Page 17 - 1897-09

SaîKdBHi '■ A&ndiiistlHtt, .,Sazeta“ iese în i-cere di.
fi Bpwnft ADonameaie pentri Ansiro-Dngana:
ştoţa maro îîr, SO. Pe un an 12 li., pe şese unii
6 ft., pe trei luni 3 fl.
SeriEo7l tuftMKCM». as ac
pzUaeao, — SSimvjiazxpio mi ao N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
-«taimfli Pentru România si strâMtaw:
iiStRATE as primean la Adtr.î- Pe un an 40 franci, pe şest
5t3traţlunetn Bîaţov ?i la tus luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
vaătireie Slrourl da ananolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
in Viena: Jf. Duku, ijtmnck
Skhatek, Rudolf Xosie, A. Oppclik* Se prenumără la t6to oficiole
NacWolger; Anton Qpptltk, J. poytaie din întru pi din arură
Vanneocr, In Budapesta: 1. 7, ai la dd. ooieotori.
Soldbergcrg, Ickiiein Stmas; în iM'naniEnwi nsatru BtaSoT
Bucnresoi: Âgnics Eamt, Suc- adminiatraţiunea, piaţa mare,
oaraalo de Konmaaio; în ăum- târgul Inului Nr. 30 etagiu
buij,: Karoiyt <6 Utbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ineerţlunllor: o eariă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
ţjsrmond pe e eolână 8 ar. ti Cu dusul în casă: Po un an
SOox. timbra pentru o publi­ «A- 3iT “CT Xj 12 fl., pe 6 luni 6 0., po trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un eaemplar 6 or. v. a.
tariiă si învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Eeolame po pagina a 8-n o tele cât şi inserţiunile sunt
aoriă 10 or. s6u 30 baiu. a se plăti înainte.
Nr. 197. Braşov, Sâmbătă 6 (18) Septemvre 1897.

Un „malum omen“. vor lua episcopii, vor fi în tote pri­ Acâstă jc6nă ne arată trai luorurl, Manevrele împărătesei dela Totis.
vinţele respectate de cătră majori­ anume:
Astacjî în 17 st. n. era se se întru- tatea congresului. 1) oâ guvernul stă şi astăcjl încă ne­ Piua de Mercur!, în care s’au
nescă la Budapesta conferenţa epis- Mai mult decât tdte acestea ne mişcat pe punotul său de vedere, adeoă a şl încheiat manevrele, a adus tot-odatâ
copilor catolici sub preşedinţa Pri- interesăză însă pe noi Românii ceea asigura o iufluinţâ oât se p6te de estinsă o plăiă de decoraţiunî şi distincţiun!
matelui. Scopul ei era, de-a face ce spune „Pester Lloyd“ la înche- şi de puternică asupra autonomiei nostre. de-o parte şi de alta.
pregătirile necesare pentru viitorul iarea articulului său. Episcopatul, 2) oă episoopatul nostru tinde în sta­ Maiestatea Sa monarchul nos­
congres bisericesc chiămat a orga- 4ice el, va avă înainte de tdte se tutul unifioat ca prin mijlooirea puterii sta­ tru a distins cu ordine însemnate
nisa autonomia catolicilor. delăture două piedecî, ce ’i se pun tului să gonâscă elementul mirean din drep­ persone din suita împăratului ger­
Conferenţa însă s’a amânat pe în cale şi car! pot deveni fatale pen­ turile lui câştigate. man. S’a observat cu deosebire, că
timp nedeterminat. Este caracteris­ tru cestiunea autonomiei. Acestea 3) oă partidul olerioal, poreclit şi „au­ ambasadorul german la curtea din
44
tic, că între cei ce văd în acâstă sunt: liotăririle de abstinenţă şi de pro­ tonom , deşi în aparenţă apără autonomia, Viena, contele Eulenburg, a primit
amânare un malum omen se află şi test ale Românilor uniţi şi ale staturi­ der sprijinind ideia statutului unifioat în marea cruce a ordinului S-lui Ştefan.
ămenii guvernului unguresc. Orga­ lor romano-catolice din Ardeal. realitate spriginesoe tendinţele atât ale gu­ Acesta este primul cas, că un or­
nul nemţesc al lui Banffy se pre­ „Sperăm“, cjice „P.Lloyd“, „că şi vernului oât şi ale episcopatului nostru slab, din aşa însemnat se confere repre-
44
face adecă a fi fărte neplăcut atins episcopii acestor malcontenţl vor ur­ rău nărăvit şi lihnit după pubere ... sentantului unei puterî străine. In
de acea amânare, ale căreia mo­ ma invitării, ce li-o va adresa mai „Luoru oel mai ciudat este observaţia acăstă distincţiune foile vieneze văd
tive, c}ice, nu-i sunt cunoscute. Cu curând seu mai târejiu Primatele, ca lui Banffy, oă prin statutul organio s’ar o accentuare deosebită a legăturilor
tâte acestea răsuflă din lungul arti- să participe la conferenţa episcopilor putea reda autonomiei bisericesol oeraote- strînse de alianţă cu Germania.
44
w
cul, ce-1 scrie „P. Lloyd în numă­ şi, dâcă archi-episcopul Mihalyi va rul ei episoopal. Guvernul unei ţări emi­ „N. fr. Presse mai crede, că con­
rul său de Joi, eă cei dela acâstă fi în adevăr în posiţia de-a anunţa namente oatolice, în frunte o’un calvin, tele Eulenburg a fost astfel distins
portă grije de caracterul episoopal al bise- şi ca recunoscinţă pentru atitudinea
f6iă simt o bucuriă ascunsă în faţa în acăstă conferenţă, că Românii
rioei ortodoxe! Calvinul vrea să fiă mai or­ sa, prin care a sciut să liniştâscă
faptului, că acum, când vine lucrul s’au convins în cele din urmă, că
todox deoât toţi acei episoopl, ou consim­ cercurile politice din Viena pe tim­
la adecă, episcopii catolici unguresc! autonomia lor nu este întru nimte
ţământul cărora au fost oreate actualele pul, când s’a aflat despre tractatul
dovedesc prin temporisarea lor, că ameninţată prin crearea autonomiei
au puţină însufleţire pentru causa regnicolare pentru catolicii ambelor aşedâminte! — Din acăsta reiese dâr, oă de reasigurare al prinţului Bismack,
aşa numitei autonomii catolice, când riturî, atunci păte şi episcopul cel guvernul, sooţend la ivâlâ astfel de prin- adecă despre tratatul separat, ce-1
tocmai colegiul episcopal ar fl cea mai tînăr, contele Gusta v Majlath, oipii, căuta un aliat pentru soopunle sale încheiase el, la spatele Austro-Un-
dintâiu corporaţiune chiămată de-a va pută pune în vedere o atitudine în episoopatul nostru. Er episoopatul de gariei, cu Rusia, garantându-ş! aceste
aplana calea pentru desbaterile vii­ mai puţin bruscă în numele statu­ astăcjl lasă a fi dus pe ghiaţă; el întru atâta state reciproc neutralitatea pentru
torului congres. rilor catolice ardelenesc!. înainte de este de naiv, înoât primesoe ceea ce i-se caşul, când unul din ele ar |fi fost
Făia guvernului îşî desfăşură tdte se tractăză însă firesce de aceea, oferă nevăcjend în ce fel de pericol bagă atacat de Francia, or! de Austro-
cu acestă ocasiă vederile despre ca conferenţa episcopăscă să se potă astfel viitorul autonomiei nbstre, er ou tim­ Ungaria.
4
ceea ce crede, că p6te aştepta gu­ întruni * ... pul însăşi independenţa biserioei ortodoxe Multe decoraţiunî a împărţit la
44
vernul dela episcopat. Ea stăruesce Din aceste cuvinte am pută sârbesol ... rendul său împăratul Wilhelm, care
mai ales în direcţia, că acum epis­ conchide, că amânarea conferenţei Criticând apoi mai amănunţit atitu­ nu şî-a uitat nici de fişpanul, vice-
copii trebue să iasă din reserva lor convocate de Primatele unguresc dinea ce au observat’o la conferinţe atât şpanul şi fisolgăbirăul dela Totis.
şi să facă propuneri positive cu pri­ stă în legătură şi cu atitudinea pro- autonomiştii şi membri episcopatului, auto­ Ministrului de răsboiu austro-ungar
vire la stabilirea cercului de activi­ testătdre a Românilor uniţî, şi cu rul ajunge a vorbi despre planurile viitore de Krieghammer i-a conferit ordi­
tate al autonomiei în aşa mod, ca oposiţiunea, ce o fac catolicii ungur! ale iui Banffy, planuri ce să le realiseze nul „Vulturului negru“; ministrului
acesta să nu pretindă a esercita din Ardeal. prin sohimbarea actualului mod de ale­ honvecţilor br. Fejervary i-a dat bri­
drepturi esenţiale ale supremului pa­ Ceea ce ne surprinde îusă este, gere. liantele la ordinul „Vulturului roşu
44
tronat al monarchului seu ale sta­ că pe lângă tăte acestea foia gu­ „Er dâcă congresul biserioeso nu va el. I, ce-1 avea, şefului statului ma­
tului şi ca printr’ânsa să nu fiă al­ vernului mai are tupeul de-a insinua schimba, în mod arbitrar aoest mod de ale­ jor general austriac F. M. Lt. Beck i-a
terată organisaţia bisericei catolice. Metropolitului Mihalyi o astfel" de gere — continuă Dr. Malesevicî — „gu­ dat o tabacheră de aur cu numele
Este acăsta o problemă forte abandonare a intereselor bisericei vernul vrea să-i modifioe prin dietă, pu­ său în briliante. Asemenea a dis­
grea, având mai ales înaintea ochi­ sale, cum ar fi, dâcă ar urma sfa­ nând astfel autonomia sârbâsoă afară din tins cu ordine însemnate pe ad latus-ul
1
lor, că episcopatul catolic nic!-odată tului de mai sus, ca — ignorând cadrul constituţiei *... arcbiducelui Iosif, comandantul su­
nu s’a însufleţit pentru principiul au­ voinţa manifestată în mod neîndo­ „Statul n’ara drept de-a întoomi în perior ai honve4dor; pe mai mulţî
tonomiei, care pretinde, ca în t6te ios a clerului şi poporului acestei mod unilateral raporturile cutării ori ou- comandanţi de regiment, oficeri de
cestiunile, ce nu privesc dogmele, bisericî, — să declare, că Românii tării biserici... stat major etc. Pe archiducele Iosif
ritul, disciplna etc. să participe la uniţi nu mai văd nici un pericul în „Guvernul, laolaltă ou episoopatul nos­ însuşi împăratul Wilhelm l’a numit
administraţia bisoricăscă întreg cle­ nisuinţele de unificare şi contopire tru, în frunte cu patriarohul, au încheiat proprietar al unui regiment de ulanî
rul şi mirenii, aceştia din urmă în ale catolicilor ungur!. alianţa împotriva autonomiei existente, oe- prusian!.
proporţiă cuvenită cu numărul lor Pe ce-şî baseză organul guver­ râDd preschimbarea modului de alegere în Pe la 10 / âre s’au încheiat
1
2
preponderant. nului asemeni speranţe? De unde folosul lor al amândorora. Poporul sârbesc manevrele şi Maiestatea Sa Fran-
vine, că nici pănă în cjiua de astăc}! niol-odată nu pote consimţi cu aşa ceva,
Consciu de acăstă greutate, or­ cisc Iosif a întrunit pe toţi coman­
ganul guvernului o vede tot-odată ămenii guvernului nu vor să crâdă, dâcă el nu voiesoe să taie însuşi vinele danţii de corp, de divisiun! şi de
mărită şi prin împrejurarea, că sta­ că Românii uniţi sunt în stare [să existentei sale... briga4î, cu staturile majore, şi în
tul la rândul său cere nisce res- resiste pănă la sfirşit încercărilor, „Pe câtă vreme deci aceşti doi factori, presenţa împăratului Germaniei şi-a
ce tind la nimicirea independenţei guvernul şi episoopatul, stau pe punotul
tricţiun! ale dreptului de autono- esprimat deplina mulţămire cu mer­
miă în favorul puterei sale, ce este şi a caracterului naţional al biseri­ aoesta de vedere neîmpăcabil, nu pote sâ fiă sul manevrelor şi cu conducerea am­
manuată ac}! de un calvin, car! res- cei lor? înţelegere cu naţiunea şi tdte conferenţele sunt belor corpuri de armată de cătră
stricţiunî nu pot fl nici decum pe Cu acăstă cestiune trebue să ne de geaba .. comandanţii şi generalii lor, precum
placul episcopatului. ocupăm îndeosebi, căci ea este de Autorul articolului înoheie aşa : şi cu instrucţiunea, ce s’a dat tru­
cea mai mare gravitate pentru con­ „Er dâcă guvernul va recurge şi la pelor, observând, că şi trupele hon-
C’un cuvânt, episcopul catolic tinuarea luptei. mijlooul estrem, ou oare ne ameninţă, n’are
se lovesce, în faţa cestiunei grave a să ne găsesoă niol aiol nepregătiţi. Poporul ve4inaei au făcut progrese dela ul­
organisărei autonomiei bisericesc!, de serbesc este gata a aduce tdte jertfele, chiar timele manevre încăce. A mulţămit
o parte de postulatele guvernului, Banffy şi Serbii. şi cele mai grele pentru apdrarea celor mai apoi arbitrilor şi şefului statului ma­
de altă parte de postulatele „esage- jor, generalului Beck.
u
rate ale laicilor. Cum o să iâsă din In numărul său de la 2/14 Sep­ scumpe şi sfinte odoruri ale sale. Sârbii vor In fine s’a adresat cătră împă­
sci s’aştepte, uniţi în ougete, şi simţiri, în
acăstă dilemă nu se pote sci, şi foia temvre „BraniJc“ publică din până vice­ rânduri strîns legate şi tari şi aoest din ratul Germaniei, mulţămindu-i pen­
guvernului tradeză o bucuriă ascunsă, preşedintelui partidului liberal sârb, urmă atac. Ei, bisumdu-se în dovedita lor oon- tru participarea sa şi făcând să re-
că resultatul se va manifesta prin- Dr. Malesevicî, un articol în care soienţă de sine şi perseverenţă, îl vor res­ iase că se silesce să dirigeze educa-
tr’un nesucces al viitorului congres. acesta apreciază pe larg şi detailat pinge viotorios cu ajutorul lui Dumnecjeu ţiunea armatei şi a şefilor săi astfel,
Acăsta se vede mai ales din accen­ resultatele celor trei conferinţe ce şi al adevărului etern!“ ca în cas de răsboiu să potă răs­
tuarea împrejurărei, că alegerile pen­ le-a avut Banffy cu Sârbii. Dând punde tuturor cerinţelor. împăratul
tru congres au eşit astfel, încât nu mai întâiu pe scurt o icănă a confe­ Wilhelm a mulţămit adăugând, că
se pote admite, că decisiunile, ce le renţei or, scrie: nu pote, decât să repeteze cuvintele