Page 21 - 1897-09
P. 21
„Santa* iese în M-care di.
1
ii îipoîrtai Aîwflamente pentru Austro-Ungaria:
$>i»ţa, maro Kî, 30, Pe un an 12 fi., pe şese iun!
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scrisori aeft'Rnaaia ap
pzlmoio. — ManujoEiipt» aa <,«> N-rii de Dumlneoi 2 8. pe an.
iotrjmnt. , Pentru România si străinătate:
W8EHATE sa primeso In Adml- Pe un an 40 trnnol, pe şăse
Rlstraţlune tu Braşov şi la tu*" luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârele Birouri da anunelurl; N-rii de Duminecă 8 frânei.
în Viena: X. Dukis. XttnricR
Bshaltk, Rudoif Xotn, A. Oppilih Se prenumără la t6te oftcieie
Bfaohfolger; Anton OpţHlik, J. poştale din Intru şi din aioxă
Danmbcr, In Budapesta: A. 7. si la dd. aoieotori.
Qoldbsrgerg, Ikkstoin Eemat: în , unameatul 531111 timar
Buouresoi: Agtnct Hatat, 3uc- administraţiunea, piaţa mare,
norsale de Komruinie; In Ham- tfirgul Inului Nr. 80 etagiu
burg: Karoiy> <A Lubmann. L: pe un an 10 fi., pe şăse
Preţul Imerţlunllor: o seria luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 60 or.
jarmond pe e ooldnâ 8 er. şi Ou dusul în casa: Pe un an
30or. timbra pentru o publi- (2£Tul2CCl&x ele ID\ajrrx:LExecă, 3G) 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
eare. Publicări mai dese ducă 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beoiame pe pagina a B-a o tele oât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 198.—Anul LX. Braşov, Duminecă 7 (19) Septemvre 1897.
Din cansn s-tei sSrbătorl de Luni (linrul înăîntrul statelor, cu cari stau în le mânii dovedesc, că acest spirit duş tochiare a adevăratelor stări de lu
nu va npâre până Marţi sâra.
gătură. mănos neamului românesc, îl con crurî printr’o dnsminţire formală cu
Aşa e şi la noi. Foile germane duce pe toţi, dela ministeriu pănă totul nehotărîtâre în faţa faptelor
Sortea nostră în mânile nostre. şi maghiare stăruesc mult de-a ne la cel din urmă oficiu de vice-notar bine cunoscute, mai urmeză şi făţă-
face se credem, că întărirea alianţei dela sate. rirea unui dispreţ îmbrăcat în haina
Pană şi în cea din urmă colibă prin visita de acuma a împăratului Aşa-dâr ce noimă mai pbte ave, baţjocurei.
ţerânescă a străbătut vestea despre Wilhelm în Ungaria tinde a influinţa că biuroul oficios de pressă din Bu Asta-i tactica politică ungurescă!
desele întâlniri ale puternicilor dom într’acolo, ca în Austria se nu se dapesta, — inspirat negreşit din Ca să-o combatem şi ca să ne
nitori ai statelor europene. E lucru facă schimbări radicale în înţeles fe- secţia pentru naţionalităţi condusă putem crea şi noi un punct de
firesc, că şi ţăranii noştri, cari de deralistic, adecă în favorul autono de faimosul Jeszenszky — a espe- razim pentru speranţele nâstre în
mult aştâptă cu dor se vadă âre- miei ţărilor şi a egalei îndreptăţiri dat erî tuturor 4iarelor dinăîntru şi tr’un viitor mai bun, trebue să învă
care schimbare spre bine a sorţii a poporelor, ci să rămână tâte în din străinătate o telegramă, în care ţăm din purtarea şi vorbele duşma
lor, se vor fi întrebând cu curio- starea de pănă acuma. Cu alte cu „la împuternicirea primită, din parte nilor neamului nostru şi să cunâscem
11
sitate şi cu îngrijire, că bre ce va vinte, în monarchiă să rămână tari competentă , se desminte împărtă odată estrema necesitate, de-a ne
eşi de aici? Ce vor aduce tâte aceste şi mari Maghiarii şi Nemţii, cari şirea fâiei antisemite vienese, spu- uni sforţările pentru a produce la
întâlniri poporului asuprit şi aprdpe singuri se bucură de încrederea Ger nându-se, că ministrul Perczel n’a rândul nostru asupra lor efecte, pe
îmbrâncit sub povara dărilor? maniei. pronunţat nicăirî şi înaintea nimă cari ei să nu le mai potă numi mici
Decă e vorba dâr să nu se nui cuvintele mai sus citate? şi neînsemnate.
Pănă acum popârele nu s’au
ales din tâte aceste întrevederi ale schimbe nimic în monarchiă, nu te Lucrul are totuşi însemnătatea Dâcă nu ne putem aştepta la
capetelor încoronate, decât cu în vei mira, că d’al de Banffy, Perczel, sa — însă numai pentru politica aceea, ca stăpânitorii noştri, ori ca
mulţirea sarcinelor publice. Nici noi în loc să se gândescă la vre-o îm dinafară. monarchii aliaţi să schimbe ei de
0
Românii din acest stat seu mai bine bunătăţire , la vre-o întârcere din Peste 4ece 4il > după ce va fi sine condiţiile sorţii nâstre, atunci
păcate, la vre-o lecuire a relelor şi plecat din Budapesta împăratul Ger nu rămâne, decât ca să ne însărci
cjis cu deosebire noi n’am avut parte
decât de înmulţirea dărilor şi pe nedreptăţilor săvârşite de stăpânire maniei, este aşteptat în palatul dela năm noi înşi-ne cu grija acesta şi
s
de-asupra de necurmate prigoniri, şi âmenii ei, umblă cu gândul de-a Buda regele Carol al României. încă să fim, cum au 4^ străbunii noştri,
nedreptăţirî şi asupriri. fereca şi mai mult poporele nema în decursul verei regele Carol se ho- faurii propriei nâstre sorţi.
ghiare, nemulţămite şi amărîte de tărîse să facă o visită monarchului O atmosferă grea apasă asupra
De trei-decî de anî, de când ne întregei Europe. Cu tâte acestea
aflăm sub oblăduirea ungurescă, tot tratarea, ce o întâmpină. nostru la Ischl, der din causa inun
N’a putut surprinde dec! pe ni dărilor de-acolo visita s’a amânat şi popârele n’au încetat de a apăsa cu
aşa mergem şi aşa „hălăduim“.
meni soirea, ce a adus’o numai de regele român a fost învitat să vi- stăruinţele şi cu voinţa lor în cum
întrebarea cea mare este acuma, curând fâia nemţescă anti-semită din siteze, cu ocasia reîntorcerei sale din păna destinelor ei. Şi tocmai acum,
decă şi de aci încolo tot aşa vom Yiena „Deutsches Yolksblatt", că străinătate, pe monarchul nostru la când în partea de dincolo a mo-
fi osândiţi se înaintăm, orî că se vor ministrul unguresc de interne Per Budapesta. narchiei fâlfăe cu nouă putere stin
ivi şi pentru noi razele unei stări czel, vorbind despre Români, s’ar fi In ajunul sosirei domnitorului dardul egalei îndreptăţiri naţionale,
mai bune şi mai demne de noi? lăudat într’un cerc privat cu cuvin României în capitala ungară, ocâr- nu avem nici cea mai mică causă
Dâcă ar fi se mergă după voia tele : „ Veţi vede voi, că voiît sci sâ în muitorii unguri trebuiau să se simtă să ne descuragiăm, ori chiar să des
stăpânitorilor noştri de acfî, câtu-i frânez pe aceşti trădători de patriă ro- genaţl, că o fâiă de frunte vienesă perăm.
lumea noi n’am mai ajunge la vre mâni . N’a putut surprinde nici ce dă de gol într’un mod atât de crud De aceea să fim cu ochii des
u
un adăpost, la vre-un bine. Er decă a spus amintita fâiă despre planul planurile şi intenţiunile lor faţă cu chişi. Sârtea nostră în mânile nostre!
ar merge după cele ce se fac şi se stăpânirei, de-a înăspri măsurile luate Românii. A urmat, prin urmare
hotărăsc în sfaturile puternicilor dom în contra Românilor, organisând din desminţirea celor comunicate de
nitori ai ţârilor europene, am putâ nou sistemul de spionagiu şi de de „Deutsches Yolkblatt", pentru ochii înmormântarea colonelului Ursn.
se aşteptăm încă un veac fără vre-un nunţare în ţinuturile locuite de Ro străinătăţii. La desminţire s’a adaus
resultat pipăibil, căci acestor poten mâni, înmulţind posturile de gen- şi o afirmare pe cât de viclenă, pe Lunea trecută s’a săvârşit înmor
taţi nu le umblă prin cap se ne facă darmeriă în Ardeal şi Ungaria de atât de răutăciâsă. Se 4ice adecă în mântarea neuitatului colonel baron
nouă dreptate, ci ceea ce-i interesâză me4ă-c}i etc. comunicatul oficios, că nici că ar fi Urs de Marginea. A pontificat în-
şi mişcă pe ei este să-şî asigure pu Orî a spus, ori nu ministrul lipsă, ca guvernul unguresc să plă- su-şî Metropolitul Mihalyi cu mare
terea şi alianţele lor. De celelalte unguresc de interne cuvintele de nuâscă nouă măsuri pentru suprima asistenţă, opt preoţi de frunte din
nu-şî bat cspul, vacje-şî fiâ-care sfat mai sus, fapt este, că nu numai el, rea mişcărei naţionale române, de- Blaşiu. Au luat parte un fârte nu-
cum îşi rânduesce lucrurile la el der toţi Ungurii, şi cei dela putere âre ce tâtă acestă mişcare „se reduce măros public din Sibiiu, mulţime de
acasă; şi întru cât e vorba de alianţe şi cei din oposiţiă, şi tăte diarele a4î numai la nisce neînsemnate slor- popor din ţinuturile grăniţerescî şi
ar s
a
şi asigurarea lor, mai bucuros ar unguresc! gândesc şi vorbesc aşa. ţărî 4i i bice . toţi elevii dela şcâlele din Yeştem
vre se nu se facă nici o schimbare Mai mult: faptele lor faţă cu Ro Adecă după o fariseescă întor- şi Orlat, corpul soficerilor şi armata.
FOILETONUL „GAZ. TE AN a/ noi, poporul, de mâne diminâţă în Acum era poporul şi mai ne de semă, că Pavel nu-şî mai face
cepând, să aducem piatră, care cât dumerit: Cine pâte fi acela? Că casă, ci şede tot la socrii. Rar de
0 inimă nobilă. vom pute şi cât vom voi, cei doi 4ice popa, că-i între noi; dâră nu-i mai vorbia cineva de el, er de era
epitropl să mergă la Episcopul să Radu opşitarul! O fi venit din că- Radu p’acolea, le răspundea: Aşa,
(Fine).
ducă dela mine carte şi dela ei vorbă, tane plin de bani şi amu că ce l’a Pavel şî-a face casă, mai bine şede
In cea dintâiu Duminecă spuse cumcă prea Sfinţia sa să vină să bine- lăsat Pavel în casa lui, vrâ să facă în bordeiul socru-so, decât să-şi facă
preotul la popor o predică frumâsă cuvinte locul unde vom pune biserica o pomană cu ăst sat năcăjit. casă, că atunci îi scad şi oile. Ye-
despre milostenie, care predică o cea nouă şi să ne dea plan — cum Doi anî de 4il ţinu lucrul bi deţî, că de sgârcit ce e, el şî-a adu
0
sfirşli aşa: Nu numai acela face mi să fiă şi să ne trimită meşteri pri sericii. Der când fu gata, de veni nat şi piatra de pe grădină. El nu
lostenie, care dâ săracului şi nemer cepuţi, cari au mai făcut biserici. vlădica să-o sfinţâscă, avu la ce se şî-a face casă veci pururea vecî-
nicului o bucată de pâne sâu o Acum poporul îngenunchiâ dim uita, avu de ce se mira. Mai că era nică!
haină, ci şi acela, care face pentru preună cu preotul şi se rugă din mai frumâsă, mai luminâsă şi mai Şi avu drept Radu, că Pavel
Dumne4eul puterilor locaş cinstit. inimă pentru vieţa milostivilor ce făţâsă decât cele dela oraş. nu şl-a face casă, că nici nu-şî făcu,
]£tă, un creştin al lui Dumne4eu, lor vii şi pentru mântuirea suflete Cât ţinu lucrarea, în tâtă Du ci cumpără una gata, dâr ce casă?
vă4end, că satul nostru are o bise lor celor răposaţi. mineca plătia popa bani la meşteri Săracă lume albă! Un vlădică putea
rică mică şi slabă, l’a tras inima să Nu mai avea poporul ce vorbi şi tot-deuna era de faţă epitropul şi şedâ în ea!
lu
pună tâtă cheltuiala dela sine pe cât fu 4 ^ta, numai de milostenia diacul şi însemna când, cât a dat. Txâba fu aşa, că îl chiămâ
sâma unei biserici nouă şi mari, cum celui ce pune cheltuiala pentru bi Şi când fu biserica gata, se adeveri, odată preotul la el. Mă, finule, îi
sunt cele dela oraş. Drept aceea, să | serică, der nu sciau, cine e acela ? că s’au cheltuit cu ea 12 mii de fi. 4ise popa, scii de ce te-am chiă-
mulţămim lui Dumne4eu, că mai Un epitrop mai îndrăsneţî şî-a luat pe lângă ce şi poporenii ajutară cu mat? Mă, mai ai tu ceva rând de
sunt şi a4î aşa creştini buni să în- inima ’n dinţi şi a întrebat pe preo carăle şi cu palma cât putură şi cât bani, cam de 15—16 mii de fi.?
genunehiăm şi să ne rugăm lui Dumne tul. «JDâr acela i-a răspuns: Intre voi voiră, că silă nimenea nu le făcu. — D’apoi părinte şi nănaşule,
zeu pentru milostivii, ce sunt în este, er voi pe el nu-1 băgaţi în ❖ pote că atâta a-şî mai pute face,
vieţă şi pentru sufletele celor răpo semă. Numele lui nu mi-i iertat să ve4î d-ta, decă ai fi bun să mergi
saţi. Eră, ca cheltuiala să nu fiă pe vi-1 spun, va veni vremea când toţi Fiind poporul cuprins cu face unde sci d-ta să schimbi bani de
unul prea maie şi pe altul nimic, îl veţi cunâsce! rea bisericii, mai că nici nu băgă ceia.
