Page 23 - 1897-09

Nr. 198 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

rică din patrie, şi să-şi aibă, autonomia sa cer şi te vom privi în societatea eroilor N’au putut lua parte fiind îmnedecaţl Au Ungurii o pildă din oele mai oa-
proprie şi deplină. neamului nostru, între binefăcătorii lui oei d-nii: bar. George Vasilco, Dr. Emil Cricle- raoteristioe chiar la hotarele ţârei lor, la
vicî, Dr. Ianou oav. de Flondor, Archimau-
Intre iluştrii bărbaţi, cari constituesc mai aleşi între purtătorii culturei naţionale, drit Miron M- Calmescu, Leon oav. de Va­ un popor ou osre se înrudesc prin sânge
consiliul de direcţiune al grandidsei funda- car! au lucrat cu abnegaţiune pentru sc6- silco, Ohri8tof Aritonovicî şi Teodor Ste şi prin moravuri: la Turol.
ţiuni Şuluţiane, ocupă postul cel mai de terea poporului nostru din întunerecul ne- fanelli. Şi aoolo popdrele supuse ou forţa au
frunte, de vicepreşedinte, şi promova cu sciinţei. Nu ne îndoim, ca Dumnefieu mi­ D-1 deputat Dr. George Popovicî, în fo9t perseout-it-.e, sute de mii de oadavre
sfatul său înţelept şi energia sa neobosită, lelor şi îndurărilor, care te-a binecuvântat oalitate de substitut al d-lui president al au aoopert pământul, întunerecul a fost
scopurile ei umanitare, culturale şi reli- cu calităţi eminente, te-a condus şi scutit clubului român laucu Lupul, la eomeren- făcut adâno iu jurul nenorociţilor persecu­
ţele partidelor mejoritftţii autonomiste a
gifise. în răsboie, te-a făcut vrednic de gloria schiţat în hniamente generale situaţiunea taţi, âr resultatul final a fost, că din mor­
întors de pe câmpul de răsboiu pe pământâscă, nu va răsplăti faptele tale no­ şi oele petrecute în şedinţele comismnei şi manul de oadavre şi din mările de sânge
teritorul primului regiment român de gră- bile şi cu fericirea cerescă, mai vârtos când subcomitetului parlamentar, precisând ra­ au răsărit state independenta şi hbere,
niţeri, unde servise cu onore în tinereţele un archiereu evlavios te binecuvânta şi te portul partidelor din majoritate, atât între oare în sourtă vreme au întrecut, pe tâtă
sale, tăte puterile sale trupesc! şi sufletesc! deslâgă, şi când un popor întreg rostesce sine, cât şi faţă de oabinetul Badeni. linia pe fraţii lor apăsători.
le puse în serviciul unei cause mar! naţio­ rugăciuni ferbinţi pentru-ca se ţi-se aşefie Iu urma unei deshaterl amănunţite Şi Turoii sunt un popor numeros,
nale şi culturale; de a preface vastul ţinut sufletul unde toţi drepţii se odihnesc. — s’a votat în uuanimitate următorea reso- răsboinio, ou care la un moment dat Eu­
mărginaş din sudul Ardealului, care odi- Amin! luţiune: ropa întrâgă a avut de furcă, âr Ungurii
„ Comitetul partidului naţional român
nioră răsuna de zângănitul armelor grăni- sunt puţini, fără amici pe lume, înconju­
„în deplin acord cu atitudinea politică
ţerescî, într’o grădină încântătore, a cărei Românii din Bucovina. raţi de duşmani, oare-i întreo cu mult in
pom! sS rodâscă sciinţă şi cultură naţio­ „şi procederea deputaţilor clubului român
număr..
nală neamului românesc. Cine ar putea Este îmbucurător pentru noi a „din senatul imperial aprobă solidari­
spune, cât a trebuit să alerge şi să lucre, vedâ cum fraţii noştri din Bucovina tatea deputaţilor români cu majori­
caută în tot chipul se-şî asigure în tatea parlamentară a senatului impe­
şi de câte-or! să arunce în cumpănă tot Voci din pressă
pondul gloriilor sale militare, pentru-ca să mijlocul popdrelor din Cislaitania şi rial, consimte, ca clubul român al se­ privitor la visita împăratului Wilhelm
potă câştiga naţiunii fondul de montură al ei o posiţiă tare şi bine îngrădită, mnatului imperial se sprijinescâ regimul
foştilor grăniţerî, ca dintr’ensul să potă şi cum stăruesc a dobândi dela stă­ „în lucrarea pentru realisarea principii- în Ungaria.
susţinea fieci de şcdle românesc! ? Aceste pânirea din Viena chezeşia, că au­ mior enunţate în proiectul de adresă al Este interesant a cunâsce pă­
tonomia ţării lor va fi scutită şi că mmajorităţii senatului imperial şi aşteptă,
şcole i-au fost mai scumpe decât lumina rerile foilor din străinătate asupra
ochilor şi în decurs de 25 an! nimic nu a dreptul de egală îndreptăţire naţio­ „ca regimul se ţină pe deplin semă de visitei împăratului german în Un­
cruţat pentru-ca să le vadă pe cel mai nală al poporului român bucovinean „justele dorinţe ale ţerii şi populaţiunei garia. Părerile se deosebesc după
înalt nivel', la care pote să ajungă scola va fi respectat pe deplin în admi- „românesc!. îndeosebi comitetul partidu- posiţia politică, ce o ocupă diferitele
poporală. Când invidia şi intoleranţa şî-a nistraţiă ca şi în justiţiă, ca şi pe mlui naţional român ţine mult, ca admi- cjiare, dâr în fond t6te se unesc
îndreptat săgeţile sale veninose şi în con­ terenul şcolar şi cultural. mnistraţiunea In ţeră se fiă pusă în con- într’un punct: că împăratul Wilhelm,
tra acestor institute naţionale, pieptul de Deputaţii români bucovineni din mformitate cu principiile esprimate de ma-
venind — curând după întrevederea
oţel al baronului Urs a primit cu curagiu parlamentul central (Reichsrath) vă- mjoritatea senatului imperial şi se fiă con-
cu regele Italiei la Homburg — în
neînvins şi acest atac, astfel încât toţî am c}end, că partidele din majoritate au „dusă în direcţiune naţională şi autono- Austria, a voit printr’asta să dove-
vâdut cu uimire, că nici chiar forţa fisică ridicat faţă cu guvernul cererea ca „mistă în spiritul şi sensul acestor prin- descă, că legăturile dintre puterile
1
nu a fost în stare, să-i smulgă din mână se se asigure şi estindă autonomia mcipii' . triplei alianţe sunt cele mai strînse
aceste mărgăritare naţionale. Şi decă în ţărilor şi fiă-care popor să se bucure şi amicabile.
acestă luptă nu ar fi întrevenit un factor, de deplina egală îndreptăţire naţio­ Ungurii şi Românii. are
de care nimănui nu-i este iertat a se atinge, nală s’au alăturat şi ei la acăsta Etă părerea câtorva (p de
şi înaintea căruia tot capul trebue să se majoritate. De câtva timp, începen- Sub titlul „Persecuţiile de peste frunte englese, francese, rusesc!,
plece cu omagială supunere, altă putere du-se nisce tractărî între majoritate munţî“ <ji aru l „Drapelul“ din Bucu- germane şi a cjiarului Cehilor tineri
omenăscă nu s’ar fi aflat, care se învingă şi guvern, a luat parte la ele şi clu­ rescî scrie privitor la ilegalităţile şi din Boemia:
pe eroul culturei naţionale. A trebuit însă bul deputaţilor români bucovineni, la persecuţiile, la cari noi Românii Corespondentul din Viena al lui „3Ti-
să se plece şi el înaintc-a acestui factor, care a fost representat la amintitele suntem mereu espuşî din partea stă­ mes îngrămădeşte în corespondenţa sa des­
u
dâr în momentul acela inima i-a fost săge­ sfaturi prin d-1 deputat Dr. Gr. Fo- pânirii unguresc! între altele: pre visita împăratului Wilhelm atâtea laude
tată de o durere negrăită, care îl arunca povicî. (Acesta a înlocuit pe preşe­ „Ungurii vor să asimileze pe Români şi tămăiell pe oapul Ungurilor, înoât ’ţl

în mormânt. dintele clubului, Iancu Lupul), pilele prin ani de închisâre, prin amenfil, prin vine a crede, că anume a fost comandată
aceste d l Popovicî a făcut o dare şi bine plătită oorespodenţa. De pildă:
In morment? — Nu! Tu vei fi pu­ închiderea de şodle şi prin luare de sânge,
de sâmă în şedinţa comitetului na­ „Poporul maghiar posedă pentru a pro­
rurea între noi nu numai prin o vecînicâ demonstrând ast-fel, oă o mie de ani nu
ţional din Cernăuţi şi a cerut ca duce efeot uu deosebit talent, el adeseori
amintire a virtuţilor tale, a glorielor tale ajung unui popor venetio în Europa, oa să
acesta să se pronunţe, dâcă este în­ a şi dovedit, oă scie să tragă folos pentru
militare şi a meritelor tale pentru neam, se oiviliseze şi că înţelepoiunea e virtutea
voit cu procederea deputaţilor români ajungerea scopurilor sale şi din politica
ci şi prin o lucrare continuă, reală şi bine­ cea mai grea de dobândit.
bucovineni? decorativă. El vede în actula visită a îm­
cuvântată, ce o îndeplinesce prin funda- Am înţelege pănă la un punct con­
păratului german ia curtea ungară recu-
ţiunea ce ai lăsat-o pentru crescerea fiilor Etă ce se raporteză despre acăsta duita vecinilor noştri, dâoă ar fi ei oei din-
şi fiicelor române. Aceşti fii şi fiice vor importantă şedinţă: tâifi, cari să inaugureze pe pământ perse- nosoerea independenţei statului ungar, care
recunâsoere este încă mai clară şi mai pro­
aminti din neam în neam numele tău, care In 2 (14) Septemvre a. o. s’a întrunit ouţiunea popdrelor, cu scop de a le face
se va perpetua în chipul acesta mai nobil comitetul naţional român sub presidiul d-lui să-şi piardă naţionalitatea. Când oine-va în- nunţată, decât s’a întâmplat acestă în fe­
şi mai strălucit, decât decă ai fi fost feri­ baron Viotor de Siyrcea în palatul ţării, oârcă pentru întâia oră un sistem, pote ou licitările solemne din anul treout, ou pri-
cit, ca iubita ta soţie Laura să nu trâeă pentru de a se pronunţa asupra situa­ uşurinţă cădea în greşâlă de a-1 crede in- legiul sărbărilor milionare.
ţi uu ei. a
la altă viâţă îndată la 10 luni după cunu­ falibil pănă oe desiluziile vin să-i schimbe mJournal des D6bats vede în visita îm­
La şedinţă au luat parte d-’nu: bar.
nia întâmplată în 21 Ianuarie 1860. radioal părerea. păratului Wilhelm răsplata pentru faptul,
Yiotor de Siyrcea, Ianou Lupul, Dr. Ioan
Privind la mormântul tău, în pieptul Ţurcan, bar. Eugen de Siyrcea, bar. Nioolae Dâr Ungurii au pilde numărose în oă guvernul ungar este cel mai zălos apă­
fiă-eărui român se va trezi suvenirul virtu­ Mustatza, bar. Eudoosiu Hormuzachi, Dr. istoria lumei, din oare cu înlesnire pot rător al politicei germane în Austria.
u
ţilor tale consaorate onorului, datorinţei, Ioan oav. de Volcinschi, Modest cav. de vedâ, oă persecuţiile ipoorite, sâu violente r Le Iemps vorbesoe mai întâii! despre
Grigorcea, Dr. G-eorge Popovicî, Dimitrie
patriei şi naţiunei, şi ni-se va pâre, că ne şi făţişe, au deşteptat popârele p9rseou- temerile Ungurilor privitor la desvoltarea
Socolean, Dr. Niou Blăndu, Ilarion Onciul,
şoptesc! pururea, cum trebue să fim, ca să Varteres cav. de Pruncul, Constantin oav. tate din amorţire, au întărit şi înălţat cre­ lucrurilor in Austria şi fiice: „Primirea en-
fim cum trebue. de Popovicî, Ioan Dihon, George Şandru, dinţele tratate cu închisore, cu spânfiură- tusiastă, pe oare Budapesta o pregătesoe
Ochii noştri să vor înălţa apoi spre Zaharie Voronca. tfire şi ou fierul roş. celui mai puternic dintre Germeni, se face

ţul, şi boii şi oile, ce mi-le-a dat Vorbele lor cele mustrătăre se adăpostite ierna în grajdurile şi tului traseră înaintea casei lui Radu
tata, nimic au fost? Sunt eu vino­ au4iau din drum şi unde le era casa staurile lui. El cu socru-s’o era în Turcului. Ci că era dator la o bancă
vată, decă în eşti patru ani, de când chiar în drumul cel mare, multă tot locul, ei grijau şi adunau, ăr cu 200 fi. şi nu plătise camăta multă
suntem luaţi, mergem ca racul? Că lume le au4iră şi îndată era plin boresele ţineau bunul rând la casă vreme, acum venise se-1 scâtă din
eu lucrez cât o muere, dâr tu cum satul, că Radu sejeărtă cu Rusanda şi tăceau de mâncare pentru căsenî casă şi din moşie şi se le vândă cui
faci, cum dregi, că acuşi n’a fi codă lui, şi ea plânge, că el vră să-o şi pentru lucrătorii cei mulţi, de va vre se pună miile la bancă. Ves­
de vită în ograda nâstră! pusce cu pistolul. Vestea merse păn’ cari aveau lipsă. Duminecile şi săr­ tea merse pănă la Pavel, care des­
— Adecă eu prăd! la tatăl Rusandei, acela alergă acolo bătorile erau amândoi la biserică şi cărca nisce fân cu socru-s’o. „Se
— Sciu că nici nu aduni! Că cu feciorii şi cu vecinii se-şî scâtă cântau amendoi în strană: „Dămne mergi, Pavele, fiise bătrânul, se vecjî
alt om, se fi rămas dela ai lor cu fata şi nepoţii. Şe începu o gălâgiă, strigat’am cătră tine au4i-mă, au4i- ce este ? De-i nevoie mare, pune
aşa avere ca tine şi se-i fi mai adus de Dâmne fereşte! In urmă-i înfpă- mă Dămne!“ banii tu şi scrie casa şi moşia pe
şi muierea, cât ţl-am adus eu, acjî cară, cum îi împăcară, der fraţii Şi ămenii, când îi au4iau aşa copii, c’apoi nu le mai p6te prăpădi,
era putred de bogat, der bogăţia nu Rusandei şi tată-s’o n’au închis ochii cântând, se gândiau: Pe voi bine apoi ’i-le dă se le folosescă. E pă­
se ţine numai cu pipa cea lungă totă noptiţa, păzeau prin vecini, ca, v’a au4it Dumnejeu, der şi vrednici cat de Dumne4ău să mergă agoni­
de-a lungul satului şi tot în pre- de vor au4i ăr cărtă, să sara Ru­ a-ţî fost se vă audă! sita cuscrului — fiă iertat — în
pânaţiă. Unde vecjî tu pe tata ori sandei într’ajutor. Mersese vestea lui Pavelu Tur­ mân! străine. Ia-le pe săma nepoţi­
pe cumnatul Pavel stând în prepâ- cului în tot ţinutul toţî erau faloşî, lor tăi, dor ei vor fi mai buni de­
*
ua
naţiâ pe vremea lucrului? decă-i pot da bună 4i şi-l pot în­ cât Radul“.
— Taci, neghiâbă, că te puşc! Pavel cu socrii lui şedea la treba de trăit. Cuvânt rău despre — „Ore bine va fi, socrule?
— Puşcă-me, că numai puşcată olaltă în curţile boerescî, munceau el nime n’a au4it. — „Bine, dragul socrului“.
sunt bună, după ce mi-ai puşcat împreună şi trăiau împreună. Pe el * Şi luă Pavel 300 fi. în şerpar
4estrea! Der adă-ţî aminte, că avem nu se vedea nici o schimbare, era şi merse la faţa locului, să va4ă ce
ce
3 copii, pe aceia nu-i poţi puşca, tot cel domol, cu tăte că avea tur­ După vre-o 4© am era mare e? Adecă acolo licitau casa şi moşia
că te-a bate Dumnecjeu. ma lui de oi, ciurda lui de vite, zarvă prin sat. Eşise două căruţe lui Radu Turcului. Jidanul Izig îm-
— Taci, scorpie şi calică, că stava lui de cai, şi tăte păşunate pline de domni din oraş şi dim­ bia 2200 fi. Jidanul Moise de 2205
tâtă ţiră te iac ! vara numai pe muntele lui şi tăte preună cu primarul şi cu juraţii sa- fi. Armeanul Grherguţ îmbia 2210 fi.