ (rassa indigenă
faţă ou biserica nâstră — primarul (fio,
.Aprilie 1897 şi în cţiua de Rosalii biserica încă a ajutorat mult atât moralicesoe, şi străină). [JLTIME SOIRI.
s’a şi sfinţit, totul fiind terminat. T6te o.) tauri de 3—5 ani: 1 premiu de
cât şi materialicesoe ridicarea aoestui turn. Budapesta, 8 Octomvre. In şe
aceste reparaţiunl s’au făcut prin oferte 16 cor.’; b) vaci de 3—8 ani: 1 premiu de
Un drumar. dinţa camerei de Luni, 11 Octom
benevole date de credincioşii bisericei în 12 cor., 2 premii ve câte 10 corone, 1 pre vre, guvernul va depune proiectele
■sumă de 600 fl. âr din venitul bisericei nu miu de 8 corâne şi 1 premiu de 6 corone; de lege privitore la prelungirea pro-
•s’a dat nici un crucer, aşa că fondul bise C o n v o c a r e . c) junei, junince şi tăurencl, de 1 — 3 ani: viaorică a pactului economic dualist
ricei este neatins, şi biserica bine reparată, 1 premiu de 10 corone, 2 premii de câte
Adunarea generală, a despărţământu pe un an.
ceea ce face multă laudă parochului Q-. 8 corone şi 3 premii de câte 6 corone;
lui II al Asociaţiunii pentru literatura ro
Spornic şi parochienilor sâi, cari sciu, cum d) viţei şi viţele de V — 1 an: 1 premiu Tot atunci şi guvernul austriac
mână şi cultura poporului român se con 4
jsS-şî venereze Sânta biserică. de 8 corone şi 2 premii de câte 6 corone. va depune în camera din Viena pro
vocă pe Duminecă în 24 Octombre st. n.
Dee bunul Dumnedeu, ca şi satele ve iectele lui corăspuncţătdre.
1897 la 2 6re d. a. în edificiul şcolei gr. Grupa II. Oi de prâsilă.
cine din jurul Cohalmului, cari au lipsă de Inca în aceiaşi (ţi proiectele vor
or. române din ZârneştI, la care se învitâ
a-şl repara Sântele locaşuri de rugăciune, a) berbeci de 1 — 5 ani: 1 premiu de fi predate comisiunilor respective.
onoraţii membri şi toţi aceia, cari se in-
să ia exemplu dela Românii din Cohalm, 10 corone şi 2 premii de câte 8 corone;
teresâză de progresul poporului român. Madrid, 8 Octomvre. f^iarul se-
-.cari sunt demni de imitat. b) notinl din 1897: 1 premiu de 6 corone
11
Pre lângă agendele regulate ale adunării mioficios „La Paix face Spaniei pro
Asemenea Românii gr. or. din Cohalm şi 2 premii de câte 4 corâne; c) noatine
generale, la ordinea cjilei este şi alegerea punerea se se alăture la alianţa ruso-
•au ridicat din nou o măreţă şi splendidă din 1897: 1 premiu de 6 corone şi 2 premii
directorului despărţământului şi a comite franceză spre a-şî asigura posesiunea
'■biserică, care este pusă mai în spre centru de câte 4 corone; d) oi de 1—5 ani: 1
tului cercual pe un nou period de 3 ani. coloniilor sale.
de cea gr. cat., un edificiu măreţ, care premiu de 8 corone şi 2 premii de câte
Z â r n e ş t I , 3 Octombre 1897.
tface mari laude D-lui protopresbiter N. 6 corâne. Belgrad, 8 Octomvre. Este âră-şî
Mir cea, care prin îndemnul şi stăruinţele Nicolau Garoiii, Ioan Strevoiu, In scopul premierii, comitetul central mare fierbere între Sârbi şi Bulgari.
sale a dat impulsiune poporului român din director. secretar. al reuniunii agricole a ales un juriu de 28 Ceşti din urmă sunt fdrte iritaţi pen-
Cohalm spre a fi şi ei la demnitatea celor tru-că Şerbilor li-s’a dat dreptul de a-şî
membri, în frunte cu d-nii: Comşa, ca pre
lalte naţiuni conlocuitor© cu ei. înfiinţa şcole în Macedonia.
Premii pentru meseriaşii români şedinte al juriului; Victor Tordăşianu, Emil
Dee bunul Dumnezeu, ca poporul Verzariu, Gr. Babeş etc.
român în tot-dâuna să aibă asemenea con C O N C U R S .
Ca vrednice de premiat se consideră ECIGKEE2nT\^.-
ducători, cari să potă conduce cu demni In sensul conclusului adunării gene
mai ales bovinele, care întrunesc în mare
tate corabia naţiunei nostre, ferind-o de rale din anul aoesta, se publică concurs:
măsură însuşirele vitelor mari, puternice,
stâncile şi valurile furiose. a) pentru 4 premii â 50 corone, pen
frumose la trup, blânde, lăptose, bune de 0 btflă a ţăranilor.
Prof. Dr. Elefterescu. tru acei măestri din localitate, cari vor prăsilă şi de îngrăşat.
dovedi, că în decursul anilor au scos cei De Dr. I. Neagoe.
Faţă cu vitele corcite se va da în
mai mulţi tineri cualificaţl de calfe;
Din Valea Agrişului (Sălagiu), Sept. 1897. tâietate vitelor de rassă curată. Ce este Pelagra?
b) pentru 2 ajutore â 60 corone, pen
Jn Buciumi, cea mai frumosă şi mai tru calfe din localitate, cari doresc a se Intre scăderile, care nu îngădue pre (Urmare.)
populată comună în partea de cătră ră perfecţiona în străinătate. miarea se numără: Trup bolnăvicios, mur Istoricul acestei b61e încă nu
sărit a romanticului Meseş, încă în 1865 se Petiţiile relative să se adreseze pre dar, cu totul slăbit sâu cu bole înăscute, este pe deplin luminat, de-dre-ce în
începu zidirea frumâsei biseriol de piâtră, şedintelui subscris pănă la 15 Octomvre cum şi scăderi care supără vederea (d. e. Spania, unde s’au ivit mai întâiu
dâr din lipsa de mijlâce a rămas numai nou a. o. un corn rupt, un mers prost, rane urîte etc.). pe pământul Europei, la început se
«3u un turn provisoriu şi ou totul nepotrivit Ca semne de lapte mult se consideră
Din şedinţa Comitetului, ţinută la 26 confunda cu lepra şi cu alte bdle,
pentrupomposa biserioă. De atunol au trecut trup prelungit, piept larg şi fole şerpuit de
Sept. 1897. pănă ce în 1730 Gaspar Casai —
atâtia hdî buni şi răi, dâr nu s’a gândit nimeni vine grose; uger plin şi mare, nu prea căr care practica în capitala Asturiei,
„Associaţiunea pentru spriginirea învăţăceilor şi nos, nici prea gras, înzestrat cu păr scurt
a întruna ide» ridioărei unui turn potrivit, în Oviedo — a descris’o într’o publi
sod. rom. din Braşov“.
oănă ăst timp. când renduind Dumnedeu şi mole şi având patru ţîţe moi, doopotrivă caţie apărută în anul 1762. După el
în fruntea distriotului Almasului un pro- N. P. Petrescu, Pompiliu Dan, de mari; pele molatică, păr subţire şi pri a urmat Thiery, medicul ambasadei
toDOp tiner şi octiv, pe d-1 V. L. Pop oare preş. secretar. vire blândă.
francese din Madrid, apoi Frappoli,
ou stăruinţă de fier s’a pus pe lnoru, aşa Ca bune de îngrăşat sunt a se con
vestitul clinician din Lombardia.
că până adî turnul note este terminat. sidera mai ales vitele trunchiose, cu capul Acjl literatura pelagrei este cea mai
Eu mă abătusem prin oorauna Bu Exposiţiă de vite. mic, ose subţiri, piept larg şi cărnos, şol avută în tdtă medicina şi pdte că
ciumi toomai în diua de 3 Septetnvre, când duri îndepărtate, copsă lătărâţă, pele miş- nu ajunge nici o viâţă de om ca s’o
Reuniunea română de agricultură din
sosi crucea pentru douI turn. Mult m’atn căciosă, păr mole. poţi ceti. Der durere, că valdrea nu
comitatul Sibiiului va arangia- Duminecă,
mirat, oă abia sosind crucea, s’au şi apucat Ca bune de muncă se consideră mai stă în raport cu mulţimea şi mări
în 5 (17) Octomvre o exposiţie de vite
să-o sfinţâscă şi ridice în turn. Mai potrivit cu sâmă vitele osose, cu piciâre cam lungi, rea acestei literaturi.
în comuna BoHa. Din programul acestei
aşi fi oredut, să se fi amânat acest aot sânt piept larg şi rotunefit, şolduri puternice, co
expesiţii reprodu cern următârele : Este fapt constatat, că băla nu
pe-a dh când sfinţirea să se fi putnt face pite sănătose, mers vioiu şi regulat.
1. In scopul de a înainta economia este molipsitore şi nici moştenitdre
ou ceremonii mai mari, la care să fi luat Dintre oi întâietate se cuvine mai ales
de vite, „Reuniunea română de egricultură în adevăratul înţeles al cuvântului.
parte în număr mai mare nu numai po oilor mari, cărnose, lăptose şi bogate în
din comitatul Sibiiului“ va aranja la 5 (17) In Italia se crede a fi moşte-
porul din loc, ci şi de prin comunele va- lână frumosă şi subţire, mole şi lungă, de-
Octomvre 1897 în comuna Boiţa o exposiţie nitore, de-6re-ce s’a observat, ce ob
cine, cu oare ooasiune s’ar fi putut aduna asemenea se cuvine întâietate oilor de soiu
de vite împreunată cu distribuire de premii servăm şi la noi, că părinţii pela-
si oeva pentru biserioă, căci şi esa au încă vestit şi însoţite de miei eu blană alâsă.
în bani. groşî au copii, la cari doi—opt ani
lipsă de un orologiu şi parafulger. Nici Rassa ţigaie şi stogoşe se preferă rassei
Exposiţiă se va mărgini de astă-dată dela nascere încă se manifestă pe
chiar protopopul, şeful traotulai, nu era de bârsane (ţurcane).
la vite cornute cu eseepţiunea caprelor. lagră, dâr nu este regulă absolută
'faţă la acest act însemnat, căci după cum
2. Exposiţiă se va ţinâ în diua amin manifestarea acesta, precum este la
mi-s’a spus. densul nici nu avea soire des
tită, începând dela 9 ore înainte de amâdl bdlele moştenitdre, ci numai un fapt
pre celea oe se petrec fiind toomai atunci L i t e r a t u r ă .
şi pănă la 1 oră după amâclî, când va ur des întâmplător. Apoi nu s’a obser
dus ou copiii In şcolă la Bistriţa. „Biblioteca pentru toţi , cunoscuta
u
ma premiarea. vat încă nici o singură nascere a
Se 8cie, oă în globul crucilor, ce se publicaţie editată de librăria Storck <& Mul-
Exposiţiă se va ţinâ pe locul numit unui făt pelagros şi nici pelagră în
ridioă p9 turnuri, e datină să se pană anu Ier din BucurescI, a dat la lumină acum
u
„După grădini . timpul lăptărei nu eBte cu siguranţă
mite memoriale. Ou ooasiunea sfiuţirei oru- în urmă, mai multe cărţi nouă de-o însem constatat.
oei din Buciumi- un proprietar reformat 3. La exposiţie nu se primesc decât nată valore. Astfel Nr. 124 conţine tra-
din oomuoă, Elekes Berozi, avu îndrâsnâla vitele locuitorilor din comuna Boiţa, Por ducţia renumitei lucrări a marelui filosof îmbolnăvirea mai târejie a co
de a-şî îrobia un memorial ungureso propriu, ceşti, Racoviţa, Sadu, Sebeşul-inferior, Se- engles Lubock intitulată întrebuinţarea vie- piilor este uşor de înţeles, trăind
în care mai aooentuat se cuprindea genea beşul-sup., Tălmăcel şi Veştem. ţei, una din cele mai necesare cărţi orl-cui. aceştia împreună cu părinţii sub
logia sa familiară, dâr oe sâvecjl? Pe când Pentru vitele aduse din afară de Boiţa Nr. 125 e Povestea Mavroglienăscă, de Pi acelaşi regim, plus că este deja năs
fruntaşii, ce săvîrşiau sfinţirea, erau aduşi se cer paşaporte în regulă. tarul Hristache, o frumosă lucrare din ve cut din un germine nesănătos, care
în perplesitnte de pofta acestui Ungur în- Cerând trebuinţa, proprietarii au să chea nostră literatură, cu introducere şi produce tot-deuna indivicţl piperni
drăsneţ, pe atunci poporul soiu el însu-şl dovedescă, că au ţinut înşişi vitele în timp note de Gheorghe Adamescu. Nr. 128—137 ciţi şi prin urmare înzestraţi cu o
să-i dea răspunsul potrivit, cjioând, că ou de / de an cel puţin. cuprind o lucrare de cea mai mare valore mică putere de resistenţă.
3
4
