Page 110 - 1897-09
P. 110
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 216—1897.
lui Napoleon ; pentru Polonezii cei nobili; Pressa francesă Desta şi numai puţiul sunt, cari cred, că regele, protesteze contra politicei înţelept®
pentru Greoii moderni, pentru Armeni, ade aoâstă visită va uşura sârtea Românilor din a acestuia şi demonstreze oontra nâstră!
despre visita părechei regale române la
văratele drojdii ale Orientului. Numai pen Ungaria. Se vor înşela însă şi aoeştia, oăol Nouă puţină pagubă ne pâte faoe groză
Budapesta.
tru propriul său popor german şi pentru atâta este sigur, că din acâstă visită nu vor venia lor. Pe oalea aoâsta, ou mijlâoele
mărirea sa nu soie să se înflăcăreze libera In urma visitei părechei regale avă nici un folos nici Românii din Ardeal, acestea nn vor abate niol Btatul maghiar
lismul german niol-odată la timp potrivit. române la Budapesta, pressa fran nici dinastia. nici naţ'unea maghiară, dela aceea direc
Şi astfel adl se însufieţesce pentru „Un cesă se ocupă f6rte viu de raportu ţiune politică, care ne-o designâză aoele
guri , reote Maghiari ... rile între Români şi Maghiari. In interese, oe ne sunt ou mult mai preţiâse,
14
14
Desvoltând apoi ideia mândriei na partea cea mai mare pressa francesă Spirit liberai în Rusia. deoât să le putem jertfi pentrn prietenia
ţionale, (jiarul prusian stăruesce asupra cul se declară pe partea Românilor şi E f6rte caracteristic un articul, fără încredere a unui popor ameninţător îu
tivării ei în inimile tinerimei germane, ceea nu cred posibilă o apropiare sinceră ce-1 publică fbia rusâscă „Grajdanin“ nebunie.
ce e de netăgăduită trebuinţă faţă ou „pro între România şi Ungaria, pe cât în causa Polonilor. Din articul res Să ne însemnăm bine, pănă unde au
vocarea nepomenită, ce se cuprinde în sa timp Ungurii vor continua de-a asupri piră cea mai mare simpatiă şi bună dus luorurile duşmanii din Ungaria ai sta
lutul telegrafic, pe care studenţimea ungară, pe Românii din statul ungar. voinţă ţaţă de locuitorii din Polonia tului maghiar, oând au răsvrâtit într’atâta
adecă maghiară, l’a trimis colegilor din Pentru acum reproducem cuprin rusdscă. opinea publioă a României, Nu e pe fata
a_
Berlin şi în oare, sa cjioe: „însufleţiţi de sul unei corespondenţe, pe care cji Etă mersul ideilor cuprinse în pământului naţiune oare ar tolera, că în
ouvintele pătruncjătâre la inimă ale tină- rul „Journal des Debats o primesce acest important articul: ţâra ei să abuseze într’un ohip atât de re
u
44
rului, cavalerescului vostru împărat-vitâz, dela corespondentul seu din Bucu-
Causa, că între Ruşi şi Poloni n’a voltător de conoilianţa ei. A sosit timpul,
sărbătorim alianţa intimă între inimile ger resci:
fost şi nu este înţelegere, e a se atribui oa să validităm vaza statului nostru oel
mane şi ungare . Pâte niol-odată o visită prinoiarâ n’a puţin aiol înlăuntru ţării. Dâoă nu o faoem,
w
mai vârtos împrejurărei, că politioâ rusâsoă
„Noi cjioem, că acest salut telegrafio fost interpretată într’un mod mai oontra- suntem vredniol, oa naţia valahă să na
în oeea ce privesoe pe Poloni s’a întemeiat
este o provocare nepomenită a studenţimii cjicător, oa visita regelui Carol la regele arunoe în faţă insulte josnioe! Duşmanii
pe neîncredere. Urmarea a fost luarea de
germane şi anume din două motive : maghiar în Budapesta. Aoâsta este a se din România să îşi atribue lor, dâoă opinea
nesfîrşite măsuri de represalii faţă de ei.
„Intâih, fiind-că le denegăm Maghia atribui raporturilor caracteristice, ce esistă publică a naţiunei maghiare să revoltă în
Fiă-oare Polon era dinainte considerat oa
rilor dreptul de a vorbi despre o naţiune între oele două popore (Români şi Ma oontra Valahilor din Ungaria, şi îl consi
Buspeot şi chiar si oea mai neînsemnată
ungară. Tot atât de puţin esistă o naţiune ghiari.) deră oa astfel de duşmani, cari niol nu
•manifestare a sentimentului lor naţional a
ungară, cum nu esistă naţiune austriaoă, Maghiarii asupreso oele trei milione vrea să se supună ideii de stat maghiar .
14
fost suprimată în mod nemilos.
atât dinoâoe oât şi dinoolo de Laita noi nu de Români din statul lor. Românii din re
Aoâstă direoţiă e de dorit sâ se schimbe
ounosoem decât o naţiune germană, âr ală gat, oonscii de mioele lor forţe, s’au îndes-
cât mai curând. Frin mesurl poliţienescî, cjioe
turea de ea o amesteoătură împestriţată de tulit ou atât, ca să lămurâsoă despre aoest S O I R I L E B I L E I .
fâia rusâscă, nu vom dobândi nimic în inte
diferite nâmurl mai mult său mai puţin in luoru opinia publică şi să prepare lupta.
resul unităţii nâstre faţă de un popor, al că — 29 Septemvre v.
teresante, dintre oare niol unul n’are cul Ou vre-o patru ani înainte însă, Sturdza
ruia înalt nivel cultural este resultatul religiei
tura sa propriă. Din cele nouă-spre-cjece în numele liberalilor a declarat pe faţă în Serbare şcolară. Erl s’a serbat diu
şi limbei sale naţionale şi care în decursul
miliâne de locuitori din Ungaria numai mod ofioia!, oă deâreoe simpatia tuturor partea scâlnlor române din loo diua S-tei
seculilor şi pănă în cjiua de astăcţl $î-« Păs
şâpte milione sunt Maghiari, respective Românilor este pe partea celor asupriţi, o Sofii, oatrâna aoestor scâ'e. Corpul pro
trat cu credinţă tradiţiile sale conservative
Evrei maghiarisaţl, âr restul sunt Români datorinţă orl-oărui bun guvern româneso e fesoral împreupă cu tinerimea dela tâte
monarchiste. Problema, de a oâştiga Polo
şi înainte de t6te Nemţl“. de-a faoe presiune asupra guvernului ma şcâlele a asistat la servioiul divin în bi
nia, se va putâ resolva numai prin astfel
„Al doilea, le denegăm studenţilor ghiar, oa să facă concesiuni în favorul Ro serica S-lui Nioolae, şi la parastasul în
de factori, cari pănă acum au fost descon
maghiari şi jidano-maghiarl dreptul de a mânilor din Ungaria. Pe lângă t6te pro anrntirea fericiţilor fondatori şi binefăcă
sideraţi ca uşurinţă. Trebue să se alegă
vorbi, peste capetele studenţimii germane testările conservatorilor, mulţimea a armat bărbaţî, cari prin înalta lor valâre morală tori ai soâlelor. Preoţi celebranţt an fost
din Ungaria, despre o alianţă intimă între pe Sturdza şi cei naivi în ale politioei ne să fiă în stare a deştepta simpatiă, încre d-nii protopopi Petrio şi Voina, împreună
mimele ungare, resp. maghiare, şi cele contenit au dorit, oa guvernul din Buou- on preotul Dr. Saftu şi diaconul Prisou.
dere şi stimă.
nemţesc!, resp. germane din imperiu. Stu resol să faoă ceva în interesul fraţilor lor Cântările liturgice le-a esecutat oorul de
denţimea germană împreună cu partea po- de peste CarpaţI. copii dirigiat de d-1 T. Popov eI. Duoă
;
litioesoe matură a naţiunei germane se soiu In 1895 Sturdza a ajuns la putere. Nobleţă de sentimente. terminarea parastasului, tinerimea şcolară,
una în cugete şi simţiri ou fraţii lor ger Primul fapt al lui a fost, că şi-a cerut ier cu stindardele în frunte, pleca în prooe-
mani din imperiul dunârâu; ea, fără orl-oe tare dela Ungaria, sşa, după oum i-a dictat „Egyetertes“ dela 5 Octomvre siune la gimnasin. Aici se alătura la preo
îndoială, va da singurul răspuns posibil ambasadorul austro-ungar din Buouresol. a vrut, se vede, se şî documenteze ţii concelebranţl de mai înainte d-1 protopop
importunei dragostirl maghiare, anume: Ce desamăgire a fost aoâsta pentru patrioţii nobleţă şi lealitatea sentimentelor B. Baiulesou, săvârşind împreună sfinţirea
„Nainte de a cuteza să vă îmbulziţi între români din România şi din Ardeal! In Bu sale. De aceea într’un articul înti apei. Cântările le-a eseoutat oorul studen
44
noi şi fraţi noştri germani, aduceţi-vă cu ouresol el a suprimat Liga română, în timp tulat „Duşmanii noştri , după ce se ţilor, condus tot de d l T. Popoviol, In
respect şi modestiă cuvenită aminte, oă tot ce de altă parte guvernul maghiar a di- restesce teribil în contra Nemţilor, urmă d-1 Prooopiu Givulescu, unul dintre
şi t6te ce posedaţi, aveţi a le mulţămi mo solvat comitetul şi partidul naţional. Per- cari nu s’au arătat nicî-decum în noii profesori venit! în tâmna aoâsta la
ravurilor germane! ... seouţiunile în Ungaria s’au duplicat. cântaţi de toastul împăratul Wilhelm Braşov, a oetit un frumos discurs „despre
14
14
Articolul amintesoe apoi două dovec}! In urma tuturor acestora urmâ visita face următbrele espectorărî pline de jertfă , care la înoheiere a fost viu aplau
din cele mai reoente despre dragostea ma dela Budapesta a regelui Carol, oa o re- ură cu privire la Români: dat de public.
ghiară pentru limba şi spiritul german, întâroere a visitei, oe i-o făcuse în tomna „In oealaltă tabără a duşmanilor noştri Maîriculele de stat şi budgetul. Când
a n u m e : disposiţiunea ministrului de culte treoută împăratul Austriei. Şi oa aoest eve sunt Românii, pe oarl visita păreohii regale 8’an introdus reformele politioe-biserioesol,
’Wlassics că lucrările şi scrierile învăţaţilor niment să fiă ou atât mai bătător la ochi, române la Budapesta ’i-a sălbăfcăoit — în guvernul căutase să orbâsoă ochii lumei
maghiari să fiă cunoscute lumei mari prin visitei i-a premers toastul împăratului ger înţelesul deplin al cuvântului. Ceea-ce fao cu socoteli fârte scâlciate, făcând pe âmenl
limba francesă, âr nu prin cea germană; man, prin oare saluta regatul S-lui Ştefan acum Românii e într’adevăr aprâpe nebunie. să orâdă, oă nouăle reforme nn vor în
şi apoi artioulul lui Belcsics, în care ple- oa pe un stat independent şi pe Maghiari Ard de frigur’le revoluţiunii. Patima ârbă greuna on sume aşa mari budgetul statului,
dâzâ tot pentru oultivarea limbei franoese oa pe singurii cetăţeni ai Ungariei. Pressa săvârşesce orgii şi 6rî-oe fnnoţionare a îndată după introducerea reformelor însă,
în looul celei germane. Pe urmă continua: maghiară nioî n’a întârejiat — fără îndoâlă minţii sănătâse e împedeoată în Buouresol. oheltuelile au t.reont mult peste sumele pre
„Aoeste fleoării bumbastioe (devin în- în mod abusiv — de-a presenta visita re Aici âmenii nu mai sunt oonduşl de igno liminate în budget, âr de atunci înoâoe
14
tr’adevăr răspingătore, când soii, cum se gelui Carol oa o desminţire a „oalutnuiilor , ranţă, oi de răutate. Răutate, oare predo- oheltuelile s’au uroat şi sa urcă în fiă-oare
presintă în realitate „ştiinţa maghiară : ea pe oarl Românii le lăţiseră oontra Un minâză minţile şi inimele, care nu cinstesce fii. După raporturile oficiale mai nouă, în
14
nu est9 altoeva, în t6te opurilei ei, decât gariei. nieî drept, uiol lege, nici dreptate nici decursul anului treont purtarea m»trioule-
o compilaţie din cărţi germane, sau o sim In urma aoâsta Românii diu Ungaria onâre. Răutate, oara n’sre grije de altoeva, lor oiv'Ie a oostat pe stat cu 57,309 fl.
plă traduoere, se înţelege fără indioare de sunt consternaţi. De ani de cjfi ei aa fost deoât de scopurile sale nemiljooite, şi a mai mult, de cum era prevâqţut în budget!
0
isvore. Dâoă Maghiarii nu vroeso să soie obioînuiţl să privâsoă cu speranţe asupra cărei urgie e oă aduoe nenorocire asupra
nimic de aoâstă „cultură diformă , e trâba regatului român şi aoam, părăsiţi de aoest acelor, în oarl se găsesoe. In seminariul teologic din Blaşiu, după
14
l o r ; dâr, cjioem ou totă hotărirea, să ne regat, an rămas fără busolă în mijlocul Conseouenţa nemilosă a răsvrătirii săl cum oomunioă „Unirea*, se află în anul
acesta numai 43 de" tineri. Dintre aceştia
slăbâscă aoeştl semi-asiaţl cu sărutărilor lor unui ooean întunecos. De sigur, oă din batice a Românilor din Ungaria e, oă în
42 sunt din archidieoesă, âr 1 din dieoesa
frăţescl, pe oâtă vreme tâte opintirile lor acest moment popularitatea regelui Carol România opinia pnblioă a luat o direoţiune
Lugosuiui. Prelegerile s’au înoeput în 5
ţinteso a sugruma naţionalismul in fraţii va soăde grozav în Ardeal, unde pănă aonm atât de furiâsă, antimaghiară. Pentru-oă
Ootomvre n., după oe înainte se spovedi
noştri din Ungaria. în fiă-oare buoătăriă se afla portretul lui. însăşi interesele României, ale naţiunei ro
seră şi oumineoaseră toţi elevii.
„Numai erl am espus, oă după pă Bncuresoiul însu-şl este agitat. ţ)iariştii mâne nu pot să şoptâscă aceea brutalitate
rerea nâstră, imperiul german n’ar putea maghiari au invitat pe cjiariştii români la a nebuniei, care na aunâsoe margini în ma Biserică greco catolică în Budapesta.
urma politică mai greşită, decât a conchide un banohet, pe oare l’an arangiat în onârea nifestarea urei înferbântate oontra statului Gestiunea înfiinţărei unei biseriol gr. oat.
din alianţa austro-germană, oă trebueau să lor, dâr aoeştia n’au primit invitarea. O de maghiar şi a naţiunei maghiare. B i n e ! rutene în Budapesta se consideră oa şi re-
aduoem jertfă naţionalitatea germană din monstraţia şi mai caracteristică a fost, oă Luăm la ounosoinţă gâna antimaghiară, ce solvată. Comisiunea justiţiară a oraşului
împărăţia dunărână politicei nâstre externe. Sturdza n’a însoţit pe regele la Budapesta. se petreoe aoum în Buouresol. O luăm la Budapesta a consimţit a se da Rutenilor,
N’am soi într’adevăr, ce rost ar sve atunol ţHarele, oe stau înafară de partide, sunt ounosoinţă şi nu o uităm! la cererea lor, o biserică si o casă paro-
pentru noi întrega alianţă. N’avem lipsă a pline de o adevărată furiă, au apărut înoa- Ou aoâsta mulţumesc cei din România, ohială din suburbiul Elisabetopol. In urma
ne jertfi de dragul nimănui şi mai puţin drate în doliu şi îndâmnă poporul şi tine oă aci în inima ţării »m primit ou buouriă aoâsta e aprâpe sigur, oă comuna va ao-
de dragul Maghiarilor, căol aoestia au mult rimea să ţină adunări şi să protesteze. sinceră oa 6spe pe regele l o r ? Ca aoâsta cepta propunerea oomisiunei şi astfel Ru
mai mare interes la tripla alianţă decât Pressa guvernamentală, după o tăoere în mulţumesc, pentru-că în regele lor am tenii din Budapesta vor avâ biserica lor
imperiul german: ea este oea de pe urma delungată, să Bilesoe a linişti oniniunea pu- onorat statul român şi naţiunea română ? de sine stătătâre. Pănă aoum erau inoor-
pavăză, care oorotesoe statul maghiar de blioă ou aceea, că aoâstă visită nu are în Ou acâsta mulţumesc, pentru-câ cu inimă poraţl, oa filială, la o paroohiă rutână fârte
peirea prin slavism. Toomai fiindoă alianţa semnătate politioâ. Er pressa conservatâre, deschisă le-am oferit prietenia nâstră şi îndepărtată, eşa oă ne putând veni preotul
între Germani şi Maghiari este cea mai fi- cruţând pe regele, faoe de-a dreptul pe gu nisuinţa nâstră loială pentru împrăştiarea lor oa să-i îngrijâsoă, se folosiau de preoţii
râsoâ din lume, avem dreptul, de a cere vern responsabil şi află aoâstă visită oa cea diferenţelor naţionale? Ou tâtă tioăloşia romano-oatoliol. Meritul înfiinţărei nouei
respeotarea naţionalităţii germane în Un- mai potrivită pentru a da năvală asupra âmenilor neoiopliţî, fără eduoaţiă, beţi de paroohii se atribue episoopului Firozâk dela
6
0
e
guria“. lui Sturdza. Opiniunea publică însă unanim patimă ei resping apropierea nostră. Dâr Muncaoiu, care se ch° » în°â d P hm-
a luat posiţiă în oontra visitei dela Buda- înfurie-se numai, deie cu piciârele, înjure-’şî pul când era deputat dietal â luptat pen-
