Page 106 - 1897-09

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 215—1897.

Femeile sunt mai predispuse la puţin atacată de armele sciinţei fiind economiă sunt tote lucrate ferecate şi văp- tulare şi belşug în fiă-care economiă. Der
îmbolnăvire de pelagră, decât băr­ rău cunoscută. site la oraş. » ce să dicem, când vedem, că acâstă baiă-
baţii; causa este erăşî lipsa puterei Acjî chaosul s’a mai cristalisat Ar trebui să ne bucurăm de acâstă de aur de cătră unii economi dela noi e
de resistenţă. şi în un punct se unesc tăte teoriile înaintare repede, decă nu am sci, că tote nesocotită, lăsată în voia întâmplărilor, în­
Etatea de mijloc este cea mai pelagrei, anume în punctul, că ade­ acestea sunt cumpărate dela neguţători cât o rîmă şi risipesc porcii prin curte, e*
atacată fiind şi cea mai muncită. vărata causă este: porumbul, (pă­ străini, şi sunt lucrate cu măestri străini. lăsată de se muce4esce, din Causă că mus­
Pelagroşii mor numai în gradul puşoiul, cucuruzul). Puţinii măestri şi neguţători români, ce-i tul de gunoiîi se scurge din ea negenat pe
al II-lea şi al IlI-lea al bolei; în (Va urma). avem ici şi colo, dispar faţă cu marea uliţă, în loc de-a se arunca pe grămadă,,
gradul I-u, prin numita depresiune mulţime a străinilor, er ceea ce-i şi vai lor! seu de-a se transporta pe agrii şi fânaţe?'
psichică şi morală, nu arare-ori ’şî unii dintr’ai noştri nu sprijinesc nici pe Ce să 4icem, când vedem mai departe, că
caută mântuirea în sinucidere. Pe calea înghiţire! ne îmbolnăvim cele puţinii măestri şi neguţători români, ce-i gunoiul, chiar decă îl transportă pe agrii,.
In stadiul al II-lea pelagroşii maî dese orî. avem, ci mai prefer să-şi lucreze cu mă­ în loc de-a se întinde îndată şi apoi a se
mor sub forma semnelor frigurilor estri străini şi să-şi cumpere cele de lipsă ara agrul, se mai lasă timp îndelungat
tifoide, adecă prin diareea consumă- încă din cele mai vechi timpuri dela neguţătorii străini, făcând să trecă grămejore în arşiţa sorelui şi spălatul ploi­
tbre, dbr schimbările patologice ale s’a recomandat paza acestei căi con­ banii românesc! în mâni străine, de unde lor, pănă ce evaporeză mai tote materiile;
organelor interne nu au nimic co­ tra bălelor. nu se vor mai întorce la noi nici odată. nutritore din el?
mun cu acele ale frigurilor tifoide, Câte deprinderi bune nu păs- Chiar şi obiecte pe cari le-am pute Economii harnici au început în tim­
nici nu este bdlă molipsitbre ca fri­ treză popărele de la învăţătorii vechi: pregăti noi înşi-ne în casă, ne-am dedat pul din urmă a cultiva fenaţele măestrite-
gurile tifoide. chiar ţăranii noştri tot dela cei vechi a-le cumpăra de prin boite pe cuvânt, că pe o scară tot mai estinsă, rămânând tri-
In stadiul al IlI-lea mortalita­ moştenesc buna deprindere de a-şî să vin mai eftine, der uităm, că lucrul de foiu prin holde, apoi luţernă, măzăriche,
tea este cu mult mai mare. spăla mânile înainte de a lua din casă ţine de două şi de trei-orî mai mult napi ş. a., cu ajutorul cărora vitele se pot
Prin bunătatea d-lui prot. Tam- masă, şi după ce s’a întors de la o ca cel de cumpărat, şi opresce de-a merge ţine mai bine atât pe timpul verii, cât şi
burini, directorul asilului alienaţilor înmormântare. banii Românilor în pungile străine. Cum­ peste iernă. Unii dintre ai noştri însă ne­
din Regio di Emilia, am primit da­ Ne pretindem pe drumul civili- părăm giolgiurî şi postavuri de prin boi­ cum să cultive ierburile sămănate, der nici'
tele statistice despre mişcarea pela- saţiunei, cu tăte acestea practicăm tele Jidanilor în loc de-a le face din câ­ măcar fenaţele naturale, pe cari cresc©-
groşilor din numitul asii. Din aceste ce ne este vătămător maî mult, de nepă, in şi lână; Vindem grâu ca jarul, ierba de sine, nu le îngrijesc cum se cade,
resultă, că în 7 luni ale anului tre­ cât ce ne este folositor: avem mai ca să cumpărăm mai târdiu făină uşoră de lăsând muşinoiele nerisipite, răchitele ne-
cut au intrat în asii 59 pelagroşî şi multă grijă ca o haină să răspundă prin boite, amestecată de multe-orî cu fa­ lăzuite, fânaţele pline de muşchiu şi ne-
au murit 27. bine modei, de cât ca mâncarea şi sole şi alte bolbotine, în loc de-a ne face grăpate, cele sterpe de ierbă nesămănate,
La copii şi tineri pănă la 20 de băutura să fiă bune şi curate, pen­ înşi-ne câţi-va saci de-asemenea făină la cele uscate neudate (irigate) şi cele băltose
am mania pelagrăsă este mai rară tru că a mânca ori unde şi din mâ­ cutare morâ bună. Vindem pomele şi stru­ nescurse. Urmarea este, că mulţi trebue să
decât la vârstnici, din causă, că aceia nile ori-cuî, cum facem în general, gurii, ca să cumpărăm rachiul stricat al mai cumpere primăvara şi fen, er vitele
au mai multă putere de resistenţă însemneză a nu avea grijă de cură­ Jidanului, în loc de-a ne face înşi-ne un sunt hrănite rău, din care causă se şi vând
şi sunt mai puţin munciţi. ţenia mâncărei şi băuturei. vin seu vinars bun pentru trebuinţele cu preţuri mici.
Der paguba cea mai mare pe­ Sunt puţine orăşele în care apa casei. Der se nu mai înşir neajunsurile, cari
lagra nu o produce prin morte, ci de băut este bună şi inspecţia se- In chipul acesta rodul muncii nostre, fac ca poporul nostru să nu potă înainta.
prin influenţa fisiologică care o riăsă a substanţelor alimentare; în averea nostră naţională, trece pe încetul Le cam seim acestea cu toţii şi ar fi tim­
exercită în mod fatal asupra rassei, general, se păte 4 ice: î a n oi nu în mânile străinilor, cari cuprind teren în pul acum, ca să ne desmetecim. Ce e rău
a trăiniciei unui popor, aducendu’i există. mijlocul nostru şi se fac stăpâni prin co­ să lăpădăm, ce e bun se adoptăm. De-o-
pe încetul la degenerare individuală Dacă suntem în acestă stare, munele nostre. parte să îngrijim de-a păstra în sînul nos­
şi numerică, precum şi la sărăcie, n’avem dreptul să ne plângem de Cel puţin decă în schimb pentru tote tru ceea ce avem, er de alta să ne silim
deore-ce prin băla acăsta îndelun­ invaziunea bălelor. astea poporul ar purta o economiă cum­ a ne spori mijlocele de câştig.
gată suferindul este nedestoinic a Omenii medicinei sunt convinşi pătată şi înţeleptă, der — cum am arătat Bărbaţii să nu se multămescă cu mun-
> >
munci în mai multe rânduri şi timp astă-4î, cum-că unele băle ca oftica, şi mai sus — prea mult lăsăm de dorit şi ca de peste vară, ci să caute a-şl afla ocu-
mai îndelungat, apoi bine înţeles că anghina, tuşea măgărâscă, scarlatina, în privinţa acesta. paţiune şi ierna. In sările lungi de iernă
progenitura lui va fi din generaţie rugeola, tifosul, holera, nu atacă pe Petrecerile de prin birturi, fumatul şi ar trebui să se deprindă unii cu pregătirea
în generaţie mai pipernicită. om de cât pe drumul înghiţirei şi jocul de cărţi au dus şi duc pe mulţi la de furci şi greble de fen, coşercî şi coşuri
Aci zace la noi (în România), că dacă substanţele alimentare n’ar sapă de lemn, făcendu-i servitori acelora, de căruţe de nuele, alţii cu măsăritul, băr-
greutatea cestiuniî, care ni-se impune conţinea sămînţa acestor băle, ămenii cari mai înainte pote au fost servitorii lor. dăşitul ş. a., fiă măcar şi numai pentru
deja la ordinea cjilei, pentru a fi cât nu s’ar mai îmbolnăvi de ele. Mândria prea mare în mâncări, haine şi trebuinţele casnice.
mai în grabă bine resolvată. Observaţiunî positive, dovedesc port au făcut pe mulţi, ca să nu mai potă Femeile încă ar pute cultiva mai mult©
cum-că pe calea înghiţirei se iau ţine cumpănă dreptă între venite şi chel- legume în grădinile lor, er economii mai
Care este causa Pelagrei?
chiar băle pe cari nimeni nu le-a tuell, silindu-i în cele din urmă ca să facă precepătorî şi cu grădini mari ar mai pute
Partea acesta a cestiunei este bănuit că ar putâ să intre în corp datorii. câştiga câte ceva şi din prăsirea, crescerea
partea cea mai slabă, ba cu drept pe acolo, şi cari tot-d’a-una au fost Păstrarea bucatelor adunate încă este şi altoirea pomişorilor, precum şi din vin­
a
cuvânt putem cji ce ca ©ste j4 pârtie atribuite altor cauze depărtate, ra- o măestriă, care lipsesce multora, de ore-ce derea pomelor seu pregătirea acestora în.
honteuse". celei de exemplu, cum se crede pen­ unii economi, der cu deosebire soţiile lor, miere (lictar), vin, rachiu etc.
De aprăpe 120 de anî de când, tru reumatism şi care cu tăte acestea, de când se aşe4ă bucatele în coşuri sunt Treptat cu acestea, femeile ar pute
prin excelentele observări clinice ale s’a dovedit că tot pe calea înghiţirei tot cu măsura în ele: pe lumină, pe sare, câştiga mai mult şi din crescerea galiţelor
lui Frappoli, eunăscem mai bine se ia. .petroleu, tăbac ş. a. Ast-fel lapădă mai pe (paserilor de casă), deore-ce acestea, pe
pelagra în feluritele ei forme, de Au avut dreptate Israeliţii vechi nimic bucatele pe cari apoi primăvara tre­ lângă puţină grijă şi cheltuelă, crescut©
atunci şi pănă acjî cestiunea „cau- cari au instituit ămenî speciali (ha­ bue să mergă să le cumpere dela aceia, într’un număr mai mare, pot să ,aducă ve­
sei“ încă nu este pe deplin resol­ cărora le-au dat mai înainte, der acum de nite însemnate.
vată. hami) car! în mod religios execută sigur cu preţul îndoit său chiar întreit. Bărbaţii, de altă parte, să îngrijescă
şi astă4î sarcina lor de a inspecta
Medicina se emancipâză cu greu articulii de mâncare şi de a arunca Când vedem mai departe grădini des­
de vechile ei obiceiuri, d’a căuta pe toţi aceia, despre cari bănuesc, tul de mari pe la unii economi, fără nici a cultiva vite mai frumose de soiu mai bun.
„causa" unei anumite manifestări că nu sunt curaţi seu că nu sunt în un pom roditor în ele, — grădini cari nu De sine se înţelege, că în acest scop va
morbile în legile naturei, sub formă condiţiunî de a fi hrană igienică. sunt sămenate nici măcar erbă, ci cresc trebui să facă tot mai mult loc fenaţelor
simplă, ci o caută mai ales sub formă numai buruenl prin ele: vrând, nevrend măestrite, în cari să pote cultiva: trifoiu,
luţernă, măzăriche, napi ş. a., cu cari vOj.
mai învelită, mai mithică. trebue să ne întrebăm: este ore acesta pute nutri mai bine vitele, er la veiMare
Ast-fel şi causa pelagrei a fost economiă înţeleptă?
căutată şi crecjută că ar fi găsită în Economiă înţeleptă. In ţera nemţescă şi franţuzescă pomii vor căpăta preţuri cu mult mai mari.
nenumărate isvăre. De câte-orî vedem prea multele pe­ se cultivă chiar şi pe costele şi delurile înainte de tote însă vom contribui
La început ba şi afli mai sunt treceri ale poporului nostru; de câte-orî cele mai piedişe şi rele, unde suie tomna la înaintarea economiei nostre naţionale,
medici spanioli cari cred, că pelagra vedem pornirea lui prea mare spre mân- gunoiul cu corfa pe cap, de-i gunoesc, pe decă în vând-ările şi cumpărările nostre 4il-
să fiă aprăpe înrudită cu lepra, alţii driă; de câte-orî vedem risipa prea mare a când la noi în multe locuri nu se cultivă nice ne vom folosi de neguţători şi indus­
cu sifilisul şi scrofulosa, alţii învi­ bucatelor pe tote nimicurile; de câte-orî nici măcar în grădinile din apropierea triaşi de-ai noştri, er aceştia încă să-şî cum­
novăţesc aerul, apa, influenţe telu­ vedem, de altă parte, grădini destul de caselor. pere materialul brut tot dela noi. Astfel
rice, solul pământului, părăsiţi, en- marî fără de nici un pom roditor în ele; Tot cam aşa stăm şi în privinţa le­ banul nostru nu va trece în mâni străine,,
tofiţî şi microorganisme, parte de pe şi altele de acestea: în tot-deuna trebue gumelor. Pe când, de esemplu conlocuitorii ci tot în sînul nostim va rămâne şi va face
animalele domestice, parte de pe să ne întrebăm, ore ce sorte va ave acest noştri saşi cultivă în grădinile şi câmpurile ca naţiunea să se îmbogăţescă.
cerealele cu cari ne nutrim ; fermenţi popor, decă va merge tot pe acestă cale ? lor fel şi fel de legume, nu numai pentru Tot aşa să facă şi cei ce au prisosuri
şi resultatele putrefacţiunei numite Era înainte un timp, când poporul trebuinţele casei, ci şi pentru vâmjare, pe de bani; să nu-i ţină acasă pe fundul lă4ii,
fără nici o dobândă, ci să-i depună la băn­
„alcaloicfî şi ptomaine şi substanţe nu cunoscea atâtea trebuinţe, er trebuin­ cari fac bani frumoşi în decursul anului
(morbifere, născătăre de băle) ale ţele, ce le avea scia să şi-le acopere el întreg, pe atunci unele dintre ţerancele cile nostre românesc!, âr cei ce sunt siliţi
chimiei moderne; unii rachiul, alţii însu-şî cu munca mânilor sale. Afară de nostre nici măcar legumele de lipsă pentru a face împrumuturi, tot la acestea să mergă
„autointoxicaţia", un fel de meta- oâte-o pălăria, căciulă, pieptar seu şerpar, trebuinţele casei nu le cultivă în grădinile mai întâiu, căci ele sunt ale nostre şi pen­
mortosă a microorganismelor şi al tote cele-lalte haine se făceau în casă; lor, ci şi pe acelea le cumpără în decursul tru înaintarea averei nostre naţionale sunt
alcaloic|ilor săvârşită în corpul nos­ chiar şi cele mai însemnate unelte de eco­ anului de pe la Saşi, Şerbi, ori Bulgari. făcute.
tru şi în urmă nutrirea insuficientă, nomiă, precum e carul, plugul şi grapa, Acesta nu mai merge. AstădI, când O naţiune numai atunci pote fi tare
adică fămea chronică. erau pe timpul acela făcute în comună de cu ajutorul căilor ferate atâţia străini vin şi pote progresa sigur în cultură şi civili-
Sub ast-fel de împregiurărî stu­ câte-un rotar seu bărdaş, fiind aprope în­ şi trec prin comunele nostre, ore ce vor saţiune ; când are o economiă naţională în-
diul pelagrei era aprăpe cu nepu­ tregi de lemn. AstădI însă, mai ales în crede şi ce veste vor duce în lumea mare floritore.
I. Georgescu.
tinţă, o adevărată „confusiune babi­ Dumineci şi sărbători, vedem şi pe plu­ despre noi, vădend, cum sunt cultivate gră­
lonică" şi aci zace causa că pelagra garii noştri, mai ales însă pe soţiile lor îm­ dinile şi câmpurile nostre ?
a putut trăi atâta timp negenată, brăcate din crescet pănă ’n tălpi în haine Se dice, că gunoiul vitelor este:
ori puţin genată, de ăre-ce a fost cumpărate din boltă, er uneltele lui de „baia de aur a economului *, revarsă îndes­
1