Page 111 - 1897-09
P. 111
Nr. 216—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
- -r • .........
'tru înfiinţarea acestei biserioî. E caracte- — întrunirea studenţilor universitari Stu — „ Istoria Românilor** de Lrechiă. Pop 1 fi. D-na Eleonora Moga 1 fi, D-I
ristio, oă Rutenii, deşi renegaţi şi maghia- denţii universitari au fost ooovooaţl Sâm D-1 Y. A. Ureohiă a pus sub tipar, la ti A. Gavra notar 1 fi. D-1 Terenţiu Popoviol
?risaţî, totuşi soiu să faoă, cum se vede, bătă sâra de oătră oomitetul naţional stu pografiile Oarol Gobl şi Basilesou, tomurile notar 2 fi. Suma 5 fi.
mare deosebire între biserica lor greoo- denţesc, întrunirea s’a ţinut în salinele X şi XI din „Istoria Românilor**. Cu aoeste Eşprimăm in numele sooietăţii mulţă-
oatolioă şi îutre cea romano-oatolioă, ne- Ligei. In urma disouţiunilor urmate s’a re volume va fi ajuns la anul 1821, mitele nâstre d-lor ooleotauţî şi oontri-
’Voind niol-deoum să se asimileze ou asta dactat următorul manifest adresat cetăţe — Şampaniă „Liga Română . Casa buenţl.
u
din urmă. nilor: Aubertin et G-nie din Chalons (Frauoia), Nicolae Puican, Ioan Pop,
Cetăţeni! Consecinţele fericite ale vi-
Cei mai bogaţi cetăţeni ai Budapestei. obţinând autorisaţiunea oomitetului central preşedinte. cassar.
sitei regelui nostru la Budapesta, au înce
Din lista ofioială a ceţăţenilor Budapestei, al Ligei, de a pune marca „Liga română**
put să âsă la ivâlă: Balteş, redaotorul res
oarl plătesc mai multă dare, vedem, oă lo pe unul din produsele sale de şampanie,
ponsabil al „Tribunei *, a fost condamnat,
1
cul prim între aceştia îl ocupă Coloman oferind Ligei 5 la sută din beneficiul net, D I V E R S E .
(jilele acestea, la oinol luni de puşcărie or
Tafler (ou 24,000 fi. dare), după el urmâză a trimis un prim aoompt de 100 de lei,
dinară şi oinol sute de florini amendă. Judecată englezescâ. pilele aoestea a
Cornel Emmer, apoi Ehrenfeld, Deutsoh, asupra vîncjârilor efectuate în ţâră. Şam
Cetăţeni! In aoeste momente grele deours la judeoătoria din Londra următo
Lindenbaum, Wagner, Miiller, Steindl, pania: „Liga română** Aubertin et O-nie,
pentru nâmul româneso, oând visita Suve rul proces: O femeiă şl-a aousat servitârea
Teiohlicger, Haas eto. Dintre vre-o 70 nu se găsesoe în tâte casele principale din Bu-
ranului nostru în capitala Ungariei n’a fost şi pretindea să o pedepsescă jndeoăloria*
me, oe la vedem înşirate prin cjiarele din ouresol, Craiova şi Iaşi.
pentru veoinii noştri deoât o înouragiare
Budapesta ca cei mai bogaţi cetăţeni ai Jadele întrebă pe femeiă, oă oe a greşit
în lupta de maghiarisare a fraţilor noştri,
oapitalei ungare, cam trei din patru părţi, — Fxpulsarea unui refugiat armean- servitârea. Aousatârea: Pentru aoeea cer
vă invităm la o nouă întrunire naţională, Cetim în „Drapelul** de Sâmbătă: Tînărul să o pedepsiţi, pentru-oă am aflat, oă în
dâcă nu mai mult, sunt nume nemaghiare,
care va avâ loo Duminesă 28 Septemvre, armean Hasuo Macarian, arestat de poliţia fiăoare seră umblă la ea iubitul ei — un po
în oea mai mare parte jidovesol. Aoeste
ârele 2 p. m. în sala Hugo. din Galaţi, va fi acjl expulsat. In ultimul liţist. Judele: Aoesta nu e locru oprit prin
date statistioe sunt o dovadă neoontesta-
Comitetul naţional studenţesc. oonsiliu de miniştri s’o discutat oaşul şi lege. Fiă-care fată se amorezâză. Şi poli-
bilă, că averile sunt în mâna Jidanilor în
— Se sciă că Universitatea din Buda s’a hotărÎG expulsarea acestui refugiat în ţistal a făout oeva scandal? Aousatârea:
Budapesta ca şi în t6tă Ungaria.
pesta a oonferit M. Sale Reginei României urma intervenţiunei legaţiunei otomane din Na nirnio. Judele : Atunci sub ce preteost
Societatea de lectură „Andreiu Şaguna** diploma de doctor de onora al aoelei in- capitală. ErI s’a comunioat refugiatului de oerl d-ta să pedepsim peservitâre? Aousa
din Sibiiu s’a oonstituit în şedinţa dela 14 stituţiunl. S’anuntă aoum că Senatul uni
cretul de expulsare şi afl Macarian va pă târea: Nu-mî pasă, dâoă ea are amant, dâr
Sept. o. sub presidiul d-lui director semi- versităţii din Pesta a şi comandat o stră
răsi Galaţii ou trenul de Vârciorova, Ma- cel puţin de-ar fi el grenadir şi nu poliţist.
narial Dr. Remus Roşea în următorul mod : lucită diplomă de dootor, care va fi înmâ
oarian şi-a ales exilul în oraşul Batum. Judele: D-ta aşa ougeţî? Şi d-ta vei să te
De preşedinte a’a proclamat d-1 prof. de nată reginei de-o deputaţiune din oare vor
plângi, în loo să-ţî pară bine, oă un poli
•teologie Dr. Ioan Stroict\ vioe-preşedinte şi face parte rectorul şi cei patru decani ai — Porci sălbatici. Sătenii din judeţul
ţist de omeniă, din amor îţi păzesoe casa.
preşedinte al comitetului Lazar Tritean ol. Universităţii. Diploma, ale cărei fâşii ou Focşani, au cerut autorităţilor looale să ia
Te pedepseso pe d-ta ou un funt sterling
a. III; arohivar şi notar al corespondenţe peoeţl vor fi făoute din argint masiv, va măsuri pentru stîrpirea porcilor sălbatici (12 fi.) oarl bani vei avâ să-i dai servi-
lor: Emanuil Pop ol. a. III; oontrolor, Va- avâ o cutie de piele pe oare vor fi însorise din pădurile judeţului, cari s’au înmulţit târei oa — premiu.
siliu Giurgiu ol. a. III; redactor al fâiei nsemnele şi monogramul reginei. Delega- în mod înfricoşător, causând mari pagube
Amazânele din Cuba. Amazoneie din
.„Mnsa Sabin Ceriu ol. a, III; notar al şe ţiunea, oare va înmâna reginei diploma de sătenilor. D-1 prefect Slăvescu a organisat,
u
dinţelor Ilie Hocioiă ol. a. II; bibliotecar: dootor de onâre, va merge în ţâră pe la în acest soop, o mare vânătâre, oare a în- Dahome şi-au aflat oonourente pe oele din
0
Ioan Mateiu ol. a. II; cassar : Nicolau Şan- sfârşitul săptămânei acesteia. In fruntea oeput Sâmbătă şi va dura câte-va elfi . Cuba. Pa oând femeile-soldaţl din Daborae
numai se manifestă oa atarl, pe atunol
ăru ol. a. I; vioe-biblioteoar: Nicolau Ga- delegaţiunei se va afla Dr. Herczeg Mi-
xoiu ped. c. I; membrii îu comisiunea li haJy, reotorul Universităţii din Budapesta. oele din Cuba chiar şi luptă pentru libe
berară s’au ales: Ioan Sortăn şi Terentie Convocare. rarea patriei lor. In ştrăinătaţe au înfiinţat
— Dr. Asaki reîntros. Savantul şi sim-
.Popoviciu ol. a III; George Perian şi Mi- o mare reuniune cu numele „Las Hijas de
patioul nostru profesor d-1 dr. Asaki s’a în Amă8urat alineatului prim al §-lui 21
ohail Ganea ol. a. II; Constantin Flămând Cuba**. Acâstă reuninne luorâză neobosit
tors de două 4'1 Capitală, sorie „Dra din „Statutele reuniunei învăţătorilor gr.
0
şi Cornel Popescu ol. a. I; Ioan Borşan în folosul patriei, Presidenta reuniunei este
pelul**. Suntem ferioiţl d’a anunţa, oă d-sa oat. din arohidieoesa gr. cat. de Alba-
ped. a. III; Eugeu Popescu ped. a. II. o femeiă tîuără şi fârte frnmâsă ou numele
este bine şi voios, şi spre binele multora lulia şi Făgăraş**, prin aoâsta se convâoă Gonzala de Quesada. Membrele reuniunei
Frig mare. Este o Săptămână, de când îşi va relua ocupaţiunile d-sale. D-1 dr. toţi învăţătorii din despărţământul proto- sunt nenumărate. Intre insurgenţii oubanî
în diferite părţi ale ţării plouă mereu, pe Asaki, pănă se va instala definitiv, va sta popeso al Biei la adunarea do tâmnă, oe se află şi 1500 de femei voluntare. Oei mai
unele locuri ninge şi e frig, aşa oă au în provisoriă la amicul său d-1 dr. Kiriac. se va ţinea la 80 Ootomvre 1897 în şoâla mulţi dintre bărbaţii aoestor femei au fost
gheţat sămănăturile de tomnă. Din Fiume Suntem oonvinşl, că d-1 Haret, ministrul gr. oat. din B. Sân-Miolăuş, la oare ou tot omorîţî de inimio, âr ele au trebuit să se
respectul se învită domnii preoţi, oa di-
ae telegrăfâză, oă dintre oinol munoitorl iuBtruoţiunei publice, va soi se redâ Faoul- ' refugieze, oa să-şî pâtă soăpa viâţa şi onâ-
reotorl şcolari, preoum şi alţi binevoitori '
din comuna Klaue, cari s’au dus în pădure tăţei de medicină, pe acela, oare este una 1 rea. Aoum, afară de dorul de patriă, fe
să taie lemne, patru au fost aflaţi înghe din falele soiinţei nâstre. şi spriginitorî ai progresului învăţătoreso,— meile au prins arma în mână oa să răs-
pre lângă următorul:
ţaţi pe drum, âr al oinoilea era amorţit.
— Operaţiune grea succăsâ. D-1 Dr. răsbune mârte soţilor, părinţilor sâu fraţi
Tot astfel din oomuna. istriană Castelnuovo P r o g r a m : 1) Partioiparea în oor-
Toma Ionesou, eminentul profesor de me l lor lor. Dintre aoeste femei una, a cărei
se anunţă, oă doi bărbaţi şi o femeiă au pore la serviciul divin la ârele 8 / a. m.
2
dicină din capitală a făcut cjdele trecute avere a fost jăfuită, âr soţul şi părinţii ei
fost aflaţi îngheţaţi apropo de oomună. 1 2) Deschiderea şedinţei prin presidiul ao-
— sorie „Timpul * — o operaţiune din cele au fost omorîţî, e oăpitanul unei oompanii
tual la orele 10y . 3) Constatarea mem
2
Târgul la Şinca vechiă. Anul aoesta mai grele şi nnioă pănă aoum în analele brilor presanţi. 4) Raport despre adunarea de insurgenţi.
târgul de vite la Şinca vechiă, în comita medicale. D-1 Dr. Ionesou a operat ou de generală constituantă, ţinută în Blaşiu la Ce vor se facă Englesii? Din Londra
tul Făgăraşului, se va ţină în 24 Odomvre, plin eucoes an glauoom, făcând dupla ope 15 IuDie n. 1897. 5) Alegerea unei oo- se anunţă despre trei luorarî mari, ce vor
âr târgul de mărfuri 25 Odomvre st. n. raţie la reseoţia simpaticului cervical. Acâstă misiuni pentru înscrierea de membrii ordi să întreprindă Englesii în timpul proxim.
operaţie oare a isbutit de minune, bolna
nari şi ajutători. 6)Intregirea comitetului prin Anume pe muntele Sinai s’au si început
Liferare. Ministeriul comun de răsboifi vul fiind pe oea mai bună oale de vinde
alegerea unui oassar. 7) Inoassarea taoselor deja luorările pentru construirea unui drum
publioă oonours pe cale de oferte pentru care, va fi adusă în curând la ounosoinţa
8) „Şoâla repetiţionară, însemnătatea şi de fer dintat; din Cairo şi pănă la pira
liferarea obieotelor trebuinoiâse la echipa congresului de chirurgie ce se ţine la Pa
folâsele ei**, disertaţiune de D-1 Romul mide se va construi la primăvară un tram-
rea miliţiei. Amănunte se pot căpăta în ris şi uude Dr. Toma Ionesou va pleca
Rusu, învăţător în Biia. 9) Desbaterea pro- waiQ tras de oai; în fine vor mai construi
cancelaria camerei oomeroiale din Braşov. Joia viitore ca delegat al ministerului de
ieotului de „Ordinea ârelor**, comună pen un tramwaifi cu vapor în Ierusalim dela
Terminul de oonours este 22 Noemvre n. o. instruoţie publioă.
tru tote şoâlele din despărţământ. 10) Ra mormântul sfânt pănă la muntele Olivet.
Atragem atenţiunea asupra anunţului — Retragere. „Drapelul** dă soirea, oă portul oomisiunei de sub Nr. 5. 11) Even
d-lor Torok A. & Cie din Budapesta, oarl d-lă Ştefan Sihleanu, seoretarul general al tuale propuneri. 12) Designarea persânei 0 diplomă militară de pe timpul dom
sunt însărcinaţi ou vâneţarea iosurilor lote ministerului de oulte, s’a retras din Ligă disertante şi a oelei, oare să ţină prelegere niei lui Domiţian a fost găsită la Vidin de
riei de clasă reg. ung. Loteria este pusă d-1 Dobruski, conservatorul museului na
sub controla guvernului reg. ung. si se pentru motive pe oare nu le-a arătat încă. praotioă la viitârea adunare. 13) Defigerea ţional din Sofia, şi oare a comunicat’o în
p6to adresa cu încredere la firma Torok A. locului ţinerei adunărei viitâre 14) Ale fotografiă d-lui Cagnat. Aoesta s’a grăbit
& Comp., colectori prinoipalî în Budapesta. — Conflictele pe Dunăre. „Agenţia gerea unei oomisiunl verifioătâre a pro
are or
Română** anunţă 4* ^ străine, că gu s’o presinte Academiei de insoripţiunl din
cesului verbal. 15) Închiderea şedinţei prin
vernul român a acceptat propunerea Rusiei Paris. Din diploma acâsta, se pâte ounâsoe
presindiu.
Scirî din România. oa tâte oonfliotele oe s’ar ivi pe dunăre organisaţia din acea epocă a armatei ro
între autorităţile române şi vasele rusesol Sâncel, 3 Ootomvre n. 1897. mane din Moesia superiâră. Ea oferă o
— Plecarea principilor României. Prin particularitate ciudată, în aoeea oă este da
să fiâ supuse oomisiunei europene a Dunării. Teodor Pănăzan, Romul Rusu,
cipele Ferdinand şi principesa Maria vor preşed. actual. notar. tată din a 16-a c}i înainte de oalendele do-
pleca MerourI, 1 Ootomvre în străinătate. — Traficul poştal în Orient. Tratările miţiane, adecă îna'nte de Ootomvre, îm
Alteţele lor vor fi însoţite în călătoria lor centra sohimbarea traficului poştal pentru păratul Domiţian dând nomele său aoestei
de d-na Maria Greoeanu, mare damă de Orient, oare actualmente se face prin Ser SViulţămită publică. luni pentru câtva timp. Pentru prima âră
onâre a Prinoipesei, şi de d-nii generali bia, par a fi înooronate de suooes, sorie se întâlneşte acâstă nouă numire într’un
Robesou, mareşalul ourţoi princiare, şi co „Epoca**. Prima putere, oare a adresat la Budapesta, 9 Ootomvre n. 1897 aot oficial.
lonel Presan, adjutant al Principelui. Nu sohimbarea traficului poştal prin România, Aduoem ou oea mai mare mulţămită
mai Principesa Maria va merge la Coburg. este Anglia. In urma înfiinţărei trenurilor la ounosoinţa publică şi următârele 2 oo-
Prinţul moştenitor se va duce la Sigma- rapide îu ţâra nâstră, acâstă putere a de leote incurse dela 8 Februarie înoâoe*). L i t e r a t u r ă .
rîngen, unde olima este mai puţin aspră clarat oă aderă la reforma proiectată. Prin Ou lista Nr. 148 a coleotat D-1 Ro
deoât la Coburg. După oe va rămâne oât- acâstă schimbare, poştele române vor rea- man Rudneanu stud. med. din Satul nou In Tipografia archi - diecesană din
va timp în sinul fami.iei sale, Prinoipesa lisa beneficii, oarl se nroă la un milion d e l a : D-1 P. Stoica 50 or. „Sentinela * 3 Sibiiu a apărut : „ Abecedariu maghiar
1
Maria va pleca, împreună cu mioii prin de lei. fi. D-1 Trifon Miolea protopop 1 fi. Suma pentru scolele elementare popor** ale de
cipi Oarol şi Ebsabeta, la Sigmaringen. — Nou pod peste dunăre. Consiliul 4 fi. 50 cr. Mateiu Voileanu asesor consistorial şi Petru
Bodi drector la şcâlele elementare de stat
De aici, întrâga familie a moştenitorului de miniştri din Serbia, a oomnnioat guver
Cu lista Nr. 171 a ooleotat D-1 Ioan din Sibiiu. Acest abecedar este însoţit la
tronului se va îndrepta spre sudul Franoiei. nului român, oă a admis propunerea făoută
Pop stud. iur. din Beiuş dela: D-ra Nina urmă şi de un vocabular al întreg mate
Alteţele lor regale vor petrece iarna la de guvernai român, pentru construirea unui
rialului ouprins în el Preţul 25 cr.
Hizza în castelul oe Duoesa de Coburg îl pod peste dunăre, între Turnu-Severin şi
*) Colectele incurse pănă la 8 Februarie a.
posede pe malul „câstei de Azur**. Oladova. c. au fost publicate cu datul acesta. $