Page 11 - 1897-09

Nr. 195 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

copii sunt. întrebuinţaţi la diferite servioii, sale politice deosebite, oarl nu steteau în tea hydrografia Mărei Negre, luorare oe se ou ea pe câmpul Teilor. Când s’a văZnt
car! prin natura lor, transformă în mare consonanţă ou aşteptările Românilor, der faoe sub oonducerea d-lor maiori Popovăţ pe oâmp, Ţiganca a înoeput să ţipe aşa
parte pleiada acesta de nevârstniol în va­ nioî-odată în viâţa sa n’a înoetat de a se şi Cătuneanu. Inoruoişătorul Elisabeta şi de grozav, oă au auZit’o nisoe 6menl, oarl
gabonzi, pungaşi şi înainte de a deveni mărturisi oa Român. Dâoă s’ar afla oine torpilârele Smeul şi Năluca, aflate în Cons­ an alergat şi au pus mâna pe romanticul
maiori ei au deja la aotivnl lor pedepse să sorie pe oâţl Români a ajutat dânsul, tanţa, au părăsit MerourI aoest port, ple- Ţigan, oare acum e la poliţie.
poliţienesc!, sunt trecuţi în registrele ares- în positia ea înaltă, în diferite chipuri, oând la Sulina, unde vor oontinua mane­
telor preventive şi ale servioiilor antropo- atunol s’ar putâ tipări o broşurioă de oâte- vrele navale. La 8 Septemvre, divisiunea
metrice. E o stare de lucruri prime}di6să va pagine. de mare a flotilei nâstre va reînoepe exer- ULTIME SOIRI.
pentru sooietate şi cu atât mai mult pen­ La dorinţa sa a fost transportat şi oiţiurile de tir la Constanţa.
tru viitorul unui imens număr de tineri, înmormântat în Giulateleo, o oomună ourat — Samsarii de falimente. Parchetul de Bucurescî, 14 Septembre. Din
oarl printr’o îngrijire şi eduoaţiune mai românâsoă. Lamia i-se scrie „Drapelului" că au
Iaşi a început citarea la oabinetul judelui-
atentă, ar putea să se desvolte spre binele înmormântarea s’a celebrat în 5 1. o. sosit acolo în 18 August doue va-
instructor Corjesou, a diferiţilor faliţi dela
lor şi al sooietăţei. Prin oirculara presiden- In capătul Giulateleoului cortegiul a fost pbre rusesc! cu 4.000 boi şi patru
1892 încooe şi oarl au avut relaţiunl ou
tului poliţiei vieneze se arată pe larg pro- întâmpinat de poporul din loo oa prapori tunuri din Rusia. Asemenea a sosit
Şapira, vestitul escroc şi şef al bandei sam­
porţiunile oresoânde ale vagabOndagiului şi de preoţii: Murăşan (Imbuz), Plăian (Giu- sarilor de falimente. După cât se vede, ins­ un vapor francez încărcat cu pro-
aoestor minori şi se indioă relele oe deourg latelec) şi Hopârtean (Gădălin) şi adus în trucţiunea în afaoerea bandei lui Şapira, va visiunî militare. De aci ar reieşi, că
din acâstă oausă şi primejdia pentru sigu­ biserioă, unde s’a ţinut servioiul funebral. dura fârte mult şi dosarul ameninţă a se Rusia şi Francia ajută pe sub mână
ranţa publică, oerendu-se comisariatelor o Pontifioante a fost d-1 preposit oapitular transforma în numărâse volume. armata grecbscă şi o aproviaioneză,
inooutinuă şi strictă supraveghere şi ur­ I. M. Moldovan, asistat de oanonioul Bene, ceea-ce în împrejurările actuale, ar
mărire atât a aoelor oarl se serveso de ne- preoţii Blaga, Boroşiu şi oei mai sus men­ — Trenuri exprese. „Opinia" din Iaşi fi de-o gravitate escepţională.
vrâstcicl esploatându-i, cât şi în potriva ţionaţi. Publio a fost număros, consângeni, aduce soirea, oă pe cj'ua de 1 Maiti 1898
aoelor părinţi, cari îndemnă şi tolerâză ca amici şi o deputaţiune dela esaotoratul de st. n. direoţia C. F. R. a botărît să înfiin­
copii lor să îmbrăţoşeze oariere, cari cjilnio stat din Pesta. ţeze trenuri exprese BucurescI, Berlin şi D I V E R S E ,
silesc organele poliţienesc! să le suprave­ Mult a fost admirată frnmâsa bise­ Constanţa —Berlin. Cel dintf.iîi va fi Zilnic,
gheze. („Drap.") rioă. Se întrebau străinii, oum de un popor ultimul va oiroula de trei ori pe săptămână. Un Abraham modern. Un arândaş din
aşa mio a putut să edifice o biserioă atât Paroursul se va faoe în 36 de ore. Trenul Wooster (Obio), Samuel Hostettler, este
de pomposă, oare şi la oraşe ni-ar faoe va fi oompus din vagone de dormit, clasa omul cel mai fanatio din regiunea aceea.
Corespondenţa „Gazetei Trans.“
onâre? Meritul principal, oă Giulateleonl I a şi a Il-a vagâne restaurant. Iaşii va El se ooupă totă Ziua ou eestiunile religiose
Dela marginea Arcliidiecesei de Alba-Iulia. are aoâstă biserioă, e al vrednicului notar avâ legătură cu aceste trenuri prin Paşcani. şi Biblia este singura lui carte pe oare o
Daţi-ml voiă, deşi mai întârdiat, a vă loan Godolan, oare n’a oruţat nioî bani, cetesoe ou mare râvnă. Snb aoâstă influenţă
— Inspectorul musicelor militare, d-nul
scrie oâte-va şire despre fraţii de curând nici ostenâlă pănă a văcjut’o terminată. religiâsă, Samnel a înoeroat aonm oâtva
maior IvanovicI, a fost trimis la Viena de
răposaţi oan şi losif Hossu. Intr’un inter­ La edifioarea acestei biserici şi răpo­ timp să SBorifioe pe fini său oei mare după
7
oătră ministerul de răsboiă spre a studia
val de două săptămâni amândoi fraţii au satul Hossu a contribuit 100 fl. oum odiniâră a făout’o Abraham. Hostet­
organisarea musioelor militare de acolo.
părăsit aoâstă lume. Cel dintâifi, protopopul Un participant. tler şl-a înohiDuit oă DumneZeu i-a dat po-
Coj ocnei loan Hossu, a fost un bărbat ou Musioele militare române vor fi organisate runoa ca să reînoâsoă saorifioiul lui Abra-
după modelul musioelor din Viena.
simţeminte nobile, afabil şi ospital, din Sein din România. hem. Pentru aoâsta, el a chemat pe fiul
oare causă a şi murit sărac. Mai pe sus — Congresul studenţilor. Studenţii uni­ său, îi conduse în curtea caselor moşiei, şi
de tâte l’a oaracterisat inima sa românâscă. — Programa primirei Regelui la Buda- versitari vor pleoa la congresul din Tg.-Jiu amândoi oonstruiră un fel de eşafod din bucă­
Cine i-a aucjit vorbirile de deschidere ou Pesta. Vineri s’a comunicat ministerului Joi sâra cu trenul de 11.45. Studenţii din ţele de lemne. Soţia lai Samuel, surprinsă de
ocasiunea sinodelor preoţesol, observa un afaoerilor străine proiectul de program al Buouresol se vor întâlni cu oei din Iaşi la strania ooupaţiune a bărbatului său, începfi
contrast p'ăout între păra-i albit de mul­ Regelui Carol la Budapesta. După câteva Cbitila, de unde vor porni împreună la să-l supravegheze de aprâpe. Când rugul
ţimea anilor şi însufleţirea unui tînăr. modifioărl introduse de d-1 Dim. Sturdza, Tg.-Jiu. Congresul se va ţine deci în Zilele fu sfârşit, biata femee, văZu pe bărbatul
programul a fost retrimis contelui Golu-
Cu ocasiunea alegerilor de deputaţi de Vineri, Sâmbătă, Duminecă şi Lnnl. său oând sootea din buzunar un enorm
cho'wski. La sosirea în Budapesta, M. Sa
dietalî, făoea atentă preoţimea, ca să îu- pumnal şi oă în aoelasl timp obâmă lângă
Regele va fi întâmpinat si de de d-1 baron — Advocat arestat, piarul „Galaţii“
grijâscă de popor, să-l oapaoiteze, oa să dânsul pe fiul său. Mişcările aoestea ale
d’Aerentbal, ministrul Austro-Ungariei la scrie, că un avooat din Galaţi, cu numele
nu ia parte la alegeri, să nu vateme soli­ lui Samuel, avertisâ pe dată pe soţia sa
Buouresol. de Ion C. Atanasiu, a fost arestat Sâmbătă
daritatea, să respeoteze programul na­ asupra teribilei iutentiunî a maniaoului. Cu
la Isaoeea şi condus sub esoortă la Tuloea.
ţional. — Febra tifoidă. Consiliul de bigienă curagiul pe oare i-1 dedea, dragostea sa de
A fost preot de model. Acâsta o do­ al Capitalei a procedat la o anobetă se- Numitul avocat a fost arestat pentru oă a mamă, femeea se repedi în ourte spre a-şl
vedea prin pietatea ou care şi acum la riâsă asupra isbucnirei în Buouresol a epi­ strioat an lăoat pus de poliţia din Tuloea apăra copilul. — înapoi, femee, îi striga
bătrâneţe îndeplinea tâte funcţiunile preo- demiei de febră tifoidă şi s’a dovedit în la o sală unde urma să se ţină o întrunire Hostetler; DumneZeu mi-a poruncit să-i
ţeaol, mod cert că epidemia a fost adusă dela sooialistă. dau un sacrifioiu şi vei fi pedepsită să te
Că ce părinte a fost, o dovedesoe cres- Sinaia de oătră un bolnav sosit acum câte­ — Concentrarea miliţienilor s’a operat prăjesc! în flaoările iadului, dâoă vei oâuta
oerea, oe a dat’o fiilor săi, dintre oarl unul va săptămâni. In ultima şedinţă a oonsi- ou forte mare regularitate în întrâga ţâră. să mă impiedeol. Sărmana femee, recunosoii
este canonic, al doilea inginer şef comifca- liului de bigienă s’su luat cele mai seriâse De erl miliţienii au înoeput a faoe instruc­ atunci pe deplin starea de nebnniă a băr­
teus, al treilea preot după tipul şi asărnă- măsuri pentru stabilirea epidemiei şi s’a şi ţiune cu arma sistem Manlicher. După miş. batului său şi se reped! ou o deosebită
narea tatălui său, o fiioă măritată după un prooedat la isolarea bolnavilor atinşi de oările pe loc vor urma marşuri libere, şcola energiă asupra bărbatului oa să-l desarmeze.
profesor, alta e preotâsă. aoâstă epidemie. In urma acestor măsuri de companie, tragerea în ţîntă, eto. O luptă teribilă se înoinse atunol între băr­
A fost înmormântat ou mari oeremonii, caşurile de febră tifoidă au început a scădea bat şi femee. In nebunia lui religiâsă, Sa­
asistând un publio fârte număros, cum rar în Buouresol. De două cj'l nu s’a mai pro­ — Evadare. Un vestit bandit, anume muel apuoase pe copil de gât şi era să-l
0
-s’a vă(jut în Coj ocna. Predicatorul Dr. Bu­ dus nici un oas nou. — D-1 Dr. Felix va Gbenoea, condamnat în mai multe rânduri înjunghie. In culmea desperării, femeea
rtea ou oratoria-i ounosoută a ţinut o vor­ pleoa peste câte-va c}9e la laşi, pentru a şi aoum în urmă la opt ani reolusiune, a răonind ca o nebună, se reoede din nou
bire esoelentă, demnă de răpausatul. lua, împreună ou servioiul sanitar oomunal evadat Zilele trecute din arestul judeţului asupra nebunului şi oăutâ din nou să-l des­
R.-Sărat.
Protopopul Hossu a lăsat tuturor, oarl din looalitate, măsurile necesare pentru pre­ armeze. Maniacul lovesoe de mai multe-ort
l’au ounosout mai de aprâpe, amintiri venirea epidemiei de febră tifoidă, oare s’a — Răpire. Un Ţigan anume Filip Ră- cu ouţitul pe soţia sa, care cade în nesim­
plăoute. — anunţat prin oâte-va caşuri isolate. dule8ou, din fundătura Ghica, a luat alaltă- ţire la pământ. Din ferioire însă, vecinii
losif Hossu, vice-preşedinte la ourtea — Flotila română. Bricul Mirceu şi sârâ ou forţa pe o Ţigancă, anume Mariţa şi âmenii din serviciu, alarmaţi de sgomot
ele casaţiune, îşi avea, oe-i drept părerile oanoniera Rahova vor termina cailele aces­ lonescu, a pus’o într’o oăruţă şi a plecat au sosit la timp, pentru a soâpa oopilul
din mâna nebunului, Femeea, care avea
răni grave peste tot corpul, a fost trans­
schitul Cleinovăţ şi Zeabesu 1773; schitul Zilele ouviosului voivod Ştefan şi a lui ju­ de M. Ganiţky, Chişineu 1884; „Istoria portată pe braţe pănă la medicul din apro­
Curcovă 1773; schitul Saharnenl 1777; schi­ pan Luţian Herman". Basarabiei" de Al. Naoou, 4 volume, Odesa piere. Nebunul arestat, a fost dat pe mâna
autorităţilor.
tul Tabora, din judeţul Orheu, zidit de La 1855 — 56 răsboiul din Crimea, pe 1873; „Basarabia, desorierea istorioă" de
Dariu Carp 1779; mănăstirea Dobrudjea basa tratatului dela Paris, Rusia a înapoiat P. Batiuşoov, Sf. Petersburg 1892: „O Grădini de copii pe coperişele caselor.
din judeţul Orheu 1785; mănăstirea Soru- României o mioă porţiune din domeniele carte tipărită din ordinul M. Sale împăra­ In New-York şi în oraşele din veoinătate
cean, judeţul Orheu 1785. Celelalte mănă­ sale de dinoolo de Prut, şi anume partea tului Rusiei" (răspunsul lui Batiuşcoff) de grădinile şi loourile de joc pentru oopii au
stiri şi schituri, cari există în Basarabia, de sud a Basarabiei, în întindere de 10,288 Zamfir O. Arbure; „Cuvinte de bătrâni" înoeput să fiă construite pe ooperişele şco­
2
dateză dela 1790 — 1804. km. , cu o poporaţie de 127,451 suflete ; 2 tom.; „Etymologioum magnum Roma- lilor, din oausă oă preţul pământului a de­
Dintre oelelalte monumente istorice âr la 1878, după tratatul din Berlin, Rusia niae"; „Ion Vodă cel Cumplit"; „Arohiva venit enorm de mare. In New-York şi în
existente în Basarabia vom înregistra aoi din nou a pus mâna pe aoâstă parte a Ba­ istorioă a Româuiei", 4 voi. 18b5 şi „Is­ East Newark s’au construit edificii şcolare
14
Valul lui Troian, a cărui origine se explică sarabiei. toria critioâ a Românilor tom. I. de B. de aoestea, astfel că s’a oâştigat mai mult
în mai multe moduri; la 1890, lângă Aker- Bibliografia despre Basarabia. P. Haşdău; „însemnări istorice şi literare, spaţ'u pentru joo de oum era mai înainte.
man, s’a găsit de cătră archeologii ruşi un „Perioda întuneoâsă din istoria ro­ adunate din biblioteoî galiţiane" de I. Gratii dese şi înalte de fer împrejmueso
piedestal de piatră oalcară ou următorea mână" de N. Lasoofî, 1886; „Istoria bi­ Biauu; „Revista arobeologioă de Gr. To- ştreşinile coperişelor plane. Pe aceste oo-
inscripţtuue: „Tempori bono, pro salute sericii române" de E. Golubinsky, Mosoova cilesou; „Genealogia poporelor baloanioe" perişe se faoe gimnastioă, joourl cu mingea,
domisorum nostrorum Luoii Septimii Se­ 1871; „Domniile române a Valaohiei şi de B. P. Haşdăn; „Descrierea Moldovei" şi fel de fel de eseroiţii oorporale. Coperi-
veri Pertinaois et Mărcii Aurelii Antonini Moldovei" de G. Palanzofif, Sf. Petersburg de Cantemir; „Cronioole României" de şul unui edifioiu mare şoolar din New-York
Augustorum et Luoii Septimu (G-etae Cae- 1859; „Viaţa lui Grigorie Ţamblao" de P. Mibail Kogălnioeanu; „Aşezământul colo­ a fost transmormat într’o grădină mare şi
saris)". La 1886 la nisoe săpături făcute A. Sîrou, Sf. Petersburg, 1884: „Mitropo­ niilor bulgare" Iaşi 1858 etc. Afară de frumâsă, provăZută cu plante şi fiori, lu­
pe loourile, unde altă dată era zidită for- litul Petru Movilă" de S. Golubeff, 1882 ; aoe te isvâre arătate mai sus suntem da­ mină eleotrioă şi ou ^pstalaţiile neoesare
tărâţa Cetăţii Albe, s’a descoperit o piatră „Viaţa şi sorierile stareţului Paisie" Mos­ turi a mai înregistra aoi faptul, că biblio­ pentru un teatru de vară.
mare sculptată. Desenul represintă stema oova 1847; „Veniamin Costaohi mitropo­ teca pnblioă a oraşului Chişineu posedă
Moldovei (cap de bou), âr sub desen se litul Moldovei" de V. Erbioeanu, 1890; peste 3.017 opere, cari oompun în total
află săpată următârea insoripţiune în limba manusoris în biblia din Cbiev; „Dumitru 4.823 volume, oărţl rusesol referitâre la Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
paleo-slavă: „în anul întrupării Domnulut arohiepiscopul Chişineulni" de A. Silin, Basarabia.
Nostru 1438 a fost înălţată aoâstă portă în 1867; „Exarbatul Moldo-Vlaohiei 1809 — 12“ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.