Page 24 - 1897-09

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 3 98—1897.

nu numai aliatului diplomaţiei (!!) UDgare, lor din Ragaz, pe oontele şi oontesa de Din cinci comune românesc!, ce se ţin de 0 femee marinar, piarele din Londra
ei şi ocrotitorului politicei maghiare . Flandra ou fiii lor principele Albert al acest notariat, toţi alegătorii au fost pen­ raportâză oă o femee, Hannah Webber,
11
Dintre cjiarel© rusesol cunAsoem nu­ Belgiei şi principesa Iosefina Carol de Ho- tru candidatul român loan Roiţi, măcarcă cântărâţă dela oafâ-oonoert, de fel din An­
mai părerea lui „Novoie Vremia“. Acest henzollern, pe principesa de Wied, mama un Ungur încă umblase să câştige pe ale­ glia, aflându-se de mult timp în Statele-
cjiar vede interesul de căpetenie al toaste- reginei, principele Frederio de Hohenzol- gători pentru o rudeniă a sa. Astfel nici Unite şi dorind să se întAroă in ţâra ei
lor ce se vor pronunţa în ourend la Bu- lern, fratele regelui, şi principele de Wied, nu s’a mai votat, ci unanim s’a ales can­ natală, s’a angajat ca matroz pe bordul
da pesta, în aceea, că Bismarch cj’s 086 în- fratele reginei. Dumineoă, 24 August, MM. didatul român amintit, cu a căruia purtare unui vapor care pleoa în Anglia. Sexul
tre altele despre alianţa ruso-franoesă, oă LL. au visitat frumAsa posiţie dela Luziens- de pănă acum, cât a administrat acest matrozului a rămas neounosout pe tot tim­
acostă alianţă va ajunge vr’o însemnătate tag. Joi, 28 August v. regele şi regina ou cerc, am fost cu toţii mulţămiţl. Sperăm, pul călătoriei, Hannah Webber loorând ou
„seriAsă numai în oaşul, dâoă se vor arăta prinoipesele mame şi principii Frederio de că în viitor d-1 Roiţi va da şi mai multe aceeaşi sîrguinţă şi pricepere ca şi cei-l’alţl
simptome de desbinare între Germănia şi Hohenzollern şi Wilhelm de Wied, au fă- şl mai frumAse dovedi, că a fost vrednic oamarazl de pe vapor. Numai la Mersey,
Austro-Ungaria“. E de prevăzut, oă împă­ out esoursiune ou trenul la satul Weeseu, de încrederea, ce Românii cu atât drag când s’au zârk oAstele Angliei, ingeniAsa
ratul Wilhelm va oonstata absoluta lipsă 6r a doua efi s’au dus 1» satul Einsiedeln, şi-au pus în d-sa. OnAre alegătorilor ro­ cântărâţă a fost descoperită de comandan­
de „simptAme de desbinare între Austro- unde au visitat veohea mănăstire a Bene- mâni, cari s’au purtat aşa de bine! — G. P. tul vasului.
Ungaria şi Germania"... diotinilor. La 30 August, fiind aniversarea
11
„NationalZeitung din Berlin constată, că luărei Griviţei, regele a primit numerAse Alegere de învăţător. Aflăm, oă Du­ LiferarO de bucate. Intendautura oor-
Maghiarii au întreout ou mult pe toţi vecinii felioitărl, ăr regina a primit un prea fru­ mineca treoută, în 31 Aug. v., s’a ţinut în pului 12 de armată din Sibiiu cu data de
Godlea alegerea de învăţători. Candidaţi 10 Sept. n. o. faoe cunoscut oelor intere­
lor în energica oonsoiinţă a urmărirei soo- mos buohet dela d-1 senator Poroineanu.
au fost d-nii Nio. Râdoifi şi Ananiă Boldor. saţi, că pentru magazinele militare de bu­
purilor preoum şi în pătrunderea politică. Intre alte visite oe au primit, în cursul ul­
Omenii de stat maghiari sunt şi a(jl racji- timei săptămâni, a fost şi acele ale mon­ Majoritatea voturilor a întrunit’o d-1 Boldor, cate din Sibiiu, Braşov, Alba-lulia şi Cluşiu
mul oei mai solid al triplei alianţe şi în seniorului Jacquet, episoopul catolio la Iaşi oare a şi fost ales. voeso a cumpăra pe oale de oferte săoară
şi ovăî. Terminul pentru înaintarea ofer­
acostă direoţiă totă ţâra se află la spatele şi a d-lui Bernaert, preşedintele oamerei
Falsificatori de bani. Dela Betlean, în telor este până în 29 1. o. la 10 Are a. m.
lor. Ei soiu, oă contra potopului slav, belgiene, ou dAmna. Dumineoă, 31 August,
comitatul Solnoo-Dobâoa, se scrie, oă gen- Amănunte se pot căpăta la oanoelaria oa­
care i înouogiură, au oel mai tara zăgaz de Suveranii au părăsit Ragaz, îndreptându-se
darmeria a prins cjilele aoestea o mare merei comerciale din Braşov.
, apărare într’un aliat puternio, anume Ger­ spre Reineok. O mare mulţime i-a întovă­
bandă de falsifioatorl de bani. Falsificatorii
mania. Şi noi Germanii seim preţui după răşit la gară, salutându-1 ou respect şi împuşcat de o femeă. Din Tul cea se
sciau să fabrioe taleri de câte 1 fl., oorAne
merit pe Maghiarii liberali ou pătrundere iubire. scrie, oă o orimă oribilă s’a petreout cjilele
şi băncuţe de câte 20 şi da oâte 10 bani
politioă ca pe un sprijin solid al politicei trecute într’o viă din comuna Greci, aoel
Eşit din arest. Marţa treoută a eşit (fiIeri). Imitaţiunea era esoelentă, aşa că sin­
paclnice a triplei alianţe în momentul, când judeţ. Individul D. Burlacu, păcjitor de
din arestul poliţiei din Sibiiu d-1 Dr. loan gurul semn, după oare s’au putut ounAsoe,
pare a se apropia chaosul federalistio în vite, întoroendu-se ou turmele dela păşune,
Raţiu, oare a fost înohis 10 c}ile din oausă, a fost acela, oă talerii şi oorAnele false nu
cealaltă jumătate a monarohiei austro-un- oând a ajuns în marginea satului, a lăsat
preoum soim, că a oonvooat conferenţa ge­ dedeau sunet.
gare". vitele singure şi ş’a dus în via femeei Luţa
nerală a alegătorilor români în Ootomvre
u
„Ndrodni Listy dela 14 o. e de părere, Un profesor suspendat pentru căsătoria I. Batistă pentru ca să fure struguri. Pro­
anul treout, — conferenţă, a oăreia ţinere
oă atât visita regelui italian Umberto la civilă. Cetim în „Budapesti Hirlap": „Nu prietara viei, văduva Luţa, surprinzând pe
a fost oprită.
manevrele din Homburg oât şi venirea îm­ de mult s’a căsătorit profesorul dela gim- Burlacu în vie, a tras un foc de puşoă
păratului german Wilhelm II în Ungaria Testamentul baronului Urs. încă ou nasiul staturilor oatolioe din Braşov, Paal asupra lui şi l’a lovit în partea stângă a
se întâmplă sub impresia oe a produs’o mai multe luni înainte de mortea sa, neui­ Geza. La înoheiarea căsătoriei, el n’a ţinut pieptului, uoigându-1 pe loo. Autorităţile,
asupra Germaniei visita preşedintelui Re tatul baron Urs de Marginea a regulat lă- sâmă de ritualul bisericesc, oi s’a presentat cari au fost avisate de acâstă crimă, au
publioei francase Felix Faure la Peters- sămentul său şi a predat intriga sa avere, ou mirâsa 6a numai la conducătorul de dispus imediata arestare a criminalei şi
burg. de vreo 50,000 fl. capitlului metropolitan din matrioule. Consiliul de direcţiune al sta­ înaintarea ei la parchet.
F6ia cehică scdte la ivâlă din toastul Blăşiu în soopurl de cultură şi filantropice. turilor oatolioe (la propunerea episcopului
Musica militară va ooncerta mâne sără,
regelui Umberto, oă „a uitat ou totul de Conform testamentului, averea e menită Majlath) a pornit din oausa acesta oeroe-
Duminecă, în pavilionul de sticlă dela otel
Austro-Ungaria, ridicându-şl paharul numai pentru stipendii pe sâma copiilor de foşti tare în oontra profesorului, âr sfirşitul a
„Pomul verde". Începutul 7’/ Are. Intra­
pentru prietenia între Germania şi Italia“. grăniţerl din oomitatele Sibiiu, Făgăraş şi fost, că profesorul din oausă, că a trăit 2
rea 20 cr.
Cât despre visita lui Wilhelm 11 în Hunedora. Pănă şi de biblioteoă s’a îngrijit într’o căsătoria încheiată numai înaintea
Ungaria „Ndrodni Listy nu se pronunţă în răposatul, luând disposiţiile de lipsă. forului civil, a fost dat afară din post.“ — Misiunea română la Stocklolm. Misiu­
u
nici un fel asupra însemnătăţii ei, oi face Hotărîrea aoâsta s’a adus în 13 Septemvre. nea română însăroinată de Regele Carol
Convertire. Ni-se sorie: „D-nul loan
numai polemică ou cele ce spun c}' ar0 le Ea va servi oa o leoţiă pentru toţi aoeia, spre a saluta pe M. S. Osear al II-lea, Re­
Stoilla, inspector la banca de asiguraţiune
nemţesc! atât de la noi oât şi din Germa­ oarl deşi se află în posturi confesionale, gele Suediei şi Norvegiei, care va celebra
„Transilvania" în Arad, fiul preotului ro­
nia. Spre a le combate f6ia oehă se pro­ cuteză a desconsidera canonele şi porun­ astădl Sâmbătă la 6 (18) a. o., aniversa­
mân Şerban Stoillă din T.-Butin, s’a logo­
vocă la (jisele de odiniAră ale lui Kossuth cile biserioescl. rea a 25-a a suirei sale pe tron, a sosit
şi la cele oe a spus Kasics în consiliul comunal dit (filei© aoestea ou d-ra Elisabeta Molnar, Producţiune şi petrecere în Rotbav. In Marţi la Stookholm. Aoâstă misiune se
din Budapesta, pentru a protesta oontra pri­ fiica unui Maghiar de religiunea reformată compune din d-nii Al. Beldiman, ministru
din Arad. Logodnica însă, pentru a ÎDtra comuna Rotbav, din oomitatnl Braşovului,
mirii solemne a împăratului german. Kasics plenipotenţiar al României la Berlin; co­
în voia fiitorului ei soţ, a eşit din sînul s’au dat în 24 Aug. v. c. o producţiune
anume a (jis între altele: „Viitorul aparţine lonel Coslinski şi Eug. E. Stătescu, ataşat
bisericei reformate şi a primit religiunea şi petrecere, despre care primim un raport
Slavilor, âr nu Germanilor. Şi dăcă actua­ de Legatiune. Misiunea a fost primită alal-
nAstră cea drept oredinoiosă răsăritenă ro­ plin de laude centru poporul şi conducă­
lul Ţar rusesc, favorabil şi nouă Maghiari­ tăerl în audienţă oficială, de cătră M. S.
mână, Intrând în sinul naţiunei nostre. torii săi din Rotbav. Producţiunea s’a în-
lor, se împacă eu Polonii, Slavii se vor Regele Osoar al Il-lea.
Acesta este un oas rar şi dovedesoe băr­ oeput la 8 ore sera în sala dela birtul oel
dovedi oa eliberatorii noştri din jugul ger­
băţia tînărului logodnio, care merită a fi mare. Deschiderea a fâout’o d-1 învăţător Lupii în Rusia. O revistă de istoriă
man".
felicitat din partea nAstră împreună cu lo­ G. Fulea, care urcându-se pe bină anunţa naturală a operat o numărare aproximativă
godnica sa“. începerea producţiunei. S’a juoat piesa a lupilor în imperiul Ţarilor: se pare, oă
S O i U S L E P I L E I . teatrală „Curoa", ou suooes forte frumos, sunt peste tot 175.000 lupi. Se pare, oă
Alegere de notar. Din Ursad ni-se fiind diletanţii des aplaudaţi. Au urmat
— 6 (18) 8eptemvre. ou tot răsboiul neîncetat oe se faoe lupi­
scrie cu data de 1 Septemvre n.: Plin de
apoi opt piese musioale, mai t6te aoom- lor, numărul lor nu scade, de-Are-oe pră­
Suveranii români la Ragaz. Regele şi bucuriă vin a vă aduce la cunoscinţă re- paniate cu violina din partea d-lui învă­
Regina României au avut ca Aspeţi, în tot sultatul alegerei de notar, ce s’a săvârşit dările făoute de ei sunt aceleaşi. Lupii
ţător G. Fulea ou ajutorul studentului sep- sfâşie pe an cam 180.000 vite mari, 560.000
timpul dela 23 August şi pănă la plecarea astăcjl în comuna nostră românâseă Ursad.
timan I. Stoioa, fliul învăţătorului pensionat oi, 100.000 câni, — oeea-oe face perderl
din aoea comună. Multe dintre piese au de peste 15,000.000 ruble. Afară de asta,
trebuit să fiă repetate la dorinţa publiou- în mijlocia sfâşie şi 150 de Amenî pe an.
Der cum se ivi Pavel şi întrebă, iert, frate, că sciu că nu tu ai făcut lui. In fine a urmat dansul. La miedul
ce-i şi cum, toţi încetară. Judele-i cele rele împotriva mea, ci trăsnitul nopţii s’a juoat de oătră 10 tineri oostu- Avis important. E de reoomandat, oa
să se ţină în familiă: Balsamul pentru sto-
spuse, că Radu datoresce bancei de vinars, care s’a încuibat în capul maţî „Căluşerul". „Bătuta" şi „Serba". La
mao al lui Dr. Roşa şi alifia de casă din
2230 fl. şi spesele de aeji fac 30 fl. teu în cei opt ani cât ai cătunit. Că petrecere au partioipat şi multe familii din
Praga, ca mijlAce de vindecare fArte bune
— Decă aşa stă lucrul, atunci, tu când ai mers de-acasă n’ai fost comunele veoine FeldiAra, Măerus şi Cris- şi probate. Se pAte procura din farmaciile
Domnule judo, poftesc se nu se li­ aşa. Etă, aci aude mai tot satul, tu bav, ba şi oâţîva Braşoveni şi AspeţI din locale.
citeze mai departe. Banii-i pun mi-ai voit rău, în rătăcirea ta, der România. D-1 D. Iaroa din Braşov, oare
eu, âr casa şi moşia poftesc se se Dumnezeu l’a întors spre bine. Tu încă a luat parte la petrecere cu familia,
La începutul anului şcolar.
scrie pe numele copiilor lui Radu, m’ai scos din vatra părinţilor mei, a ţinut poporului o vorbire, îudemnându-1
a nepoţilor mei, că Radu mi-e frate er DumneŢeu m’a dus la o comâră, să şi păstreze şi inbâscă limba oa oel mai Şcâla are menirea, de-a cresce,
bun, suntem dela un tată şi dela o din care făcui biserica şi cumpera-i scump odor. D-1 Iaroa a fost forte aplau­ seu de-a forma 6menî deştepţi, har­
mamă. Pănă Radul va trăi, are drept moşia boerăscă, şi tot din combra dat. Aşa ni-se descrie decursul aoestei pe­ nici şi folositori, desvoltându-le fa­
se lucreze moşia şi se trăescă de aceea rescutnpăraiu afli moşia şi treceri şi producţiuni poporale. cultăţile spirituale şi înveţându-i a
pe ea, der de ar muri şi el şi copii casa, pe care era cât p’aci se pună cugeta bine, a vorbi corect, a-şî es*
lui, atunci, poftesc se se scrie pe mâna Jidanii. Acum jură-te în faţa „Selăgiana", noua banoă românesoă, prima cugetele în scris, a face so­
biserică, se fiă o preotului, pentru satului, că nu-i mai bea, şi vino oe s’a înfiinţat în Şibou, îşi va începe ac­ coteli, aşa ca se nu pâtă fi înşelaţi
tivitatea sa în 20 Sept. n. o. Depunerile
care lucru va ave se facă în tot că-ţî dau 2 boi, 2 vaci şi 30 de oi de alţii; învaţă mai departe a cu-
1
anul slujă de 2 ori pentru sufletul se fii erăşî cum ai fost odată, — nu la aoâstă banoă se fruotifioă cu 5 / %- — nosce minunile naturei, precum şi
2
tatii şi a mamii. c6da satului, ca acum. De asemenna s’a desohis şi în Nădlao o nouă frumseţile ei. Tot şcâla, dâcă e con­
u
bancă românescă „Nădlăcana .
Dicend acestea, scdse din şer- Şi s’a jurat Radu şi s’a făcut fesională, îl face a cunâsce pe Dum­
par 2500 fl. şi-i le puse acolo pe om ca 6menii şi prinse şi el a cânta Scâla română din Sofia. In oursul nezeu atotputernicul, care-1 susţine
masă înaintea domnilor, âr ei scriseră cu frate-s’o din strană: „Domne anului scoRr 1896 — 97 soAla română din şi dela care are tot binele şi astfel,
precum pofti el. strigat-am cătră tine aucji-mă, aucji- Sofia, oare are 4 clase, a fost frecuentată nobilitându-1, îl face religios.
w
Vecjend Radul acâstă faptă a mă D6mne . Şi: „De te vei uita la de 62 băeţl şi 50 fete, dintre cari 56 băeţî Precum marmora nepoleită nu
lui Pavel, rupse într’un plâns şi fără-delegî, Dămne, cine va suferi, şi 40 fete au treout ou succes, clasele lor. are nici un preţ, aşa nu are preţ în
rugă pe frate-s’o de iertare. Er Pa­ că la tine este milostivirea!" 12 elevi şi anume 7 băeţl şi 4 fete au ter­ Ţiua de ac}I nici omul fără învăţă­
vel îi întinse mâna şi-i Ţise: Te Ion Pop Retegannl. minat oursul olasei a IV-a. tură. Din contră însă, învăţătura ri-