Page 19 - 1897-09

Nr. 197 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

minariall câte-un an sâu doi. Aoeştî doc­ Postul unui prefeot seminarial, pre­ Din 67 de oernell diferite, oele mai multe
tori în sf. teologiă, foşti odată prefecţi se- cum şi al spiritualului seminarial, sunt de ULTIME SOIRI. pregătite ou gallus, conţinea sumedenii de
minarialî au avut pentru truda şi ostenea mare însemnătate pentru ridicarea culturii microorganisme. La 11 oernell, pentru pre­
Viena, 16 Septemvre. Comitetul
lor 300 fl., îmbrăcăminte şi mâncare în in­ şi a va4ei preoţesol. Ce folos, că de pre­ gătirea cărora s’a întrebuinţat nigrosină s’a
esecutiv al majorităţii parlamentare
ternatul seminarial. Puţină răsplată pentru sent avem âmenî la looul lor, dâr nimenea găsit, chiar şi în oele prâspete, microor­
autonomiste a ţinut acjî şedinţa la
ostenâla lor cea multă. Der ce aveau de na s’a ougetat, cât timp pot aoeştî eremiţt ganisme. Numărul acestora e ou atât mai
cameră. A stabilit planul de acţiune.
făout. Se mulţămiau şi ou atâta, sciind că să ducă o v'âţă plină de abnegaţiune. Pre­ mare, cu cât sticla ou oernâlă stă mai mult
De-o parte comitetul şi-a regulat ra­
chinul lor are să ţină un an, cel mult doi, fecţii stadiilor pe la seminariele de confe­ destupată şi expusă la aer, din o astfel de
porturile sale faţa cu guvernul, de
pănă ce vor da asamene de rigurositate şi siunea romano-oatolioâ sunt bine dotaţi şi oernelă ou nigrosină, oare a stat 3 luni
altă parte a stabilit modul şi mij-
vor obţină diploma de dootori în sf. teo- ei sunt aoei factori, oarî pregăteso pe se­ sub influenţa aerului atmosferic, s’au isolat
lâcele de-a combate obstrucţiunea
logiă. minarişti pentru viâţa publioă. Ei le insuflă Nemţilor. Astăcjî a ţinut şi subco- bacill. Şâreoii, oărora li s’au inoculat aoeştî
Cam dela an. J889 însă a aflat Con- dorul de ţâră, nâm şi lege şi sunt ascul­ misiunea dreptei şedinţe, la care a baoill au murit peste 4 4*1®i presentând
sistoriul de bine, ca prefecţii seminariall taţi şi aspiraţiunile lor elevii seminariall luat parte şi ministrul - preşedinte simptomele intocsioărei sângelui.
să fiă recrutaţi dintre preoţi, şi anume de le pun în lucrare şi-şi ajung soopul. La conte Badeni şi d-1 Kathreim. Sub- Despre inspiraţiune. O foiă străină
aceea, că dintre prefecţii seminariall fiind noi în ţâră fiă-oare preot romano-catolio,
comisiunea s’a ocupat de cestiunea făcu 4ilele aoeste o întrebare la bărbaţii
preoţi pot de multe-orl ajuta pe spiritua­ oe vine din Galiţia, fiă el şi de origine
alegerei preşedintelui şi de mijlocele, mai distinşi în oomposiţii musicale. Anume
lul seminarial în funcţiunile lui cele multe germană, luoră numai pentru interesul Po­ ce vor trebui se tiă întrebuinţate în au fost întrebaţi: în oare parte a flilei pot
şi ostenitore. Şi cu tot dreptul! Spiritualul lonilor. In biserioe romano-oatolioe din ţâră contra Germanilor. Candidatul ma­ compune mai uşor? Humperdinek răspunse,
seminarial, de altfel prost dotat, are în aucjî prediol polone, pe când germânesoe
jorităţii pentru postul de preşedinte oă el e inspirat mai ales după amâ4l târ-
continuu să hobotnioâsoă pe alumnii semi- dâcă se spun în tâtă ţâra 15 într’un an, al camerei este Kathreim. 4iu, seu mai bine după apunere^. sârelui,
nâriall, exercitând cu dânşii rugăciunile de apoi prea multe s’a spus. Germanii din
în amurgul serii. Se întâmplă însă, oă şi în
diminâţă şi de sera, vecerniile mari şi mici ţâră tac, ascultă predioele polone şi s’au
câte-o diminâţă pâte compune, dâr numai
şi apoi in postul mare de trei ori pe cji la dedat ou ele aşa, încât prin tâte oraşele IVÎulţămită publică. atunci oând nâptea dârme bine. Mare in-
.rugi şi mătane în capela seminarială, care buoovinene toţi Germanii culţi vorbeso po- fluinţă asupra in6piraţiunei are şi sorele,
Pentru deţinerea grabnică a hoţului,
are darul de-a da fiă-oărui alumn semina- lioesoe şi lucră pentru interesele Polonilor,
oare a săvârşit furtul în atelierul meu de din care oausă mă nisueso mult, 4is® Hum-
•fial o scumpă suvenire sub formă de reu­ negligând pe ale lor. Etă cum luoră preoţii
juvaere şi pentru activitatea neobosită des- perdinek, oa să dorm în odaie în partea
matism. poloni!
voltată cu aoâsta ooasiune din partea Ono­ ostioă ori sudioă. Preumblările pe câmpul
Un singur spiritual seminarial nu-i Nu aşa fao însă preoţii români! Ei
ratului căpitanat orăşenesc, prin ceea ce liber încă au mare influinţă asupra inspi-
în stare a suporta aoeste tâte mai ales, caută îuoă din seminar să înveţe limba rn-
am ajuns ârăşl în posesiunea tuturor lucru­ raţiunei. Icni place singurătatea, dâr nici
dâcâ voesce a face tâte aoeste eseroiţii ou tână şi, dâcă vin la o paroohiă unde sunt societatea nu mă împedecă, oând soiu, că
rilor furate, îi espritn şi pe aoâslă cale
evlaviă şi esaotitate, plin de dorul, oa Români şi Ruteni, se întrec a predioa ru- nimeni nu este atent la mine.
adânca mea mulţămită.
elevii seminariall să-l admire şi la rândul şesoe şi a funoţiona în limba rutână. Asta
Braşov, 17 Sept. n. 1897.
ior să se silâsoă a-1 imita. Cum este direc­ apoi a fost şi oausa prinoipală, că multe
ţia, ce o capătă alumnii seminariall în se­ parochii românesol, sâu amestecate, în pu­ Cu deosebită stimă «tj Pentru fumătorii io tigirl!
minar dela spiritaiul lor, aşa vor fi! Şi ou ţini ani a fost rutenisate. Preoţimea oea Fritz Derner.
Ei
cele sânte nu-i de jucat. Christos cjice: mai în stare şi oea mijlooiă n’a avut în M SC?* C L U B
u
„de nu eşti chemat, fă-te chemat , âr oare seminar nici o oresoere naţională. Ba am este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
nu vrâ şi nu pâte, acela mai bine n’ar îm­ putâ cu tot dreptul 4>ce, oă a fost desna- DIVERSE. CU -►fl
o Hârtia d.e ţigrări,
brăţişa cariera preoţâsoă, şi moi ales acuma ţionalisată în seminar. Episoopul Haoman
Superstiţinnea în familiile domnito re. fără glicerină.
în timpul present. a rutenisat seminarul, drept probă voiu O fâiă francesă comunică unele date inte­ Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
Aşa-dâră, tomnai fiind-că e grea şi aduce aici ouvintele acestui mare rusălău. resante despre superstiţiunea femeilor d'n fa­ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
forte de mare responsabilitate starea unui S’a întâmplat adecă odată, oă venind miliile domnitâre. împărătesei loseohina i s’a < C L U B . W
h-t
spiritual seminarial, aflăm oă şi prefecţii el în refleotorinl, adeoă în sala unde mă- profeţit încă oa oopilă pe insula Martinique, I—I Yemjare en gros la ►fl
seminariall sunt recrutaţi dintre preoţi, ca nânoă seminariştii şi aflând aoolo pe oâţlva oă oasa lui Napoleon nu va domni mult. a lulius Rfliiller Nachfolger, >
şi ei să dea suoursul lor la orescerea reli- seminarişti, cari absolvase studiile gimna- Următârei acesteia, împărătesei Eugenia,
giosâ-morală a alumnilor seminariall, oât siale în Năsăud, Blaşiu şi Sibiiu, Haoman tot aoâstă îl profeţi o ţigancă. Reginei An­ (281 Braşov.
-timp sunt alumnl, nu pot prioepe, întru îi agrăi: „A te Şaguna(adecă tu eşti de- gliei îl place mult să-i dea de noroo ou
cât ar trebui să stimeze pe prefecţii semi­ ai lui Şaguna, va să 4i°ă Român?) Şi se­ oărţile. A fost fârte mulţumită, oând mai L S î e r a t a a B ’ ă »
nariall. Abia oând vor întră în viâţa prac­ minariştii aoeştia erau rău vă4uţl de Hac- cailele treoute i se spuse din cărţi, oă în
România musicală, revistă artistică-li-
tică, în munca de t6te cjilele, vor vede şi man pănă ce nu s’au dat după oa’apo- 1911 va moţăi mai b’ne. Principesei de
terarâ, ce apare în Bucureşti sub direoţia d-lui
ounosoe, oă multe le lipsesc, cari nu li-ar dul lui. Conaugth i-s’a profeţit, oă în diua de Pa­
C. M. Cordoneanu, redaotor-literer, I. Roşea
lipsi, dâcă s’ar fi dodat ou devotament şi Acâsta ar fi numai oea mai mioă trie va nasoe a doua oopilă. Profeţia se
Nr. 14 din 1 Septemvre v. cuprinde: Re­
ar fi asoultat ou rigâre preceptele spiritna- parte din motivele, oarî reclamă atenţiunea îndeplini şi principesa îl puse numele co­
forma Conservătârele, de C. M. Cordo-
lnliv şi prefeoţilor, oarî îi îndâmnă la bine. aoelora, cari sunt puşi de-a veghia pentru pilei Patricia. Soţiei ducelui de Battenberg,
neanu. — Instrumentele de musioă ale celor
Fără de un spiritual riguros în oele sânte, binele oierului şi al naţiunii, asupra pre­ Beatrix ducesa de Anglia, când era oa oo­
vechi. — Din amintiri, versuri de N. G.
care să aibă darul a oaptiva pe elevi pen­ feoţilor seminariall. pilă îl s’au profeţit următârele: „Acela, pe Radulesou-Niger. — O exursiuuo, de A. C.
tru cele sânte şi misterioee şi fără de pre­ Yom vedâ întru oât aoeste şire vor oare îl iubescl, mol odată nu va fi al tău,
Şor. — Corespondente: Bucuresoî, Giurgiu,
fecţi habotnici, cum se cJioe, nu putem avâ afla răsunet şi de se va afla oineva, care se va prăpădi pe pământ străin, departe Ploeştl. — Periodioile artistice, de Udem.
o preoţime inspirată de cela divine, oapa- va oăuta a croi şi pentru prefeoţii semi­ de tine; de asemenea va peri şi acela a — So'rl scurte: Din străinătate; Din Ţâră.
u
bilă de abnegaţiune şi vrednică de-a pro- nariall o sârte mai bună. Dotându-i amă- căruia soţiă vei fi . Este tuturor cunoscut, — Diverse. — Bibliografie.
duoe lucruri mari pe teren naţional bise­ surat înaltei lor chiămărl, ne putem aş­ că atât prinţul Lulu Napoleon, de care Supliment musioal: Sună buciumul
ricesc. tepta şi la suooese f'olositâre, âr de nu, princesa Beatrix se amorezase mai întâiu, de-alarmă, cor mixt, de I6n R. Simionescu.
responsabilitatea înaintea barei judecăto­ precum şi ducele Henrio de Battenburg
De present avem prefeoţî buni. Avem
resc! aioî şi pe ceea lume pică în spatele muriră ambii în Africa. Membrii familiei A apărut de curând în editura ^Li­
doi preoţi, urgisiţi de s6rte, căci ambi sunt
celora, oarî în tâtă viâţa lor pămentâsoă regesc! din Aglia ţin Lunea de 4i neno- brăriei Nouâ P. Iliescu & D. Grossu din
u
văduvi. Trecutul lor ne este cea mai bună
s’au îngrijit numai pentru binele propriu, roeâsă. Ducele de Wales, e jucător de Iaşi: „Curs complect ele musica vocală"
şi solidă geranţiă, că vor oresce pe alum-
fimdu-le burta viâţa, âr aurul Dumne4eul, cărţi passionat, dâr Lunea nici odată nu de Gavriil Musicescu, profesor. Acest op a
nii seminariall în frica Domnului. Dâr ce
căruia i s’au închinat. jâcă cărţi. Olementina, duoesa de Belgia, fost premiat la exposiţia din Paris şi a
folos! Ei sunt dotat! mai prost decât uşerii
Călător eseu. a visat odată, că a ajuns în fundul iadului. ajuns la a 14-a edifiune; este împărţit în
Ce pe la tribunale, fără lege de pensiune,
Acest vis o reţinu de a se mărita după trei broşuri: I 1 leu 50 bani (75 or.), II
fără drept la merite, cari dacă îşi vor usa
torţele spirituale şi fisioe, vor fi înlăturaţi A v i s . moştenitorul de tron Italian. Despre pa­ 1 leu 50 (a 75 or.) III 2 lei (1 fl.)
op. un luorn bun de aruncat. In planul des­ latul principilor din Oldenburg esistă tra- „Biografia lui Avram Iancu“, o pre-
Noul institut de oredit şi economii
pre salarisarea preoţilor, ei nici nu sunt 1 diţiunea, oă la tote întâmplările de bucuriă ţiâsă carte scrisă de d-1 losif Sterca Şu-
„Sălăgiana *, societate pe acţii ou sediul în
amintiţi, măoarcă oâte promisiuni li s’au familare sân mama sen copilul mâre. Pe luţiu de Cărpeniş, conţinând şi trei portrete,
Şibou (Zsibo) îşi va începe aotivitatea sa
făcut acestor nreoţî, ca să vină să fiă pre­ micuţele principese însă nu le ajunse ne­ între oarî Ianou călare în fruntea Moţilor.
la 20 Septemvre st. n. a. c. Deol domnii ce a
fecţi seminariall! Se vede însă, oă promi­ norocirea. Oausa, se 4i fi> că familia Cartea se află de vân4are la Comitetul Aso-
acţionari sunt rugaţi, oa de aci înainte
siunile la noi in ţâră se fac ou soop, oa şi-a edificat o nouă reşedinţă. Ou trei săp­ ciafiunei transilvane în Sibiiu şi costă 50
atât ratele cadenţe pentru aoţii, cât şi alte
să nu se împlinâscă aoelora, cari au inimă tămâni înainta s’a năsout în aoel palat or., (trimis prin postă 55 or.) Pentru Ro­
scrisori să binevoâscă a-le trimite la adresa
pentru ţâră şi. naţiune, oi numai aoelora, moştenitorul de tron. Atât copilul, oât şi mânia 2 lei. Tâte esemplarele tipărite au
acestui institut.
cari lucră pentru desnaţionalisarea bietei mama sunt deplini sănătoşi. Natalia regina fost dăruite de d-1 autor Asooiaţiunei tran­
Depunerile se fruptifioă cu 5y °/ .
opiuoe române! 2 0 Serbiei nu portă niol odată mărgăritare silvane, pentru crearea uuui fond, oare va
Şibou, 14 Septemvre 1897. J nc
Trist, dâr adevărat! Aşa-i lumea de orientale, 4i' ® l. că acele oausâză supă­ purta numele Avram .lancu“.
v
Direcţiunea. rare. Ex-regele Milan Vinerea nu între­
astăcjl: se lucră din răsputeri la desuaţio- Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
prinde nimio şi oând se întelnesoe dimi-
nalisare, paralisând pe toţi, cari ar putâ a eşit deja de sub tipar în editura libră­
nâţa cu vre-o femeiă bă*râDă se întâroe
lucra pentru b’nele naţiunei prin aceea, M u l ţ â m i t â . riei H. Steinberg din Buouresol (Strada
oă-i lasă să hămiseaoă de fonie. Ne trebue înapoi. Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pâte prooura şi
Neputând respunde în parte la
prefeoţî seminariall dotaţi ominesoe, âr nu Bacilul cernelei. — S’a întâmplat de prin administraţia 4'arului nostru.
fiă-care din numeroşii amici şi cu­
ou 300 fl. pe an, o sumă, cu care nu pot multe ori ca rănirile ou peniţe de oţel us­
noscuţi, car! din incidentul încetării
trăi luându-se în considerare starea, stu­ cate să prioinuâsoă primejdiâse otrăviri ale In Tipografia arebi - dieoesană din
din viâţa a mult regretatului şi ne­
diul şi apariţia lor în sooietat9 — âr pen­ sângelui. După oum anunţă „Centralblatt Sibiiu a apărut : „Abecedariu maghiar
uitatului meu soţ au binevoit a-mî
tru a muri le este de ajuns! De observat fur Bakteriologie", profesorul Marpmann pentru scolele elementare popor" ale de
adresa cuvinte de mângâiere, îi rog,
însă este, că murmd ei, adeoă neluorând dela institutul bacteriologic din Lipsea a Mateiu Voileanu asesor consistorial şi Petru
se primescă pe acâsta cale cele mai
nimic, disgustaţl fiind de sârtea vitregă reuşit să găsâsoă în oernelă microorganis­ Bod director la şcâlele elementare de stat
sincere ale mele mulţămite.
ce-i apasă, mor sufletesoe cu dânşii încă mele cari prioinueso îmbolnăvirea sângelui. din Sibiiu. Acest abecedar este însoţit la
40—50 de inşi, cari sunt alumnl semina- Văd. Susana Trufia n, de Lemeny. S’a dovedit adecă, cumoă multe cernell, urmă şi de un vocabular al întreg mate­
liall. mai ou sâmă oele de şcâlă, conţin miorobl. rialului cuprins în el Preţul 25 cr.