Page 13 - 1897-09
P. 13
Msiipsi MaiaistriţiEni, „Saieta" iese în l-care di.
îi Tipo&Tiăi Abonamente pentru Austro-Ungaria:
yi sţa- taos* 3î, 8'i Pe un an 12 fi., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
BvsinaA BJîrtiiD..‘i>iî a« m N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
9ZÎI9MO. — JfocaiiMiţte m r»
t<Avtni sfe. Pentru România si străinătate;
itisuffATE B« prirafigo i« Adml- Pe un an .40 franol, pe şăso
nliiraţluno tn JBtueov *i la us- luni 20 fr./pe trei luni 10 fr.
a-âtorele Birouri do snum'lurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Yieoa: Jl. VukM, ,3»t«tirA
Hiihaiek, Rudolf iîotit, A. Opptlikt 8e prenumără la tdte ofioiei.o
Kachfolger; Anton Oppiltk, J. poştale din întru şi din aiară
Jhnrubcr, în BudapoEtn : A. Y. si la dd. ooieotori.
Ooldbsrgerg, Zvkdein flornat; tn Ab^amentil ţentn Brasor
JSucuxesoi: Agenct flora., Sao» administratiunea, piaţa mare,
anrsale da Soncnnnie; în Ham- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
b ori: Karoiyt <6 hitimonn. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul tnoorţluntlor: o eoviă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
jarmond pe e oolină 8 cs. şi Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 0 luni 611., pe trei luni
30or. timbru pentru o publi-
soro. Publicări mai deşt, după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen
tarifă ai învoială.
Eeolame pe pagina a S-s o tele cftt şi insertiunile sunt
aeriă 10 or. ueu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 196. Braşov, Vineri 5 (17) Septemvre 1897.
Hotărîrea Românilor bucovineni. nul să ţină pe deplin semă de jus Situaţia în Austria. monarcbul nostru, n’a fost nici de
tele lor dorinţe, precum şi de tre 9 cum mulţumit cu manevrarea cor
Dâcă în genere Românii din buinţele ţărei Bucovinei. Astăctf Joi, se ţine în Viena pului al 5. de armată. Se 4ice, că
9U
monarchia habsburgică au avut şi Nici că se putea altfel. Românii conferenţa aşa cji l subcomitet al a fost mare zăpăcâlă între diferitele
au se lupte cu cele mai mari nea bucovineni nu puteau fi, decât nu comisiunei parlamentare a majori detaşamente şi să se fi întâmplat,
junsuri, cari mai ales dela înfiinţa- mai în tabăra, unde fâlfăe stindar tăţii, spre a stabili definitiv mijld- că unii au puşcat asupra altora,
rea dualismului încăce li-au înrău- dul egalei îndreptăţiri naţionale şi cele şi modurile cum ar pută majo neputend astfel distinge pe inimic.
tătit situaţiunea politică într’un mod, a autonomiei ţărilor. Şi ceea ce face ritatea, în înţelegere cu guvernul, Nici archiducele Iosif n’a fost mul
cum nici cei mai estremî pesimişti ca speranţa năstră în viitor să crescă, se ţină pept obstrucţiunei Nemţilor, ţumit cu honvecjii dela corpul al 5.
nu s’ar fi aşteptat, atunci de sigur este împrejurarea, că fraţii noştri precum şi pentru a redacta în text Tăte acestea ar fi causat o depri
ca fraţii noştri din Bucovina nu au bucovineni uu inaugurat, cum ve definitiv postulatele majorităţii faţă mare, ce s’a observat în decursul
se întâmpine puţine necazuri şi difi dem cu bucuriă, o luptă sistematică cu guvernul. prâncjului. Ce va fi adevărat şi ce nu,
cultăţi. în direcţia, de a-şî validita dreptele Plenul comisiunei parlamentare din acestea, nu seim. Numai atâta
In situaţia lor critică, amenin postulate naţionale pe tăte terenele se va întruni săptămâna viităre ne putem constata, că din raportul ofi
ţaţi şi strîmtoraţl de elementele vieţei publice. mijlocit înaintea redeschiderii parla cial, dat asupra manevrelor de Luni,
străine din patria lor, fraţii noştri Ei au pornit pe o cale bună, pe mentului şi acăsta comisiune va lua reiese că, în adevăr, conducerea n’a
bucovineni au însă un avantagiu în care, conduşi cu energiă cumpănită ultimele disposiţiunî. fost mulţumită cu manevrarea cor
constelaţia politică generală din par şi cu înţelepciune, vor pute ajunge După soirile oficiăse o deschi pului al 5-lea.
tea de dincolo a monarcbiei, unde deparfce. dere solemnă a Reichsratb-ului nu Despre manevrele de Marţi şi
egala îndreptăţire garantată de cons- * se va face. Miercuri, rapârtele sunt măgulităre
tituţiă nu este numai o literă mdrtă Despre şedinţa comitetului par Despre planurile majorităţii i-se şi pline de laude.
li
a legei, ci, deşi în măsură mai res- tidului naţional român din Bucovina scrie lui „W. N. Tagblatt din isvor
trînsă, ea se practică faţă cu t6te raporteză „Patria" în numărul său bine informat între altele următo-
poporele austriaco şi acestora li-se mai nou, dela 3 (15) Septemvre, ur- rele: S l o v e n i i .
dă posibilitatea de-a o validita pe mătorele: „Guvernul va aduoe în formă de lege In cj’ua da 14 curente, s’a ţinut în
cât le iertă puterile, sprijiniţi fiind ErI d. a. la orele 4 s'a întrunit oomi- o ordine pentru desbaterile camerei. Aoâsta Laibaoh (Liubliana) congresul tuturor Slove
de autonomia ţărilor, care asemenea t*tul naţional român sub presidiul d-lui ordine de cji va cuprinde între altele şi nilor, adaoă a representanţilor tuturor frac
s’au bucurat şi se bucură pănă la baron Victor de Styrcea în palatul ţârii, aceste disposiţiunî. Camera hotăresoe a pro- ţiunilor politioe ale acestui popor Slav,
un grad 6re-care de scutul guver pentru de a se pronunţa asupra situa- cede la alegerea pentru delegaţîunî; oa- oare în lupta-i pentru egala îndreptăţire
nelor. ţiunei. mera votâză provisorul pactului eoonomio imitâză din fir în păr întru tăte pe Cehi.
Negreşit, că numai convingerea, La şedinţă au luat parte d-nii: bar. precum şi legile privitore la mersul înainte La congresul aoesta au luat parte
al afacerilor statului. Pentru votarea lor 1700 delegaţi din t6te provinciile austriaca
că propriele lor interese reclamă Viotor de Styrcea, Ianou Lupul, Dr. Ioan
imperios, de-a nu lăsa din mână Ţurcan, bar. Eugen de Styrcea, bar. Nioolae este fixat un timp anumit şi se va declara în care se află Sloveni, anume: Stiria, Oa-
avantagiul, ce li-1 oferă mişcarea Mustatza, bar. Eudoosiu Hormusachi, Dr. expres, că aceste legi vor întră imediat în rintia, Carniolia şi tot litoralul sudio al
autonomistă şi naţională din Austria, Ioan oav. de Volcinschi, Modest cav. de vigora în forma de ordonanţe cerute de monarohiei. Afară de aoesta pentru a-şl
a îndemnat pe deputaţii români bu Grigorcea, Dr. George Popovicî, Dimitrie necesitate (Nothverordnungen), deoă parla manifesta solidaritatea, au mai trimes de
covineni din actualul parlament Socolean, Dr. Niou Blându, Ilarion Onciul, mentul n’ar ajunge a vota amintitele legi legaţi: oposiţia croată pe baronul Bulavina,
u
central se se alăture dela început Varteres cav. de Pruncul, Constantin oav. în răstimpul fixat . pe David Starcevicl şi pe Dr. Potocîniah,
tustrei cunoscuţi prin radicalismul lor na
la gruparea cea mare a naţiunilor de Popovicî, Ioan Dihon, George Şandru,
şi partidelor, cari au înscris pe dra Zahane Voronca. ţional; clubul deputaţilor cehi pe Dr. Strănshj
pelul lor principiul autonomist şi al N’au putut lua parte fiind împedeoaţl Manevrele împărătesei dela Totis. un fel de Max Falk al Cehilor, fiind de
deplinei egale îndreptăţiri naţionale. d-nii: bar. George Yasilco, Dr. Emil Cricle- Manevrele cele mari de tămnă origine Ovreih, dâr botezat de mult, unul
Seim, că în urma acesta clubul vicî, Dr. Ianou oav. de Flondor, Archiman- ale armatei austro-ungare s’au înce din cei mai estremî deputaţi moravi; în
ua sfirşit Rutenii pe deputatul radical Bar-
parlamentar român a fost represen- drit Miron M. Calinescu, Leon cav. de Va- put Luni şi s’au terminat cu <Ţ
tat în comisia şi subcomitetul, care silco, Christof Aritonovicî şi Teodor Ste- de ieri. vinshi, astfel că dintre Slavii auştriaol nu
a iniţiat tratările cu cabinetul Ba- fanelli. Duminecă, precum seim, a sosit mai Polonii n’au fost representaţî.
eo
deni, despre care seim, că au sta D-1 deputat Dr. George Popovicî, în împăratul german la Totis, unde a Bar. Buhavina a c}i9) oă de d * de
bilit în principiu o înţelegere între calitate de substitut al d-lui president al întâmpinat cea mai strălucită pri ani a aşteptat cjiaa, în oare să-i fiă dat a
majoritate şi guvern. Rămase numai clubului român lancu Lupul, la conteren- mire. Ambii monarebî au locuit în vedâ întruniţi aţâţi representanţl slavi.
să se preciseze în detail punctele ţele partidelor majorităţii autonomiste a castelul contelui Eszterbâzy, cel mai Deputatul slav în Reichsrath Suste^şiţ
acestei pactărl. Şi acăstâ lucrare a sohiţat in limamente generale situaţiunea mare proprietar în acel ţinut. a oritioat destul de aspru „politica şovăi-
fost reservată conferenţei, care s’a şi cele petrecute în şedinţele comisiunei şi Duminecă sera a fost mare ilu- tore“ a contelui Badeni, oare din promi
convocat în Yieoa pe (Ţ de a c | î. subcomitetului parlamentar, preoisând ra minaţiă în Totis în onorea împăra siunile făoute n’ar fi îndeplinit aprope ni
ua
Intr’aceea representanţii diferi portul partidelor din majoritate, atât între tului german. mic. Prin urmare, (fi '• „Slovenii trebue
00
telor partide ale majorităţii au cău sine, cât şi faţă de oabinetul Badeni. Intre representanţii militari ai să se pregătăsoă la o oposiţiă energică ce
tat să între în contact cu manda In urma unei desbaterl amănunţite puterilor, locul de frunte l’a ocupat va ţine mai mulţi anl“.
tarii lor, pentru de a-şî lămuri îm şeful statului major general rusesc, După ce au vorbit îuoă unii oratori
s’a votat în unanimitate următărea reso-
preună posiţia şi a lua avisul lor generalul Obrucev. A bătut la ochi, în acest sens, au fost primite mai multe
luţiune :
privitor la vntărea atitudine. „ Comitetul ‘partidului naţional român
că el mergea tot după împăratul resoluţiunl, dintre oarl prinoipala q|ioe, că
Astfel şi deputaţii români bu în deplin acord cu atitudinea politică Wilhelm şi că, după întâmpinarea congresul aprbbă programul clubului depu
covineni au aliat de lipsă a lua avi v şi procederea deputaţilor clubului român împărătesc, Francisc Io- taţilor sloveni în Reichsrath şi ’i provboă
ospelui
sul comitetului partidului naţional v sif I a conversat lung timp cu ge a rămână în majoritate numai pănă atunci,
din senatul imperial aprobă solidari
român din Bucovina. Deputatul Dr v tatea deputaţilor români cu majori neralul Obrucev. S’a observat, că pănă când ea îşi va îndeplini programul.
George Popovicî, care la conferen- tatea parlamentară a senatului impe acesta, care a sosit la Totis de Prin celelalte resoluţiunl se oere îndepli
ţele partidelor majorităţii autono rial, consimte, ca clubul român al se odată cu împăratul german, cu care nirea unui şir lung de postulate, preoum
miste a înlocuit pe preşedintele clu mnatului imperial se sprijinescâ regimul a venit de la Homburg, a fost obiec sunt: desăvârşita egală îndreptăţire a lim-
bul român, d-1 lancu Lupul, a schi „în lucrarea pentru realisarea principii- tul generalei atenţiuni din partea bei şi a naţionalităţii slovene in scălă, ad
ţat în şedinţa comitetului naţional „lor enunţate în proiectul de adresă al tuturor. In suita împăratului Fran ministraţie, representarea ţării eto.
de alaitâerî, ţinută în Cernăuţi, si „majorităţii senatului imperial şi aşteptă, cisc Iosif se afla ataşatul militar ru Din punctul de vedere mai general,
tuaţia generală, precum şi mersul „ca regimul se ţină pe deplin semă de sesc, colonelul Woronin. Acesta, la este ou deosebire de remaroat accentuarea
tratărilor majorităţii cu guvernul. „justele dorinţe ale ţării şi populaţiunei rândul său, s’a bucurat de o deose solidarităţii Slavilor auştriaol, ceea oe pănă
Şi pe basa acestei espunerî, bită atenţiune a împăratului german. acuma nu se întâmpla, oel puţin nu în
după o desbatere amănunţită, comi „românesc!. Îndeosebi comitetul partidu Acâstă căldurosă întâmpinare a re- mod aşa de pronunţat.
lui naţional român ţine mult, ca admi-
tetul partidului naţional român din „ni&traţiunea in ţâră se fiă pusă în con- presentanţilor armatei rusesc! e pri
Bucovina a aprobat atitudinea de „formitate cu principiile esprimate de ma vită ca o dovadă despre bunele ra-
putaţilor români din „Reichsrath" joritatea senatului imperial şi se fiă con- porturi ale celor doi împăraţi cu Serbii din Macedonia.
în tăte privinţele, accentuând cu „dusă in direcţiune naţională şi autono- Ţarul Nicolae II. Nu de mult vestise telegraful, că afa
deosebire, că în schimbul sprijinului „mistâ în spiritul şi sensul acestor prin- Luni, cum am <^.is, a fost prima cerea scaunului vacant al metropoliei din
ce Românii bucovineni sunt gata a-1 cipii cji de manevră a trupelor Foile tlsMb e deja resolvată — în favorul Sâr
da guvernului, ei aşteptă, ca guver Y ungurescl scriu, că Majestatea Sa, bilor, şi anume în aşa mod, oă sinodal
