Page 18 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 197—1897.

împăratului Francisc losif cu privire Alt proces. Ni-se scrie: AstădI, Joi, I din Budapesta, secţia de medioină şi filo — Scâla de oficeri. Esamenul de ad"
la eficacitatea comandamentului tru în 16 Sept, n., va sta pe banca aousaţilor sofie, stau deschise şi pe sâma femeilor, mitere în soâla de ofiţeri din Dâlul-Spirei
pelor şi a terminat ca nu în reduta dela Clusiu bunul învăţător ro- La medioină s’au înscris anul trecut 4 dom a început. S’au presiutat 160 candidaţi pen­
p6te, decât ae ureze armatei de-a mân din Pintio, oomit. Cluşiului, Gheorge nişore. Pe lângă acestea, s’au mai înscris tru 48 de locuri. Comisiuue» de esaminare
mai vedâ încă mult timp în capu Chiş alias Micu, aousat fiind, că în anul în semestrul acesta trei, între cori şi e compusă din d-nii: colonel Aslan, preşe­
ei pe escelentu'L seu şef şi suprem 1894, ou ooasiunea sânţirii biserioei române Româncă, d-ş6ra Valeria Curtuţiu, fiioa d-lui dinte şi căpitanii: Alexnndresou, Soh'na,
beliduce. din Milaşul mare, a ţinut an toast pentru advocat Curtuţiu din Arad. D-şâra Curtuţiu Selie şi Nestorian, membri.
44
După prâncj, Maiestăţi© lor au oei întemniţaţi pentru memorand. De faţă dice „Tribuna , a luat bacalaureatul în — La Teatrul Naţional din Bucurescî
părăsit castelul Esterhazy, plecânc. erau mai mulţi gendarml împreună şi sol- 1894, la liceul din Kesokemâc, şi ou per- s’a pus în repetiţiune o piesă originală în­
fiă-care cu un tren special la vena- găbirăul din Ormenişul de Câmpiă. Solgă- misie ministerială a studiat la aoademia iu- titulată: Ultimul clinorom.
tore la Bellye, lângă Mohacs. birăul l’a denunţat judecătoriei din Tâca, ridică de noolo două semestre. D-sa e pri
oare transpuse aotele la tabla regâsoă din ma universitară română la noi. — Banca generală română. Pilele aces­
Cluşiu, âr acesta după mai multe oeroetărî tea se va întruni consiliul de administraţie
fixa cfiua de 16 1. o. pentru pertraotarea Cine a luat smântână? Unele foi din al băncei generale române spre a stabili
Regele român în Budapesta.
ultimă, oitâud pe învăţătorul Chiş alias Germania aduseseră soirea, că împăratul ultimele disposiţiunî asupra înoeperei func-
Sub acest titlu „Budapesti Bir- Miou, împreună ou martorii săi: Dumitru Wilhelm ou ocasiunea turneului, ce l’a fă- ţionărei bănoei.
lcip“ publică în numărul său de Mer Pop înv. pens. în Fărăgău, Oetavian Pop out mai în urmă prin Germania să fi dis.
curî dela corespondentul său specia preot în Fărăgău, Gorea preot în Sîntu privitor la călătoria sa în Rusia: „Acolo, — Canoniera rusdscă de răsboiă Pse-
din Budapesta un raport caracteris­ eto. de-asemenea pe solgăbirăul din Orme- după convingerea mea am luat noi smân zonape, intrând alaltăerl în portul Galaţi,
44
44
tic, al căruia cuprins este urmă­ uiş, oa acusator împreună ou martorii săi, tâna . Ofioiosa „Nordd. Allgemaine Ztg. d, loo.-colonel Al. Lapine, comandantul
torul : cari spun, că aousatul ar fi vorbit aspru află acuma din loo oompetent, oă împăra staţionarului rus, a făout visitele de rigâre
despre nedreptăţile comise de Unguri şi că tul "Wilhelm n’a pronunţat nioî-odată aoests autorităţilor din localitate.
Ca o deosebită satisfacţia comunică
ar fi preamărit mult pe întemniţaţi. Sun-| cuvinte. Cine a luat dâr smântână?
raportorul mai întâifi, oă curând după os — Miliţienii concentraţi pe platoul de
tem curioşi de-a ounosoe şi resultatul aoes-
se va depărta împăratul german din Buda­ la OotrocenI au început a face eseroiţii ou
tui proces. — Târnăveanul. Resvrătire într’o închisore Din Pojuu
pesta va face acolo visită regelui maghiar arma Mannlioher. Erl au făout ou acestă
se scrie, că în închisârea de-acolo, în care
şi regele român Carol. Spune apoi, oă mai 44 armă trageri la ţintă şi marşuri. A(jl şi
„Times despre Români. Cetim în se află 800 de robi, a isbuonit Sâmbăta
întâia era plănuit, ca regele român să ia mâne miliţienii vor face nouă marşuri şi des­
44
,Timpul : Dela o vreme înoâoe marii pu- treoută o revoltă. Causa a fost hrana rea,
parte dimpreună cu împăratul Wilhelm la făşurarea în lupte.
blioişti europeni nu mai fao elementului pentru oare robi* s’au dus să se plângă la
manevrele din Totis; mai târcjiu s’a <dis,
românesc nedreptatea de a-1 ignora. Astfel inspectorul închisorii. Inspectorul a voit — Caşuri de epidemii în timp de 14
că regele Carol va veni deodată cu împă
în „Times dela 31 August, într’un articol g pedepsâscă pe patru dintre robi. închi­ cţile. După buletinele statistioe sosite la
44
s
râtul german la Budapesta. Aoâ9ta nu s’a
de fond, care se ooupă ou situaţia internă dându-i în celule separate. Ii şi dete pe servioiul sanitar superior, în timp de la
întâmplat, oi regele Carol va merge la
a monarchiei dualiste scriitorul pune ele- mâna păzitorilor, ca să-i duoă să-i închidă, 15 pănă la 31 August au fost în oraşele
Budapesta la 27 Septemvre a. c.
mentul româneso alături cu oel slav, ma- Trebuiau să trâcă pe dinaintea unui ate- capitale din România următârele oasurl de
Raportorul spune apoi, oă în Roma ghiar şi german din împărăţiă şi se vede, Hor, în care lucrau 40 de robi. Ajungând epidemii: Soarlatina 32 oasurl, pojar 56,
nia priveso cu ochi răi la drumul acesta că reounâsoe atât importanţa lui, cât şi fi- aci, ei nu voiră să mârgă mai departe, Pâ- anghina difterioă 70, tuse convulsivă 113
al regelui Carol, „nu voeso să dea statului
delitatea lui oătră M. S. împăratul Fran- zitorii voiră să recurgă la forţă, dâr atunci şi febră tifoidă 54 de caşuri; âr în comu­
maghiar nici aoâsta mioă satisfaoţiă, ca re­ oisc losif, cu tote că „firesoe ei menţin robii, cari lucrau în atelier, săriră în ajuto- nele rurale au fost 56 oasurl de scări aţină,
gele lor să visiteze îa oapitala maghiară relaţiile lor ou România . Directorul dia- rul soţilor lor şi înarmaţi ou drugi de fier, 80 de pojar, 264 de anghinâ difterioă, 2378
44
pe regele maghiar . lui „Times a făout aoum un an călă­ ou ciocane şi alte unelte de iuoru, deteră de tuse oonvulsivâ, 181 de desenterie, 59
14
44
44
„Anul trecut , spune mai departe, torii prin România şi Ardeal, cercetând pe năvală asupra păzitorilor, oarl abia au pu­ de variolă, şi 102 caşuri de f«bră trifoidă.
' • ’ t ‘ \
„când totâ lumea oultă (?) a luat parte la mai mulţi fruntaşi români din Ardeal şi tut scăpa cu fuga. Robii atunci sparseră
serbările milleniului, numai Românii s’au Regat. tote uşile şi liberară pe soţii lor, cari erau — Un soldat Bon Juan. Paul Stră-
retras, n’au venit niol măcar la conterenţa închişi, aşa că 800 de inşi erau aoum la jesou, soldat în regimentul de linie din
0 tablă comemorativă ungurescă pe
internaţională, în oare însă, pretutindeni olaltă. Inspectorul închisorii aflând despre Fooşanî, a obţinut un ooncediu de 90 cjile
mantele Retezat. In amintirea vânătârei fă-
unde s’a ţinut s’au grăbit a ue înegri. De asta. grăbi numai decât în mijlocul lor şi sub cuvânt oă e bolnav, îndată ce şi-a
oute de răposatul arohiduoe Rudolf şi de
aceea uu-i iârtă regelui Carol, că in urma prin cuvinte blânde si prin promisiuni, oă luat ooncediu, s’a dus în judeţul Yasluiti,
arohiduoesa Stefania în luna lui August
unei neaşteptate hotărîrl vine la Budapesta oe cei patru nu-i va pedepsi, isbuti să res- unde avea nisce rude. Acolo a comis îa
44
1882 pe muntele Retezatul, „comitatul
să visiteze pe Maghiari şi că printr’asta tabilâsoă ordinea. oraşul Yasluih vr’o oâte-va esorooherii şi a
Hunedârei a ridioat o tablă oomemorativă,
îndrepteză tot ce a strioat nepoliteţa Ro­ plecat apoi în comuna Poorâoa. In acea
uorată din fier şi aşetjată îutr’o stânoă.
mânilor şi nebasata lor atitudine faţă cu Noul consul în Cernăuţi. D. O. Kogăl- comună, a ounosout pe fata unui proprie­
noi. Era ua timp, oând păreohia regală ro­ Desvălirea aoestei table comemorative s’a niceanu, noul consul general al României tar, s’a dat şi el drept voluntar, a spus că
mână, călătorind in patria ei originală. Ger­ făout la începutul acestei săptămâni. Foile ( Cernăuţi, a luat de două (jile în primire are avere şi oă după 6 luni va eşi ofiţer
a
ungurescl spun, oă la serbarea aoâsta un- | f erile consulatului
mania, îneungiura de departe capitala un­ a ao în ressrvă şi se va căsători ou fata. Pă­
gurâsoă ar fi asistat şi număros popor ro
gară, numai ca să nu vaterne simţământul rinţii fetei îl orednră, mai ales oă avea
mân die împrejurime. Inscripţia de pe ta- I Ţigani monştri. Din Borgo-Bistriţa se
poporului român. Abia sunt câţiva ani, de oeva bani râmaşi din esorooherii şi îl lo­
fiă se ’nţelege, e numai ungnrâsoă, ceea scrie, că de mai multe săptămâni a dispă-
oând s’a sohimbat atitudinea esternă poli­ godiră cu fata. In timpul şederei lui în co­
oe dovedesoe, oă nu comitatul Hunedorei rut un copil tînăr, do 16 ani, care avea
tică a României. Şi aoâsta se datâză de muna Poorâoa, oonoediul îi espirase şi fu­
a ridioat’o, cum se susţine în inscripţia de numai un nicior, âr oelalalfc îi era de lemn.
atunci, de când Sturdza a venit a doua-oră sese dat oa desertor. pilele trecute el se
pe tablă, oi numai satrapii comitatului. Un Copilul a dispărut ou ooasiunea unei oălă-
le guvern. Esilaţilor martiri de bună voiă învoi cu familia fetei oa s’o, duoă la familia
oomitat româneso ca al Huuedârei nu pu- forii între Reghin şi comuna Dumitra. Co­
de-atunoi le merge rău, marea ligă s’a re­ ui, oeru oeva bani dela socrul său şi se
tea să pună pe tablă o insoripţiă ungu- pilul adecă a fost prins pe drum de nisce
dus la nimica totă, căci Sturdza a făout duse ou fata la Iaşi. Fiind urmărit de au­
tot posibilul, ca să se apropia de Ungaria râscă şi înoă numai ungarâscă. A sustinâ Ţ’gauî de lae, cari îl desbrăoară, îi luară torităţile militare, el aflâ aoâsta şi fugi cu
şi în tot chipul a căutat să câştige amici­ aşa ceva este o insultă pentru Românii piciorul cel de lemn, âr piciorul sănătos ’i-l ’ata din Iaşi, nu se scie unde. Străjesou e
l6 ară
din acel oomitat. | S pe pântece şi în starea aoâsta îl
ţia Maghiarilor. A umblat mult pe la Yiena, oăutat peste tot.
puseră la marginea drumului să oerşâsoă
Berlin şi Roma şi este. cunoscut aoum, că
44
Un fişpan „generos . Foia ungnrâsoă I milă, pe care o Inau apoi ei. Acesta a du-
România s’a alăturat la tripla alianţă. — 0 femce fecundă. Femeea Ema, so­
44
A. âs V. spune minuni desnre „generoşi- rat timp de 9 săptămâni, fără să soie mama ţia locuitorului Ibrahim Mauut din comuna
Aoâsta o dovedesoe şi visita cea mai de
44
tatea fişnanului Bonay Jeno din comitatul copilului, oare zăcea bolnavă în spitalul co- Taxof, judeţul Tuloea, a dat alaltă-erî nas-
aprâpe a regelui Carol .
44
Torontalului, Aoest fişpan a avut un om mitatului. Copilul în acest timp a fost tra- oere la trei copii de sex bărbăteso. Atât
Aşa îşî esplică lucrul raportorul de încredere al său. pe care vrând să-l fe- tat în modul cel mai barbar, a flămândit
foiei maghiare şoviniste, căruia i-a ricâscă, a făout să fîă „ales (fără voia a'e- fârte mult şi de mâncare căpăta într’o âlă mama cât şi copii sunt sănătoşi. Numai
14
părintele lor a fost fârte supărat de acâstă
, întrat odată în cap, că Budapesta a gătorilor) ca notar în comuna Perlas. No- cu oânele. Lângă Betlean copilul a fost înmulţire brusoă a familiei. Se 4i°e des-
ajuns a fi buricul pământului şi că, tarul însă a cam abusat de încrederea d-lui ounosout de un cărăuş sas, oare numai de
perat, umblase oâ<VB timp să se sinucidă,
începând dela împăratul Wilhelm, fişpau, căci în aoest scurt timo după ’utra- cât spuse mamei copilului. Sermana femeiă în urma nascerei însă, graţie unui prieten,
t6tă lumea vine acolo numai ca se-şî rea sa în ofioiu a defraudat 8000 fi. din însciinţâ faptul gendarmeriei, oare a prins care l’a consolat, şi-a sohimbat planul îm-
arate simpatia şi admiraţia pentru oanii oomuDei. Aoum notarul nu mai putu pe barbarii ţigani. Pe oopil gendarinii îl păcându-se ou sârtea.
Jidano-Maghiarî, — vine pănă şi re­ să rămână în Perlas, căoi se intentase pro- aflară legat cu un lanţ sub oăruţă. Se mai
gele român... A voi se-1 scoţi din ces disoiplinar contra lui. Dâr „generosul anunţă, că d'n Betlean încă au dispărut în
44
acestă ideă ar fi o încercare za­ fişpan are bună inimă faţă ou âmenii săi. timpul din urmă trei copii. Din Bucovina.
darnică. e iubitul său notar, înoă îuainte de-a se
— Septemvre 1897.
termina cercetarea disciplinară pornită con- I P °9 rafie P entru diletanjî. Firma
A arate de fot
Prefecţii semmariall. Prefecţii semina-
tra sa, l a numit, s4u maz bine frsVa făcut | Tuchlauben Nr 9 îşI Comand! amatorilor de
.
s& fiă ales drâşl notar în Timiş-JBrestovaţ fotografare, articolele sale necesare pentrua fo rialî înainte vreme se recrutau dintre teo­
— 5 (17) Septemvre. Pâte oă aici fericitul notar ar fi găsit scă­ tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­ logii absolvaţl, oarl nu voiau să se însâre
pare în contra urmărirei legei, dâoă nu nând preţurile. îndată, oi mai rămâneau câte-un an, cel
Estinderea oraşului Braşov. Planul mult doi neînsuraţi. In timp de un an-doi,
’ar fi încrezut prea mult în bunătatea şi
privitor la regularea şi viitârea întrebuin­ teologii absolvaţl, oarl deveniau prefeoţl
generositatea patronului său. Dâr acâstă
ţare a pieţei celei mari libere între oraşul erau fârte oăutaţî de oătră preoţii, cari
înoredere l’a îmbărbătat să mârgă şi mai Scirî din România.
interior şi suburbiile BraşovechiO şi Blu- aveau fete de măritat, pentru că prin aceea
departe pe calea apuoată şi astfel, după
mena, oare a fost stabilit de cătră comi- Regele Carol la Iaşi. Imediat după oă erau prefeoţl, îşi dobendiau merite şi,
oe ou aşa frumos sucoes păpase banii co­
eiunea de regulare alâsă de consiliul oo- întâroerea Suveranilor în ţâră se va hotărî la oouparea de parochii, ei erau preferiţi.
munei Perlas, mai defraudă şi din averea
munal (comunitate), este depus în biroul cjice „Drapelul dâcă M. S. Regele va des­ De când însă institutul teologic şi-a
44
comunei T.-Brestovaţ o respectabilă sumă de
de informaţiunl pentru străini al oraşului, cinde la Iaşi în palatul reconstruit pentru schimbat faţa în facultate teologioă, prefecţii
banî. Aoum gendarmii urmăresc pe ferici­
unde îl pote vedâ hă cine, şi este în inte­ A. S. R. Principele Ferdinand, sâu va fi seminariall erau de regulă teologi absol­
tul favorit al d-lui fişpan!
resul acestei cause însemnate, dâcă vor găzduit de un fruntaş din localitate. Pala­ vaţl, cari voiau să se facă doctori în sf.
lua cunosoinţă despre el în deosebi mem­ Universitară română la Budapesta. E tul de la Iaşi este aprâpe terminat, însă teologiă. Şi aşa aflăm, că mai toţi doctorii
brii representanţei orăşenesol. deja un an de când porţile universităţii | nu e mobilat. în s. teologiă de astăcjî au fost prefecţi se-