Page 14 - 1897-09

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 396—1897.

patriarohatului ecumenic din Constantino- D-l Cosma a adresat apoi căldurâse cu­ Anume în 28 Ootomvre o su a se insinua ticul se intentase prooes prin acelaşi act
44
pol, la porunca directă a Sultanului, pe vinte elevilor, îndemnându-i la hărnicie, oei născuţi în anii 1855 — 1858 inclusive; de aeusaţiune tot pentru „oalumniă con­
lângă oare se întrepuseră ambasadorul pentru a fi vredniol de benefioiile de oarî în 29 Oct. .1859 — 1866. Pentru insinuarea tra fişpanului dela Pojun. Redactorul a
rus şi cel muntenegrean, a numit Metropo- îi face părtaşi „masa stud. şi folositori în soris se capătă gratuit bilete de insi­ fost osîndit la 3 luni înohisâre ordinară şi
44
lit pe oălugărul Firmilian, direotorul semi- nâmului lor, şi punându-le la inimă stricta nuare dela magistrat. 50 fl. amendă.
nariului preoţesc din Belgrad, propus chiar observare a datorinţelor lor oa membrii Gestiunea acestui prooes ajungând în
Trei miliâne florini restanţă de dare
de guvernul sârbeso. instituţiei oe-i oorotesoe. La inaugurare au urmă la Curiă, aoâsta în şedinţa sa de
In 14 1. o. oongregaţia oornit. Torontal a
Acest oălugăr Firmilian, de origine luat parte între alţi mulţi şi Rev. D-n vi­ Marţi a anulat sentinţa ou tote anteceden­
ţinut şedinţă. In aoâstă şedinţă, precum
din Serbia, dâr nâsout în Greoia astfel în- car oapitular din Blaşiii I. M. Moldovan. ţele şi oonseoenţele sale. Curia îşi motivâză
44
i-se telegrafâză lui „Egyetârtâs , s’a cetit
oât şi acdî încă vorbesoe limba sa maternă D-sa s’a interesat amănunţit despre t6te acâstă prooedere a sa ou faptul, oă pro­
un raport al direoţiunei financiare, după
sârbâsoă peltio, este unul din oei mai afacerile interne ale mesei studenţilor, des­ curatura regâsoă din Pojun a procedat ne­
care restanţa de dare directă a oomitatului
aprigi, aprâpe fanatiol agenţi ai sârbismu- pre felul şi calitatea mânoărilor, modul ser- drept în acâstă cestiune.
este de trei milione o sută trei-cţect de mii il.
lui şi slavismului. Când îşi propune oeva virei acestora, despre disoiplină eto. E de însemnat, oă Rakovsky e de­
Causa acestei mari restanţe sunt uriaşele
nu ounosoe pedeol şi ou tâte acestea e fârte putat al „partidei poporale . Organul aoes-
44
Şcoli române în Bulgaria. Numărul din nenorooirl elementare şi reoolta forte rea
şiret. Serbii au făcut ou el o adevărată tei partide se vede, oă are tâtă dreptatea
44
urmă al „Corespondenţii pol’tioe anunţă a grâului. Din pricina aoâsta s’a sistat cea
aouisiţiă, aprobată de naţiunea lor întrâgă, când spune, oă prooesul intentat contra
din Buouresol: Guvernul român are de mai mare parte a esecuţiunilor de dare ş'
la oare Firmilian este fârte popular, ast­ acestui deputat n’a fost alt-oeva, deoât o
gând oa în interesul Românilor aşecjaţl în în ourând li-se va împărţi economilor să­
fel încât îl ounosoe aprâpe tâtă lnmea. gdnâ politică. Unul dintre artioulii incrimi­
oraşele bulgare de pe ţărmurile Dunării, mânţă. Pentru a se sfătui asupra amănun­
In legătură ou acestea, „Polit. Corres- naţi a fost publioat întâifi în „Alkotmâny
44
Yidin, Lompalanka şi Rusoiuk, să înfiinţeze telor, fişpanul Ronay a conohemat pe cfiua
ponden8 anunţă din isvorul consulatului
u
p’aoolo şcoli românesol. de 23 Septemvre o oongregaţiă estraordi- din Budapesta si numai după aceea a apă­
serbeso dela Saloniohi: Pârta a dat voie
nară. — In aoeeaşl şedinţă congregaţia oo­ rut tradus pe uemţesoe în „Pressburger
să se înfiinţeze şooll sârbesol în Monastir 0 contesă în genunchi înaintea lui Wil- 44
mitatului Torontal a hotărît să se adreseze Tagblatt . Prooesul trebuia deoî săseintenteze
şi Prilep şi a porunoit valiilor din Maoe- helm. Vorbind despre sosirea împăratului
ministrului de interne ou rugarea oa, în în Budapesta, dâr fişpanul Szalavszky dela
donia, a resolva fără amânare tâte oere- german la Totis şi despre inouartirarea lui
faţa faptului, că în timpul din urmă se în­ Pojun a soint ce faoe, când şi-a ales cur­
nle privitâre la desohiderea şoolilor ser­ în oastelul contelui Esterhazy, guvernamen­
tâmplă pe teritoriul oomitatului aprâpe 4>1- tea ou juraţi din oraşul său. Aci tâte au
besol în aoâstă provinoiă a imperiului. talul „Peşti Hirl&p aduoe şi următârea
44
nio furturi, jafuri şi omoruri, se dispună mers strună. Proourorul, oare în urma abu-
scire: „Contesa Esterhazy primi pe mo-
întregirea gendarmeriei pentru asiguranţa snrilor ne mai pomenite eleotorale, ce au
narchî stând în genunchi înaintea lor. împă­
S C 1 H 1 L E P I L E I . ratul Wilhelm, oare mergea înainte, vătţen- oetăţenilor şi a averei şi să se înmulţâscă fost deaoonerite de Rakovsky. ar fi fost
posturile de pază. dator să sară din ofic’u în apărarea oetă­
du-o în genunohî, se duse repede la con­
— 4 (16) Septemvre. ţenilor şi să tragă la răspundere pe fişoan
tesă şi-i cjis® în ton aprâpe mustrător: Surorile pianiste Krummel. Asupra ul­
Foc. Astă4l la 3 ore p. m. a isbuonit pentru abnsurile electorale oomise de acesta
1
„Aber, Grăfîn' ! apoi ridica el însu şl pe timului ooncert dat în Sibiiu de d-şorele
un foc mare la casa comerciantului român oontra cetăţenilor, a făout tooma’ contra­
frumâsa contesă şi o saluta, stringându-i Krummel se sorie revistei musioale din
Nioolae Grădinar. Fooul s’a înoins ou o rul : căutând să tragă la răspundere pe
cordial mâna. — Se vede, că oontesa şi-a Lipsoa: „Surorile, domnişârele Else şi
vehemenţă extra-ordinarâ, ar^end întreg oei oe a descoperit abusurile. N’a avut
pierdut presenţa de spirit în faţa monar- Grete Krummel din Braşov au dat aiol
ooperişul casei, şi magazinele din curte. In drept să facă aoâsta, oăol oestiunea nu că­
44
44
chului . De-altmintrelea „Alkotmâny orede, un conoert, în oare au dooumentat în­
prăvălia fooul n’a intrat, dâr ou ooasiunea dea în cercul competenţei sale, dâr oe nu
oă aoâsta este o minoiună năsoooită de „li­ semnatele progrese oe le-au făout în arta
stîngerei apa străbătând prin tavan a nimioit sunt în stare să facă zeloşii slujbaşi ai lui
44
berali ou scop, de-a blama familia con­ jooului lor de unisone şi ensemble pe două
în mare parte şi mărfurile din prăvăliă. Se Banffy, oând e vorba de a-şl acoperi îm­
telui Franoiso Eszterhazy, care nu face pianurl dela ultimul lor debut. Technica
aprinseră şi ferestrile unei oase învecinate prumutat păcatele?
parte din pertida lor. O prinoesă de Lob- lor este şi mai briliantă, elegantă şi sigură,
de peste drum, oarî însă au putut fi stînse
ko'witz, esclamă acâstă fâiă, de sigur oă âr predarea lor a câştigat în oe privesoe
încă la timp. Nu s’a putut înoă oonstata
scie oum e obiceiul de a primi nisoe per- adânoirea şi însufleţirea; ele au devenit
ou siguranţă oausa incendiului. Se 4' i oă La vîsita lui Wilhelm II în Bu­
0e
sâne princiare. o’un cuvânt depline artiste şi merită ca
ar fi isbuonit dela un vas ou petroleu. D-l
specialiste o îndoită atenţiune. Prestaţiunile dapesta.
Grădinar, proprietarul casei şi al prăvăliei, Studenţii maghiari din Cluşiu în piele
lor vor produoe pretutindeni nu numai ad­
în timpul de faţă nu se află acasă. de miel. Cetim în foile unguresoî, oă între Cu ooasia visitei împăratului german
mirare, oi şi deplină mulţumire artistică.
studenţii maghiari din Cluşiii s’a pornit o în B.-Pesta va fi nresent şi seoretarul de
Declaraţiune. Foile străine au publi­ :
mişcare pentru formarea unui nou partid. Literare. Camera oomeroială şi de in- stat german de Billow, precum ş ministrul
cat despre mine în c^ele din urmă în mod
Pilele acestea s’a şi publioat programul dustriă din Braşov faoe ounosout celor in­ de esterne austro-ung. oontele Goluchowsld.
tendenţios lucruri, oare în partea lor mai
noului partid, ale oăruia puncte principale teresaţi, că administraţia căilor ferate reg. Se aştâotă ca la prândul de gală, oe se va
mare nu sunt adevărate, şi pe oare mai
se reasumâză în următârele : serbarea ani- ung. din Cluşiu publică oonours pe cale da Luni? viitâre, în palatul din Buda, să
multe foi românesc! le-au şi reprodus. Pen­
versărei de 50 de ani a „luptei pentru li­ de oferte pentru următârele obiecte tre- se schimbe toasturi între oei doi monarohl,
tru restabilirea adevărului vă rog să bine­
bertate dela 1848—49; domolirea maniei buinoiâse pe anul 1898: semânţe, său, oarî să fiă o întregire şi întărire a toastu­
44
voiţi a publioa următârele: E adevărat, că
duelului; aplanarea contraverselor cu naţio­ stearină, lumini de oâră, săpun alb, smâlă', rilor dela Homburg, unde s’a aooentuat
am fost oondamnat de câtră oonsiliul mili­
nalităţile etc. S’a proieotat mai departe existenţa neolătită a triplei alianţe. Din­
tar de onâre la pierderea rangului de lo­ (păcură), uleu, obieot9 de lut, de pâtră şi
arangiarea unor serate sooiale „de limbă tre d'arele germane, oare tâte presentă vi-
cotenent, dâr nu şi la pierderea pensiunii; de fier eto. Ofertele sunt a se înainta păDă
11
străină şi altele. Aoâsta ar însemna, că fn 7 Oct. n. la 12 6re din 4i- InformaţiunI sita lui Wilhelm II, oa o aooentuare întă­
nu e adevărat, că am luat parte la redac­
studenţii maghiari din Cluşifi vrâu să se rită a triplei alianţe, se deosebesce, prin
14
tarea „Memorandului , der e adevărat, oă se pot căpăta la cancelaria camerei oomer-
îmbrace în piele de miel, oa lumea să nu-i sinceritatea ei nefâţărită, fâia berlinesă:
am fost ou deputaţiunea, care a dus „Me­ oiale din loc. 44
cunâscă. încercarea însă nu le va succede. „Volkszeitung , oare sorie:
morandul la Maiestatea Sa. Nu e adevărat,
44
Cum s’ar şi putâ, oa ei, pentru esemplu, „Primirea, oe a aflat’o împăratul Wil-
că am agitat şi uneltit contra statului, dâr
să serbeze aniversarea de 50 de ani „a Un proces anulat. „helm în Ungaria, este un sprijin moral a
e adevărat, că am învăţat poporul oum are
44
luptei pentru libertate , fără să spargă mă- „elementelor favorabile triplei alianţe faţă
să îşi apere drepturile sale naţionale şi econo­ Curia reg. din Budapesta a adus 4'*
oar câteva ferestri de alo Românilor? Vii­ „ou majoritatea olerioală din Austria, duş-
mice însorise în legi (şi totdâuna îl voifi lele acestea o sentinţă, prin oare anulâză
torul va dovedi, oă aoâsta nu se pâte şi „mană triplei alianţe .
44
învăţa). Nu e adevărat, oă am ars stâgul procesul de pressă, oe fusese intentat la
oă, prin urmare, fiâ îmbrăcaţi în piele de De aceea „Volksztg. nu s’ar mira
44
unguresc şi am scuipat pe Maghiarii, oarî poruncă contra deputatului dietal Ştefan
miel, fiă în piele de drao, „patrioţii tot nici deoum, dâcă după întrevederea monar-
44
mă salută. In fine e adevărat, că am fost Rakovszky. Lucrul adecă s’a petreout astfel:
patrioţi rămân. 44 ohilor la Totis şi la B.-Pesta, contele Go-
de oătră oapitanatul de poliţiă aousat pen­ In 4iarul „Pressburger Tagblatt apă­
ruse un artioul întitulat „Affendalcis in der luohovski ar fi înloouit printr’un Maghiar.
44
tru lesă maiestate, der nu e adevărat, oă Un şcolar „modern . Cu ooasiunea în­ 0
am fost oondamnat pentru aşa oeva, fiind­ scrierilor la gimnasiul oatolic din Timişâra PolitW. Acest artioul, soris ou multă ve­ In orî-oe oas, 4io fâia germană, primirea
că tribunalul n’a aflat aousa demnă de oer- s’a presentat un tiner, oare voia se se în­ hemenţă, a deşteptat furia fişpanului dela sărbătorâs^ă, ce se faoe impăretului Wil­
cetare. — loan Linţu. scrie pe classa a V-a. La întrebarea di­ Pojun Iulius Szalavszky, care a găsit în helm în Ungaria, este o demonstraţiune în
acel artioul „oalumniă în oontra persânei contra slavismului.
44
rectorului, oă de ce religiune se ţine ? şco­
Masa studenţilor din Sibiiu. Cetim în sale. Fişpanul vătămat a provooat pe pro­
larul răspunse superb: „Aşa ceva nu cu­ *
„Tel. Rom. : Inaugurarea „mesei studen­ curor, ca acâstă să intenteze însuşi procesul
8
44
nosc! Directorul ia oohelarii şi privesce Pregătirile de prîmire în Budapesta
14
ţilor pentru anul şcolar 1897/8 s’a săvâr­ din ofioiu. Proourorul a şi intentat procesul
aspru în faţa şcolarului: „Ce ai fiis? îl se oontinuă ou mare vioioiune. La operă
44
şit erl (Luni) la prâncj, prin rostul directo­
întrebă din nou. „Eu nu fao parte din nioî şi a isbutit să facă, ca la cererea judecă­ se va da în onârea împăratului german o
44
rului „Albinei , d-l Part. Cosma. D-sa a 44 toriei din Pojun, autorul artioulului, de­
o confesiune! îi răspunse din nou obraz­ representaţiă festivă. Direotorul şi cântă­
44
oonstatat, oă la „masa studenţilor vor fi putatul Ştefan Rakovszky, să fiă despoiat
nicul tinăr. „Atunci poţi merge , îi dise reţii aştâptă liniştit aoâstă representaţiă,
44
provăcţuţl cu mâncare şi în anul şcol. o. din partea camerei de dreptul imunităţii.
direotorul, „noi nu ne facem de luoru cu festivă, numai oei dela balet sunt oam ne­
50 de studenţi: 32 vechi şi 18 primiţi ou Apărătorul lui Rakovsky a apelat în
astfel de filosofi. Cu acestea tinerul „mo­ liniştiţi, fiind-că s’a lăţit soirea, oă împă­
44
începerea presentului an şcolar, devenind contra acestei procedări, arătând mai vîr-
dern îşi luă catrafusele şi se duse. ratul Wilhelm nu prea este amator deo­
44
adecă vaoante ou sfirşitul anulni şcolar tos, oă în oaşul de faţă procuratura din
trecut 18 loourl prin faptul, că dintre mem­ Pnblicaţiune referitâre Ia insinuarea Pojun n’are dreptul de-a se amesteoa în sebit al artei ooreografioe. Nisoe musiol
din Berlin, oarî se află în oapitala ungară,
8
brii din anul treout. ai „mesei 5 au ab- glotelor. Dela magistratul orăşenesc din loc cestiune, deore-oe aici nu ooură un fapt,
spun oă în operele lui Wagner, ţ)inele
solvat şcâlele medii, 11 nu s’au presentat primim următârea puMicaţiune : In puterea ce ar trebui urmărit din ofioiu. Tribunalul
mitologice nemţesol au trebuit, la directa
în anul şcol. curent, âr 2 din pricina spo­ art. de lege XXXVII din 1893 se obligă din Pojun însă a respios apelaţiunea şi le
porunoă a împăratului, să jâce în roohii
rului neîndestulitor documentat în studii toţi glotiştii, cari au servit activ sâu oa urmă judecătoria de pressă din Pojun a
lungi. Opera va fi iluminată oa la mileniu,
au fost lipsiţi de beneficiile mesei stud. reserviştl de întregire la armata perma­ osîndit în absenţă, ps Rakovsky pentru
44
14
Dintre actualii membri ai „mesei stud, 22 nentă, la marină, la honvecjl şi, în fine, la artioulul său „Affendakis in der Politik ou deosebire numai că în mijloc va stră-
luoi un uriaş W. Unii au vrut să maghia-
sunt ou oalcul gen. eminent, 4 cu snfioient, gendarmeriă; mai departe toţi acei glotiştî, la 3 luni închisâre ordinară şi 500 fl.
riseze şi litera aoâsta, punând în loc de
ceilalţi ou oalcul gen. bun. Cei 4 ou cal­ cari nu au fost în servioiu activ militar şi amendă.
dublu W, pe V unguresc. Der alţii mai
cul suficient sunt primiţi încă din anii pre­ în reserva de întregire, oarî însă sunt pro- In aoeleşî timp judecătoria de pressă
ou minte au opinat, oă totuşi, din puuot
cedenţi; începând din anul şool. ourent,— vărţutî ou certifioate (de oolore roşie) pen­ a osîndit şi pe redactorul 4i firu u
l i „Press­
44
44
oonform unui oonclus al direcţiei „Albinei tru glote, oa în 28, 29 şi 30 Odtomvre a. burger Tagblatt din oausa unui alt arti­ de vedere ortografic, trebue să se lase
dublu W nemţesc.
44
u
— la „masa stud. nu vor fi primiţi deoât c. să se insinue în casa sfatului la 8 6re oul, întitulat: „53i Wăhler, 989 Soldaten .
studenţi cu calcul gen. -eminent sâu bun. diminâţa sâu în persână, sâu în scris. (591 alegători, 989 soldaţi), pentru care ar-