Page 109 - 1897-09

Macţim, ' MMiistriţliiiîîi,
îi îiDOiîîfli
iteşav, ptefa xawe Sg. S(L
ăoxitioii u*:ă;aiai3a<)s au j»
Sîltaese. — âtMnaaxiţifc® sta sa
*«tetaiafc.
IsISEftftYE 86 pximese lu Adml-
Rlutraţluno în Braşov ţi îft ux-
3Băt6roio Blrtiurl da anstMlurl:
în Viena: M. Dukts, Htmnch
Sthaltk, Rudolf Mont, A. Opptliki
Naohfolgor; Anton Opptlik, J.
Dannebcr, în Budapesta: A. 7,
Goidbergerg, Stkittm Somat; In
Bueuresoi: Agmce 3avat, Suc-
oursnJe de Aeumonie; în Kam-
burt.: Karohjx & Utbmann,
Preţul Intarţlunllar: o ţsriă
jyarmond pe «* eoidnă 8 ex. ţi
}; 30or. timbru pentru o publi­
care. Publicări moi dese după
tarifă si învoială.
Reclame pe pagina a S-a o
seria 10 er. seu 80 bani.
Nr. 216.
N o u a b o n a m e n t
la-
Gazeta Transilvaniei
Cu 1 Octomvre 1897 st. v.
se deschide nou abonament la care
invităm pe toţi amicii şi sprijini­
torii fdiei ndstre.
Preţul abora&EaaeratuSuis
Pentru Austro-Ungarîa:
pe Taxi. stxi. ......................... 12 £L. Şi bre nu se întemeăză t6tă po­ tote părţile s’a manifestat dorinţa de a
pe şese 1-u.aa.î .............................. © fl.. litica ungurescă faţă cu noi pe ne­ ajunge la o înţelegere în Gestiunile mai
pe trei l-u-xtĂ ................................. 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe ■u.aa. an. ......................... -IO frânei este ore la noi fiă-care „Valah
pe şese 1-u.n.î....................... 20 ,, a priori suspect?
pe trei 1-u.ni ......................... IO
Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale.
Administraţiunea
„Gazetei Transilvaniei ,.
1
Polonii în Rusia si Românii
5 schimburile de vederi între regele partide s’a făout, oeea oe ar însemna o ce­
în Ungaria.
E interesant şi un semn carac-
teristic al curentelor timpului, că pe
când Ungurii se lapădă de orî-ce
intenţiune de-a împăca naţionalită­
ţile şi în deosebi pe Românii de sub
stăpânirea lor, — intenţiune, ce vo­
iau se li-o atribue unele toi din strei-
nătate din incidentul visitei regelui
României la Pesta; pe atunci Ruşii
se gândesc serios a se împăca cu
Polonii, cari înainte cu 34 de ani
s’au ridicat cu arma în contra Ru­
siei şi a Ţarului.
Dăm loc mai jos unui estras
dintr’un articul forte important al
Ţarului din Petersburg „Grajdanin ,
44
care este în posiţiă de a cundsce
disposiţia cercurilor competente din
jurul Ţarului.
A cest cjiar, pledeză călduros pen­
tru împăcarea Ruşilor cu Polonii.
Putem se ne închipuim, cât de pu­
ternic este a<Ţ curentul de împăcare,
44
deeă acum şi „Grajdanin , care a
stat în fruntea acelor (Ţâre, cari au
aţiţat mereu în contra Polonilor, vine
se sprijinescă politica de împăcare
a cercurilor dirigente, arătând între
altele, cât de rău şi greşit a fost a
trata pe Polon! cu cea mai mare
neîncredere.
44 sunt la culme şi nu trece (Ţ, în care
E de observat, că „Grajdanin
nu este singura făiă rusescă, care
pledâză în asemenea mod pentru
umanitara şi liberala tractare a Po­
lonilor din Rusia. Alte foi ca „Pe-
44
tersb. Viedomosti , organul prinţu­
lui Uchtomski, amic personal al
Ţarului, au pledat de repeţite-orî în
direcţiunea acăsta, er acum, când şi
acest (Ţar, până ac}! cel mai înver-
şiunat duşman al Polonilor, se în-
trepune cu atâta căldură în favorul
lor, acesta este un semn, că prin­
cipiul echităţii a început chiar şi în
Rusia se-şî facă drum.
Pice <Ţ aru l din cestiune, că de
aceea n’a fost şi nu este înţelegere
între Ruşi şi Poloni, fiind-că poli­
tica rusăscă, în raport cu Polonii, a aicî mai umblă cu nouă amenin­
„amta" iese în m-care di,
Abonamente pentru Anstro-Dngarla:
Pe un an 12 fl., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl,
N-rii de Dumlnaoă 2 II. pe an.
Pentru România si străinătate;
Pe un an 40 frânai, pe şdse
luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 frânai.
8e prenumără la t6te oficieie
poştale din întru şi din aiară
şi la dcL aoleotori.
Abnnamentnl pentru Brasor
administraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 30 etagiu.
I.: pe un an 10 fl., pe şâse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr
Cu duBul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 8 fl., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
sâu 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Lunl-Marţi 30 Septemvre (12 Octomvre) 1897.
fost basată pe neîncredere. Urmările ţări, că ne vor prăpădi pe toţi. Nu sidentul camerei, cavalerul Abraha
au fost asuprire şi continue repre­ trebue să rîdă omul cu hohot de movicî.
salii. Fiă-care Polon era încă dina­ atâta netrebniciă? Intr’una din conferenţe, clubul
inte suspect şi chiar şi cea mai ne­ a predat albumurî, ca daruri de re-
'
însemnată manifestare a sentimen­ Conferenţa bisericescă a Şerbilor. cunoscinţă, la trei deputaţi ai săi,
tului naţional a fost fără milă su­ In 9 Octomvre s’a întrunit la Oarlovăţ oon- anume presidentului Javorski; vice-
primată. presidentului camerei Abrahamovic!
N’ai decât se schimb! cuvintele ferenţa convooată de patriaroiiul Brankoviol. şi contelui Dzieduşiţliy, acestui din
şi în loc de Polon! se cŢc! Român!, Soim, că la aoăstă oonferenţă, pusă la oale urmă ca fostului referent al ad­
âr în loc de Ruş! se (Ţcî Maghiar! de însu-şl ministrul-preşedinte Banffy, au resei răspuns la cuvântarea de tron
şi vei ave icâna cea mai adevărată fost invitaţi representanţl de-ai tuturor par­ din sesiunea trecuta, care „adresă
tidelor. Dintre 30 de invitaţi s’au şi pre-
a situaţiunei create aicî la noi de sentat vre-o 26. Oonferenţă, presidată de are pentru clubul polon importanţa
44
ura şi duşmănia maghiară. Brankoviol, a durat 6 ore. Se <Ţoe, oă de unui program politic .
Un bărbat politic influent din
clubul polonez a împuternicit pe
„Nârodni Listy“ să declare, că în si­
încredere şi nu sunt ore aceleaşi ur­ principale ale autonomiei. Oonferenţă, în
mările ca în Polonia rusescă? Nu fine, faţă de atitudinea ministrului-preşe­ tuaţia actuală lucru de căpeteniă
44
dinte Banffy a hotărît, oa înainte de t6te pentru Polonez! este mănţinerea
majorităţii. Clubul deputaţilor polon!
„ să apere independenţa bisericei serbesol pe este decis de a persevera neclintit
Nu putem să nu ne aducem basa artioulului de lege IX din 1868, res-
alăturea cu deputaţii cehî.
aminte aicî de cuvintele, cu car! a peotive pe basa legei croate dela 14 Mar­
In sfîrşit o telegramă oficiâsă
caracterisat (filele acestea organul de tie 1887. S’a ales şi o oomisiune din sînul
de Sâmbătă săra, împărţită de că-
frunte al guvernului frances „Le conferenţei, oare va avă să mijlocăsoă o
44 tră biroul de corespondenţă din Bu­
Temps raporturile năstre, (Ţcend, înţelegere şi în privinţa aoelor oestiunl, ou
că „Românii supuşî ai corănei un­ privire, la cari înoă nu sunt înţeleşi. Din dapesta,— dovadă, că o consideră ca
fărte importantă,—aducea următărea
gare nu sunt trataţi ca concetăţeni, ci cuprinsul aoestui oomunicat s’ar vedă, oă
44
ca suspecţi şi esprimând speranţa, că e apropiare între representanţii diferitelor informaţie:
„Crisa în majoritate parlamen­
României şi regele Ungariei ne va dare din partea archiereilor, cari au fost tară pare aprăpe de aplanare. Ba­
aduce, nouă Românilor de dincăce, ronul Dipauli ar fi declarat, că or­
de astă-dată cel puţin atâta, ca să în minoritate faţă de membrii naţionalişti donanţele despre egala îndreptăţire
nu mai fim trataţî tot numai ca sus­ ai oonferenţei. a limbei cehice numai atunci să fiă
pecţi. revocate, când comisiunea parlamen­
Speranţa acesta e cevaş! cam Din Austria. tară va elabora un proiect de lege
cutezată în împrejurările de acŢ, când despre egala îndreptăţire a tuturor
adversarii noştri şi-au pierdut orî-ce Am mai vorbit despre emoţiu- limbilor din Austria .
14
balansă, orî-ce cumpăt şi înţelep­ nea, ba chiar consternaţiunea, ce a Telegraful nu spune unde a fă­
ciune în tractarea năstră, când nu produs în sînul majorităţii parla­ cut bar. Dipauli acâstă declaraţie.
se sfiesc a ne acusa din nou pe toţ! mentare propunerea făcută, acum o De aci s’ar vede, că bucurai
de cea mai înverşunată duşmăniă săptămâna, de baronul Dipauli, din „liberalilor german! din Austria ca
44
hotărîrea şi în numele partidului ca­ şi a celor maghiari din Ungaria,
contra Ungariei, fiind-că Românii
din statul liber şi independent ve­ tolic poporal, al cărui president este, oarî cu atâta mulţămire profeţiau
cin nu s’au mulţămit cu „eljen u- privitor la ordonanţele despre egala isbucnirea unei scisiun! în sînul ma­
44
rile, ce s'au adus cu prisosinţă Suve­ îndreptăţire a limbei cehice. jorităţii parlamentare din Austria,
ranilor României la Pesta, ci mai Temerea, că în urma acestei a fost prea pripită.
pretind, ca guvernanţii noştri să-ş! propuneri se va descompune majo­
schimbe politica duşmănăsă faţă ritatea autonomistă, era generală, 0 voce germană.
cu noi, decă vor să-i aibă bun! fiindcă mai ales Cehii, atât depu­
prieten!. taţii, cât şi opiniunea publică la ei Ţ)iarul oficial (nu oficios) pentru
Ajunge, că foia francesă a ne- acasă, erau la cel mai înalt grad provincia Prusia răsăritănă, „Ost-
11
raerit cuiul în cap, când a cjis, că întărîtaţ! şi cereau categoric: or! preussiche Zeitung , în numărul său
nu suntem tractaţi ca concetăţeni, eliminarea partidului baronului Di­ de la 1 Oct. scrie:
ci ca suspecţi, şi acăsta ne face să pauli din majoritate, ori eşirea par­ „Era de prevăcjut şi noi am fost pre-
tragem acŢ o paralelă între uriaş şi tidului ceh dintr’ensa. Situaţia deveni cjis ou cea mai deplină preoisiune, că libe­
pitic, între Ruşî şi Unguri. cu totul critică, aprope fatală şi ralismul maghiar va esploata presenţ,a îm­
ţinu astfel aprăpe o săptămână în- păratului Wilhelm la Budapesta pentru soo-
Politica celor din urmă semăna trăgă. purile politicei sale de tdte Ţlele cu totul
ca ou cu ou cu'politica, ce au pur- Se vede însă, că factorii cei mai duşmănise germanismului. Maghiarii sunt
tat’o Ruşii de treizeci şi mai bine influenţi din majoritate şi-au dat t6te meşteri în arta de amăgire politioă şi, du­
de an! încăce faţă cu Polonii. Asu­ silinţele spre a delătura pericolul. rere, se pare, oă focul artifioial al solemni­
pririle şi represaliile în contra năstră Intre aceşti factor! trebue numărate tăţilor arangiate de ei a întunecat la noi
persănele cele mai de frunte din în imperiu, în multe loourl privirea lim­
chiar şi pentru manifestarea celor clubul polon, precum şi pe propie- pede, asupra posiţiei nistre faţă ou fiii lui
mai neînsemnate sentimente să nu tarii mar! conservativ! din Boemia. Arpad“.
1
fim prigoniţi de administraţiă şi de Numai Sâmbăta trecută după „Cetind în cjilele din urmă vr’o foiă
justiţiă. amiacjî s’a putut constata o îmbună­ liberală germană din imperiu, ar fi putut
Ungurii au vrut să jăce şi ei tăţire, o descordare a situaţiei, după ougeta ciue-va, oă interesele germanismului
pe marele şi numai de curend, spre cum spun următărele informaţiuaî. îu Ungaria nioăirl nu sunt aşa de bine pă­
a se scusa, se provocau la purtarea Clubul polon a ţinut Sâmbătă zite, oa la oavaleresoul popor al Maghiari­
Prusiei faţă cu Polonii ei, der ătă, două oonferenţe fiă-care de mai multe lor. Conaţionalii noştri însă din imperiul
că acum chiar Rusia absolutistă, ore. Presidentul clubului Javorski a dunărean o sciu mai bine: ei în orl-oe
chiar autocratul ei vine să desa- declarat, că în situaţia majorităţii olipă au prilegiu a cunosoe oavalerismul
vueze indirect politica maghiară prin nu s’a sehimbat nimica; ea aşa este de aoestor Huni de pe adevărata lui faţă. Dăr,
aceea, că întinde mâna de împăcare strînsă, ca şi pe timpul închiderii durere, în înclinarea oosmopolită a libera­
Polonilor şi vre să se dedea a nu sesiunei parlamentare trecute. Greu­ lismului german (mai bine cjis a evreo-libe-
mai vede în ei numai nisce supuşî tăţile, ce s’au ivit în aceste din urmă ralismului. — Trad.) este odată înrădăcinat,
suspecţi. (Ţie, sunt în mare parte deja apla­ oă nicî-odată el nu este în stare a ounbsoe
Şi pe când acestea se petrec în nate, er majoritatea nu va suferi sigur punotul de vedere naţional. Pentru
Rusia cea uriaşă, piticii noştri de nimic în coesiunea ei. Tot în acest câte diferite curente nu s’au entusiasmat
mod asigurător a vorbit şi vice-pre- aoeştl 6menl! Pentru Francezi pe timpul