Page 25 - 1897-09

Nr. 198-1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5

3
■dica pe om la o trâpta de egalitate neajunsuri, căci necum poporul, dâr Victor Mibalyi la ârele 7 / diminâţa, în­ Apel literar.
4
cu ceilalţi. Afi! fiiul plugarului pote nici măcar fruntaşii, bărbaţii cu carte soţit de Rvds. Dn. canonic G-avrilă Pop a
încă în decursul aoestui an voeso a
se ocupe meseria, pe care o ocupă ai poporului nostru, nu se puteau sosit înaintea sântului locaş în trăsură des­ pune sub pressă „Dietetica poporală lu-
11
şi nobilul, dâcă are seiinţa şi învă­ însufleţi pentru o asemenea între­ chisă trasă de 4 cai. Poporul şi elevii de orată anume în interesul modului de viâţă
ţătura de lipsă. prindere, ba precum se vede s’au şcolă erau aşeclaţl în 2 rânduri de amân­ a ţăranului econom.
Seiinţa face pe om, nu puterea. aflat şi de aceia, cari au lucrat chiar două părţile drumului de cătră Blaşiu, sub Operatul deja a treout şi peste oen-
surarea Asooiaţiunei Transilvane, ou al oă-
Prin sciinţă se face omul membru în contra înflorirei reuniunei. Unde conducerea harnicului lor învăţător T. Pă-
reia ajutor se va tipări.
folositor societăţii, naţiunei şi ţerei mai pui apoi stăruinţele contrarilor, năzan; astfşl au întimpinat pe bunul lor
Cartea în special se va ooupa ou ali­
sale. Ea e moştenirea cea mai pre- cari în tot chipul s’au silit, ca să păstor, salutându-1 cu cele mai entusiaste mentarea şi diferitele mânoărl, ou loouinţa
ţiâsă, ce o păte lăsa un părinte fii­ împedece înfiinţarea acestei reuniuni urări de „să trăâscă". higienică, cu îmbrăoămintea şi ou alte oon-
lor sei — este averea pe care furii şi să-i dea o lovitură de mărte chiar La intrarea în curtea bisericei, unde diţiunl de viâţă, aşa încât nu numai po-
nu o fură şi focul nu o arde. Din în primul an al înfiinţărei sale. era ridicat un frumos arc de triumf, cu porenii, dâr şi inteligenţii ou deosebire
preoţii şi învăţătorii noştri pot trage multe
•causa asta tbte popârele înaintate au Şi cu tăte acestea, „Asociaţiu- inscripţia în trei-colorl: „Bine a-ţl venit" folâse instructive dintr’ânsa.
avut cea mai mare grijă de şcoli. nea de consum“ din Făget s’a în­ — a fost întimpinat de d-1 Ioan Horşia, După oe alte esemplare, decât cele
De aceea şi noi Românii tre- fiinţat şi în primul an ea a luat un administratorul tractual, şi de cei concele- ce vor fi abonate nu tipăreso, rog pe cei
hue se avem cea mai mare grijă de avânt, ce am pute fiice că întrece branţl ai serviciului divin. Aci d-1 admi­ cari vrâu s’o aibă a se abona la subscri­
sul prin postă păuă în 30 Septemvre st.
îşcolî, căci, pe cât de puţin preţ se şi e mai promiţător chiar şi decât nistrator tractual prin o vorbire scurtă,
v. a. o.
pune pe un om neînveţat, întocmai avântul băncilor năstre. S’a înfiin­ dâr bine simţită, bineventâ pe Escelenţa
Despre aparinţa cărţii vor fi înounos-
aşa se pune puţin preţ şi pe un po­ ţat cu un capital numai de 21,530 Sa în numele comunei bisericescl Sâncel. oiinţaţl prin fiiaristioă.
por neînveţat. Poporul, care nu iu- fi. Dintre aceştia însă, 17,186 fi. s’au Escelenţa Sa, răspundând, îşi esprimâ mul-
Cartea va fi ilustrată ou mai multe
besce învăţătura şi nu înaiateză în spesat cu edificarea unei prăvălii şi ţămirea, că are de-a da cea dintâifi bine­ figuri în text, cu tâte acestea preţul unui
sciinţă, este întrecut de celelalte po­ comerciul aşa-deră a rămas a se face cuvântare şi de a împlini primul act de esemplar spedat pe postă va fi numai de
por e. numai cu un capital de 4344 fi. După sânţire în archidiecesă chiar aici, în acâstă 85 cr. Acesta dâcă se trimite antioipativ
se primesoe eu mulţămită şi se ouitâză.
Este adevărat, că în asămănare acest capital deja în primul an de comună frumâsă şi compactă.
Dela sprijinul, ce mi-se va da din
cu trecutul ne aflăm şi noi pe calea gestiune Asociaţiunea a avut un Intrând apoi în biserică, numai decât partea publioului româneso, va atârna şi
cea bună şi frumosă a progresului. profit curat de 5398 fl. 92 cr. s’a început s. liturgiă, la care pontificând însufleţirea mea de a lucra şi mai departe
Pe lângă tăte persecuţiunile din par­ In faţa unui resultat atât de însu-şî I. P S. Sa, însoşit de d-nii: cano­ pe terenul h’gienic-literar.
tea contrarilor, am ajuns să avem îmbucurător e uşor de înţeles, că nic Gavrilă Pop, Ioan Horşia, Vasile Smi- Bran (Torcavâc) la 13 Septemvre 1897.
şi noi afil un număr frumos de şcăle prima adunare generală a „Asocia- gelschî, preot în Sâncel şi Aurel 0. Domşa
Simeon Stoica,
11
de ale năstre, avem diverse reuniuni, ţiunei de consum din Făget, ce s’a din Blaşiu, âr ca diaconi d-nii: Dr. Aug. medic.
societăţi etc., car! tăte dovedesc, că ţinut în 10 Septemvre n. c., a fost Bunea şi Laurenţiu Pascu. Cântările litur­
am păşit în calea cea bună a pro­ cât se pote de însufleţită. După cum gice au fost esecutate de un cor improvisat ULTIME SOIRI.
gresului. Der atâta încă nu e des­ aflăm dintr’un raport al „Dreptăţii", de câţl-va învăţători sub conducerea d-lor
tul; pentru a ajunge la ţinta dorită, din care împrumutăm aceste date, Nicolau Ionaş şi Aton Papiu, profesori de Viena, 18 Septemvre. Ţ)iarul
„Ostdeutsche Rundschau" a fost con­
se recere încă multă jertfă, abnega- la adunarea, care s’a ţinut sub cerul cântări.
ţiune şi muncă. liber, a luat parte lume fărte multă. După cetirea s. Evangelii, Escelenţa fiscat, fiind-că îndemna la cea mai
învăţământul numai acolo păte A ţinut o vorbire mai întâiu d-nul a ţinut o frumosă predică cătră poporul vehementă obstrucţiune.
progresa şi produce răde, unde po­ protopop Sebastian Olariu, directorul adunat, de care era literalminte plină Intre majoritate şi guvern în
porul este prietinul învăţământului. esecutiv al băncei „Făgeţiana", ară­ acâstă mare biserică. sferşit s’au stabilit măsurile ce vor
Nu ajunge, ca cineva să-şî trimită tând neajunsurile, cu cari a avut Terminându-se s. liturgie, a urmat sfin­ fi aplicate contra obstrucţiei Nemţi­
fiiul la şcolă, ci să se şi intereseze, de-a lupta acâstă asociaţiune, er după ţirea apei, după care stropindu-se s. bise­ lor în general şi contra obstrucţio-
ca ce face fiiul său la şcolă, ce în­ aceea vorbi d-lTomaiZaweş, directorul rică, s’au botezat toţi credincioşii. niştilor în particular.
vaţă şi cum se părtă acolo. Câteva esecutiv al Asociaţiunei de consum, După serviciul divin, Escelenţa Sa a Constantinopol, 17 Septemvre.
cuvinte cătră învăţător, prin cari care spuse, că pentru a consolida cercetat pe mai mulţi fruntaşi ai comunei, Tractatul de pace între Turcia şi
părinţii să caute a se informa despre tot mai mult acâstă întreprindere, făcând prin acâsta mare bucuriă întregului Grecia în sferşit a fost încheiat. Afiî,
purtarea şi diliginţa băiatului, costă s’a decis a se înmulţi capitalul social la popor. A cercetat scâla. A întrebat de nu­ Sâmbătă, va fi iscălit de beligeranţi
puţină ostenâlă pe părinţi, pentru 30,000 fl. împărţiţi în 1200 acţiuni de mărul elevilor obligaţi şi a îndemnat pe şi de representanţii puterilor.
băiat însă este o îndemnare puter­ câte 25 fl., âr firmei să ’i se dea în fruntaşii comunei, ca în viitor pe lângă cei Paris, 18 Octomvre. „Figaro"
nică vefiend, că părinţii lui se inte- viitor numele: „Gloria , societate co­ 2 învăţători, cari sunt acum, să mai insti- anunţă: La banchetul dat erî în on6-
11
eseza de el şi îl controleză. mercială pe acţiuni. tue şi un post pentru o învăţătâre. rea regelui siames ministrul de esterne
Sera, de esemplu, mama seu Circulaţiunea anuală a cassei a O masă în onârea Escelenţei Sale a Hanotaux a împărtăşit, că a primit
tata să întrebe pe băiat, ca ce a în­ fost: 820,462 fl. dat d-1 Vasile Smigelschi, preotul local, telegramă, care vorbesce, că pacea
văţat peste fii şcălă ? Să le vor- Profitul curat s’a hotărît a se luând parte tâte persânele, cari au oficiat între Grecia şi Turcia e încheiată.
bescă despre şcălă ca despre un loc, împărţi astfel: apoi întreprindătorul Ştefan Oltean, care a Trupele turcescî vor deşerta Tesalia
unde pot învăţa multe lucruri bune îndată ce Grecia va plăti prima rată
1. Fondului de reservă . . 539.88 reparat biserica, notarul ş. a.
şi folosităre decă vor fi atenţi. Aceste a despăgubirii de resbel, adecă 25
2. Remunerarea direoţiunei. 1390.- Sâra la ore a urmat petrecerea
cuminte vor pătrunde adânc în su­ Comitetului de suprave- cu joc cu un public nu tocmai număros, milibne franci.
fletul băiatului şi îl vor face să îm­ Bruxela, 18 Septemvre. Poliţia
ghere . ................................................ 115.- aşa că sala dela şcolă, în care s’a ţinut
brăţişeze şcălă cu plăcere şi să se 3 Conducătorului oomeroial petrecerea, nu era nici prea-prea plină, a isgonit pe socialiştii francesî Louise
ailâscă a învăţa tot mai mult, pen­ şi oomptabilul..................................... 110 — nici de tot de tot gâlă. Pentru mine a fost Midiei, Beauville şi Brusoridoux, cart
tru ca să aibă ce istorisi părinţilor. 4. Personalul de prăvălie . 87.04 tocmai bine aşa, căci cel puţin mi a ajuns veniseră aci se ţină prelegeri în
Aceste să şi-le însemne bine pă­ 5. La acţionari dividendă 6°/ 1291 80 folosul unor socialişti belgianl osen-
0 timpul să le joc pe tâte. şi se cam întreb,
rinţii, mai ales acum, la începutul 6. Dotaţiune estraordinară ce-i şi cum, ca omul candidat de-un diţî. Au fost însoţiţi la graniţă de
anului şcolar. fondului de reservă ............................ 460.12 „hymen". poliţişti cu săbii scOse, căci o mul­
Emiliu Frâncu, 7. Crearea unui fond, pen- Dâr mă tem, Domnule Redactor, că ţime iritată voia se-i scape.
învăţător poporal. tru ţinerea în stare bună a case- voiă mai avâ onâre să Vă raportez despre
lor societăţi’......................................... 405.— petreceri tot ca, „burlac", căci anul acesta L i t e r a t u r ă .
8. Profit transpus în oontul Următârele oărţl nouă se pot prooura
Reuniunea română de consum nu-s bucate „Domnule" ; dâcă eşti dascăl e
anului viitor . ..... ............................... 1000.-
din Făget. mai rău, că nu-ţl ajunge plata pe haine, prin Administraţia fâiei nostre :
Cu totul : ii. 5398.84 săpun, grâu. De aceea m’am hotărît să Curs complet de corespondenţa co­
Trebue să ne intereseze pe toţi Va să fiică pe lângă tăte greu­ amân pe dile mai bune; am noroc ca amâ­ mercială, de I. G. Panţu, prof- în Braşov.
mersul şi desvoltarea reuniunilor ro­ tăţile începutului, noua societate de natul şi cu nădejdea; şi tot cu nădejdea E o carte de mare folos pentru toţi câţi
mâne de consum, deorece pe terenul consum a dat acţionarilor un câştig trece an de an. E adevărat, că mi-au plă­ au legături comerciale. In ea se arată prin
economic acestea promit inaugurarea de 6%) P lângă fondul de reservă cut vre-o una, două, trei, dâr povestea reguli şi esemple, cum sunt a se face
e
unei nouă epoce între Români. de aprâpe o miiă de fl. şi pe lângă Ţiganului: nu sciu lor plăcutu-li-a de mine. tot felul de scrisori, de care are lipsă un
neguţător, un funcţionar de bancă etc. Un
Esperienţa de un an, ce au fă- profitul de o altă miiă fl. transpus Dâr haid’ să înşir cu numele pe domni- esemplar: 1 fl. 60 cr. (pentru România 4 lei).
cut’o în privinţa acâsta fraţii noştri în contul anului viitor. şorele române, pote că prin asta îmi voiii
„Curs practic de limba maghiară"
din Banat cu „Asociaţiunea de consum“ Acest resultat nu mai are lipsă atrage simpatia, — cam aşa fac şi alţii. pentru şoâlele poporale întocmit pe basa
din Făget, păte servi ca un puter­ de comentar. Românii să îngrijescă Dintre domne am vădut pe Dâmna A. noului plan ministerial de învăţământ şi a
nic esemplu de încuragiare şi imi­ a înfiinţa reuniuni de consum cât Domşa (Blaşiu), Stoian (Petrisat), Lita planurilor nâstre şoolare confesionale de
tare. Ţinutul Făgetului este cel mai mai multe şi pe popor să i îndemne (felod), Smigelschi, Marele, Prăţilă (Sâncel) Ion Bariu, ou ooncursul mai multor băr­
steril şi prin urmare şi cel mai să­ a-şî procura mărfurile de lipsă nu­ etc. Domnişâre? — Dâmnişârele Moldovan baţi de şoâlă. Partea I pentru anul I şi al
rac din întreg Bănatul. Bucate nu mai dela acestea. Făcând astfel, ne (Cergău mic), Bran, Marele, Truţa (Sâncel), IT de şoâlă. Editura autorului, 1897. Pre­
ţul 16 or. După oe Abecedarul maghiar
se produc mai nicî-odată atâtea, ca vom pută şi noi emancipa măcar în Săbăduş (Pânade), Schiau (Iclod), Popescu lucrat de d l I. Dariu împreună ou inspec­
să fiâ de ajuns pentru muncitori, parte de sub esploatarea străinilor. (Feisa), Langa (Tătârlaua\ Trif'u (Făget) şi torul reg. Franoiso Koâs a îuoetat de a
aşa că locuitorii sunt siliţi a-şî ago­ încă câte-va Domne şi Domnişore străine, mai apărâ în ediţiune nouă, d-1 Dariu a
nisi pânea lor ca muncitori pe ia dâr eu ocupat de alte gânduri „seriâse", oompus un nou Abecedar maghiar inde­
pendent de oel amintit şi superior aceluia.
ocne, ori ca tăietori de lemne prin Sâivtîre de biserică. m’am „cam" zăpăcit şi am „cam" uitat; Nu este 8şa dâră a se oonfunda Abeoeda-
v
pădurile erariale din jur etc. Va să De lângă Blaşin, Sep. 1897. de aceea mii de scuse. rul presant al d-lui I. Dariu cu oel lucrat
fiică terenul pentru înfiinţarea unei In vara acâsta s’a reparat din temeliă Mi-a spus cassarul, că s’au adunat de d-nii Fr. Koâs şi V. Goldiş.
reuniuni de consum aici era mai biserica română gr. cat. din Sâncel, lângă 46 fl. 70 cr., din cari ar resulta peste 30 fl. „Gramatica limbei românesc! (Fo-
41
puţin potrivit ca în multe alte ţinu­ Blaşiu. Isprăvindu-se t6t.e lucrările, Dumi­ venit curat în favorul bisericei. netioâ şi ortografie, etimo ogie, siutaosâ,
!
turi de-ale nostre. necă în 5 Sept. n. c. a urmat sfinţirea bi- Er acum obosit de friguri, — ce fiă stil) întocmită în două cursuri concentrice
Afară de acestea, reuniunea de sericei, despre care vrâu să vă raportez. vorba între noi, le-am chiar de atunci, — pentru şoolele poporale de 1. Dariu, oursul
consum din Făget fiind cea dintâiu Timpul încă a ajutat, ca acâstă ser­ vă rog daţî-ml voiă să închei, lăsând pre II. Pentru anul V şi al VI de şoâlă, pen­
tru şoâla de repetiţiune, de adulţi, şoâle
reuniune de felul acesta în părţile bare să reuşâscă cât mai bine, fiind o di d-1 cassar să-şi facă socotâla cu cei ce au oivile, etc. Editura autorului, Braşov tipo­
bănăţene, a avut de-a lupta cu mari forte frumâsă. I. P. S. S. Metropolitul Dr. suprasolvit. Eu. grafia A. Mureşianu. Preţul 30 cr.