Page 15 - 1897-09
P. 15
Nr. 196 -1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
O f6iâ maghiară despre manevre. Timpul a fost forte frumos şi adu oomeroială ou Germania, a stabilit o nouă navi şi săraol peste măsură. Mamelor aoes
narea a suooes bine, mulţămită fostului di- regulă ou privire la introducerea în ţâră tor copii li-se permite să loouâscă şi ele în
Sub titlul „Bătălia perdută“, reotor, energicului şi dibaoiului advocat a apelor minerale străine. Conform aoestei institut, făcând serviciul de îngrijitâre, pri
vBudapeMi Eirlap dela 15 Septemvre Dr. Laurenţiu Pop. noue regule, oomunele nu vor mai pute mind în sohimb provederea întrâgă plus
11
scrie un scurt articul cu privire la
Resultatul material a fost îmbuourător. peroepe taxe asupra apelor minerale străine, 7 şi % ruble la lună. In institutul „ma
greşelile ce s’au făcut în prima di S’au inoassat la 500 fi. Au plătit taxa ca spune diarul „Galaţi". Aoâstă regulă a fost ternitatea" funoţionâză 26 medici. Pentru
de manevre ce s’au ţinut la Totis, membrii pe viâţă: preotul Cothisel 100 fi. fixată în urma unui oonfliot, oe s’a ivit în copiii debili şi înoă nedesvoltaţl deplin se
care de sigur va produce o rea im- advooatul şi noul direotor Preda 100 fi. şi tre oomuna Iaşi şi consulul austro-ungar află 10 scrinuri înoălcjit.6re. După trei-patru
presiune în cercurile armatei co advooatul Chirtop 100 fl., âr restul a in- de acolo. luni copiii se iau din institut şi se trimit
mune. Reproducem aici acest ar ours dela membrii ajutători şi onorari, la sate pentru a fi mai departe oresouţl.
ticul, care caracterisâză sentimen oare rest la propunerea protopresbiterului — Ministerul de r&sboiu român a oo- In prima Ianuarie a aoestui an 28,982 de
tele f6iei estreme şoviniste maghiare: Furdui s’a hotărît a se da jumătate Aso- mandat la fabrica de arme din Steyr încă copii erau daţi spre îngrijire în provinoiă.
22 000 puşti Mannlioher.
— „Iubite amioe, nu te teme, — aşa oiaţiunei, âr oealaltă jumătate Reuniunei Dela înfiinţarea institutului păuă aoum s’au
a putut să vorbâsoă împăratul german oă femeilor române din Abrud, Abrusat şi oresout în institut 468,560 copii. Aoâsta a
tră Regele nostru, când s’a întors dela giur. Nisoe domni s’au esprimat, că şi Apel literar. şi fost oausa, pentru oare Napoleon la an.
Kocs în trăsură la Totis, — dâoă vom dânşii sunt gata a se face membri pe încă în deoursul aoestni an voeso a 1812 a dat porunoă soldaţilor săi, oă din
merge în răsboiu, îtl voia trimite în ajutor vieţă, însă văcjând) că acum s’au făcut 3 pune sub pressă „Dietetica poporală“ lu tre t6te edificiile Mosovei, institutul „ma
câţt-va beliduol, oăoî trupele tale sunt es- inşi, aşa ei se vor faoe în viitor oând adu crată anume în interesul modului de vieţă ternitatea" să-l orute.
celente. narea generală a depărţămâutului se va a ţăranului eoonom.
N’a cjis’o aoâsta Wilhelm II, dâr şî-a ţine în orăşelul Zlatna. ’Ţl era mai mare Operatul deja a treout şi peste oen- Ptlterea obiceiului. O damă din socie
gândit’o. Regelui nostru însă i-au venit în dragul să vecjl meseriaşii noştri şi poporul surarea Asooiaţiunei Transilvane, ou al oă- tatea aristooratioă din Londra, preumblân-
momoriă timnurile trecute şi câmpurile de cum curgeau la masa oassarului peDtru a-ş! reia ajutor se va tipări. du-se odată pe stradă văcju pe nu flaş
băta'e din Boemia. Asemeni comandanţi, oferi obolul lor. Cartea în speoial se va ocupa ou ali netar, de pe spatele oăruia o măimută în
o» la manevra din Totis, a avut mai de Cu ooasiunea aoâsta un medio tînăr mentarea şi diferitele mânoărl, eu loouinta aer rugător întindea străinilor un diso Dentru
multe-orî armata austriacă şi nici spiritul a ţinut şi o disertaţiune forte potrivită higienioă, ou îmbrăoămintea şi cu alte oon- ai da bani. Damei îl plăcii mult de mica
tradiţional, niol limba germană nu i-au dus pentru popor, despre aloohol, folosul şi dîţiunî de viâţă, aşa încât nu numai po măimută, o oumDărâ dela serraanul om şi
la viotoriă. relele lui. poranii, dâr şi inteligenţii cu deosebire o ţinu la ea aoasă. Odată dete aoea damă
o serată, la oare învitâ 6 societate alâsă
Operăm, eă acâ^ta va fi unioa vio- După adunare a urmat un banohet, preoţii şi învăţătorii noştri pot trage multe
toriă a prinţului Lobkovitz în viaţa sa. la oare au participat 89 persâne. Aci s’a folâse instruotive dintr’ânsa. de domni şi dame. Pe maimuţă o îmbrăoâ
fnlus’uue la învingerea dela manevra de desfăşurat multă veseliă, oe caraeterisâză După oe alte es“mplare, decât cele în haine nonă, oa să o presente âspeţilor.
Totî se mirau de destir'tatea maimuţei,
Lunea trecută a părţii oomandate de Lob pe Românul din Munţii apuseni. Musica oe vor fi abonate nu tipăreso, rog pe cei
cum primea la întrare pe âspeţî şifiă-oăruia
kovitz. — Trad.) pentru-oă dorim, oa tripla a început ou „Deştâptă-te Române", ese- cari vrâu s’o aibă a se abona la subscri
îf întindea mâna. In deoursul seratei o
alianţă să facă ou putinţă, oa îmDăratul outând pe rând oele mai frumâse cântări sul prin postă pănă în 30 Septemvre st.
*Wilbelm II să susţină pănă la adenoî bă românesol. După banohet a urmat jocul. v. a. o. damă diu sooietate luâ loo la nian si cântă
trâneţe paoea Europei şi să ferâsoă mo* Mare mi-a fost surprinderea, oând pe-o Ro- Despre aparinta oărţii vor fi înounos- oâteva piese. Abia sfîrsi dama piesa din
narohia nâstră în răsbâiele seriâse de bă mânouţă îmbrăcată în costum naţional o oiinţaţî prin cjinristioă. urmă şi maimuţa înoepu a oăuta înodoe şi
tălii, cari să samene ou oele dela Totis. văcjui luând violina din mâna conducăto Cartea va ti ilustrată cu mai multe încolo prin odaie, pănă oe în fine află o
rului oapelei de lăutari şi începând dânsa figuri în text, cu tâte acestea preţul unui oeasoă de argint, o luâ şi înoepu să umble
E fârte lesne de înţeles, a fost
să cânte ou o desteritate de admirat. Aoea esemplar spedat pe postă va fi numai de ou ea pe la toţi 6speţii. Cu toţii observară
rău dispus regele şi soţul său aliat, oare oe are maimuţa de gând. Dama casei a-
Română, mi-se pare, e din familia Corcheş 85 cr. Aoesta dâcă se trimite antioipativ
într’adevăr a aşteptat mai mult dela hăr junse într’o mare înouroătură, âr societatea
din Câmpeni. se primesoe ou mulţăurtă şi se ouitâză.
nicia armatei anstro-ungare, şi oare mai întrâgă rîse ou mare poftă de — puterea
Preoţi au partioipat puţini, advocaţi Dela sprijinul, oe mi-se va da din
de multe-orî indispus i-a făout semn ou obiceiului. Mai interesant a fost însă, când
asemenea, învăţători şi mai puţini; au fost partea publicului românaso, va atârna şi
mâna şefului statului său major, genera dama oântărâţă îşi sfîrşi piesa, maimuţa
însă alţi fruntaşi din aceste părţi în nu însufleţirea mea de a lucra şi mai departe
lului Hahnke. După natura sa nervâsă nu atunoi îl sări pe umăr, âr banii diu oeasoă
măr mare. pe terenul h'gienio-literar.
s’a nutut stăpâni să nu facă observaţiunî îî vărsă pe talia dame'. Suma adunată, oara
asupra greşelilor oe le-a vădut. Dâr nici De loo nu mi-a convenit polemia, ce Tote durele nâstre românesol sunt de-almintrelea era respeotabilă, s’a între
regele nostru n’a putut tolera încurcătura, unii dintre Moţii noştri au purtat’o din in rugate a reproduoe aoest apel. buinţat spre soopurl de binefaoere.
alergarea înoâce şi’ncolo, când o parte cidentul acesta în „Tribuna". In loo de-a Bran (Toro^vâ”) la 13 Septemvre 1897.
pnşea în propriele sale trupe, n’a putut să polemisa şi de-a arunca vina unii asupra Simeon Stoica, 0 minune a tutunului. — Se pare oă
sufere panioa şi ruşinea ce a ajuns armata altora, mai bine ar faoe Moţii, dâoă s’ar medic. pofta de a fuma pote faoe minuni. Intr’un
sa tocmai Btuncî, oând cu săptămâni înainte pune ou toţii pe luoru pentru înaintarea şi orăşel de pe Loire, trăia un biet om, oare
se pregătise la marea produoţiune în pre- deşteptarea poporului, deâre-oe pănă nu-1 ULTIME SCIEl. ajunsese la 25 de ani fără să pâtă articula
senţa împăratului german, a generalilor vom deştepta, pănă nu-1 vom învăţa oarte, un ouvân. Intr’o <ji unul dintr’ai săi îl aude
nrusianl, a lui Obruoek, şefnl statului ma pănă atunoi nu va putâ fi vorba de ridi BucurescK, 15 Sept. Corabia de ou mirare voiâsă, strigând: Tutun, tutun!
jor general rusesc, şi a tuturor ataşaţilor carea neamului nostru, oăoî scris este: „nu resboiu germană „Loreley a sosit Dorinţa de a fuma îl deslegase limba şi de
tf
militari ai puterilor europene. ai oarte, nu ai parte". în portul dela Galaţi şi a ancorat atunoi tînărul vorbesoe forte fluent. Feno
Se întâmplă câte-odată aşa cevaşl în Călătorul. acolo. Acesta e primul cas, că o menul este atestat de uu profesor al In
stitutului naţional pentru surdo-muţî. —
răsboiu, ba şi la manevre, dâr, oă tocmai corabiă germană umblă pe Dunăre
la noi s’a obicinuit să se întâmple şi toc şi de aceea, aici i-se dă mare im Ce mai cjio duşmanii fumatului?
Sein din România.
mai aouma, este în adevăr! un luoru fârte portanţă.
supărător. Mulţămirea nu va lipsi, niol — Dela facultatea de medicină din laşi.
Roma, 15 Sept. După cum ra-
lauda trupelor, dâr putem fi ourioşî faţă D. dr. G-. Bogdan, distinsul medio legist L i t e r a t u r ă .
porteza „Tribuna“, regele Umberto,
ou avansările din Noemvre şi probabil, oă din Iaşi, a fost numit profesor de olinica
pe timpul visitei sale la Horn- Următârele cărţi nouă se pot prooura
o mare surprindere va înveseli pe ofioerii dermato-sifilitioă de pe lângă faoultatea
burg, se înţelesese deja cu mare prin Administraţia fâiei nâstre:
din statul major, văcjând lista generalilor de medicină din Iaşi. Aoâstă numire s’a
le duce Nicolae Nicolaevicî despre
înaintaţi." făout în urma reoomandaţiunei profesorilor „Curs practic de limba maghiară^
aceea, cum se se îmtemple visita
faoultăţii de medicină din Iaşi. Au mai pentru şeâlele poporale întocmit pe basa
Ţarului la Roma. S’a stabilit, c}ice
fost numiţi de oătră ministrul instrucţiei f6ia italiană, deplină înţelegere şi noului plan ministerial de învăţământ şi a
DespărţSmSntul Abrud al Aso- publioe tot la universitatea din Iaşi: D. planurilor nâstre şcolare confesionale de
cu privire la amănuntele primirei
ciaţiunei. dr. Ştefan Possa, profesor la catedra de ce i-se va face Ţarului. lân Bariu, cu oonoursul mai multor băr
botanioă şi zoologie medioală, oreată de baţi de şoâlă. Partea I pentru anul I şi al
Munţii apuseni., Sept. 1897. II de şoolă. Editura autorului, 1897. Pre
ourând.
In anul acesta am fost norocos a ţul 16 or. După ce Abeoedarul maghiar
— Inaugurarea liniei maritime Brâila-
asista şi eu la adunarea despărţământului lucrat de d-1 I. Dariu împreună ou inspeo-
Galaţî-Rotterdam. Dumineoa viitâre, se va
XIII (Abrud) al Asociaţiunei, ţinută în Ce putem învăţa dela Muscali? Apr6ne torul reg. Franoiso Koâs a încetat de a
inaugura linia maritimă Brăila-Galaţî-Rotter- mai apărâ în ediţiune nouă, d-1 Dariu a
Câmpeni la 22 August n. Aoest despăr în fiă-care efi oetim prin (j'are, că cutare
dam. Programul aoestei festivităţi, stabi- compus un nou Abecedar maghiar inde
ţământ „al Moţilor", fiind unul din oele mamă, fiâ sub pretextul miseriei, fiă pen
lesoe între altele: Toţi invitaţii se vor îm- pendent de oel amintit şi superior aceluia.
mai harnice, aflu forte trist, că nu e mai tru oa să-şi ascundă păcatul, s’a făout uci-
baroa pe vaporul Buouresol, oare se va
ounoscut inteligenţei nâstre. De aceea mă gaşa fiiului său năsout ilegitim. Tribunalele Nu este aşa dâră a se oonfunda Abeoeda
afla complet înoăroat ou oereale la oheul rul preseut al d-lui I. Dariu ou oel luorat
văd îndemnat a arăta pe scurt decursul statelor „culte" europene aprâoe d’lnio au
doourilor, unde vor fi primiţi de oătră di de d-nii Fr. Koâs şi V. Goldiş.
adunărei de ăst an. de-a S9 ocupa ou asemenea crime. Ei bine,
reoţiunea servioiului maritim. T6te vasele
înainte de tâte notez, că şedinţa a în Rusia „cea barbară", cum o numesc 41
din porturile Brăila şi Galaţi vor fi pavoa „Gramatica limbei românesc! (Fo
fost să se ţină în biserica română gr. ort. „culţii" europeni, asemenea orime sunt netică şi ortografie, etimologie, siutaosă,
zate. Musioa militară a regimentului No. 11
din Câmpeni, dâr în momentele ultime' a apropo necunoscute. Acolo esistă îocă de sti') întocmită în două cursuri conoentrioe
Şiret, se va grăbi la bord la 6ra 1 p. m.
fost oprită de autorităţile ungurescî sul) cu- pe timpul Ţarinei Oaterina II un institut, pentru şeolele poDorale de 1. Dariu, oursul
La 6rele 2.30 p. m., oând vaporul se va
vent, că la «dunăre trebne se asiste şi oare pâte fi de model întregei Europe. In II. Pentru anul V şi al VI de şoolă, pen
pune în mişoare spre Galaţi, se va înoepe
gendanm şi ca în locaşuri sfinte nu se institutul acesta, numit „maternitatea" oe tru şoâla de repetiţiune, de adulţi, şoole
oeremonia religiâsă, oare se va ofioia de
pote usa de arme. Astfel a trebuit să se se află în Mosova, mai mult oa 7000 de oivib, eto. Editura autorului, Braşov tipo
oătră arohimandritul de soaun al eparoh'ei
ţină adunarea sub cerul liber, într’un cimiter fiinţe omenesol îşi află soâpare. O mulţime grafia A. Mureşianu. Preţul 30 or.
Dunărei-de-jos. La Galaţi, vasul va acosta
la umbra bisericei române gr. cat. Tare la de fundaţiuul şi alte daruri stau la dispo-
la oheiul doourilor, unde domnii invitaţi In Yîltore, novele şi impresii, de cui
loc s’a esprimat protopresbiterul Furdui în 8iţiunea institutului. Darea pentru jooul
vor debarca. Terminându-se debarcarea, va noscutul scriitor A Vlahuţă. Preţul 65 or.
ouvântarea de bineventare, „oă dâoă stă de cărţi înoă se înoasseză pentru aoel ins
porul BuourescI va ridioa ancora pornind
pânirea nâstră nu ne conoede a-ne ţinea titut. In fiă-care cj se internâză în el cam (trimis francat.)
1
la Rotterdam.
adunarea în looaşul sfânt al lui Dumnecjeu, oâte 40 copii. Cei mai mulţi dintre copiii „Răspuns la Cartea năgră", de Axentis
noi tot vom ţinea-o sub cerul liber, care — Apele minerale străine. Ministerul primiţi în institut sunt nelegitimi, apoi copii Severu. 364 pag. 8°. Preţul 1 fl. (Trimis
încă e locaş ai iui Dumue4eu." de iuterne, în oonformitate ou convenţia de aoeia, ai oâror părinţi sunt greu bol priu postă 5 or. mai mult).
