Page 26 - 1897-09

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 198—1897.
ţ
Câteva cuvinte despre locuinţă,. de grajdu şi de latrină (privată), La vr’o două cjile plâcă iar în pă­ Câlendaru.1 ©eptexxiânei.
căci decă ele sunt prea aprdpe, dure şi ia boii altuia cu jugul şi tânjala,
„Ce este mai preţios? atunci produc locuitorilor diferite ca să care acasă lupii ce s’or fi prins în SEPTEMVRE are 30 cjile. RAPCIUNE
„On6rea şi a fi sănătos '.
1
bdle, mai cu semă bole de ochi şi gropă. Răsuna pădurea de cântecele Ţiga­ Pilele Calend. Iul. t. Călend. Gregor.
( F i n e.)
de stomac. nului mulţumit, că d’aci înainte „ho să se
Curăţenia într’o casă este ceţ Este fdrte nesănătos de a sta hîmbogăţescă, chă ho să vândă numai piei Dum. 7 M. Sozente 19 Sidonia
Luni 8 f Nasc. Prăc. M 20 Eustachius
dintâiu lucru, care tace ca casa, în camere nouă, de curând spoite de lup"... Ajunge la gropă şi vede un Marţi 9 f Io chim şi Ana 21 Ap. Mateiu
orî cât ar fi de vechiă şi rău con­ sâu spălate, căci aburi varului de lup înăuntru. Cum să-l scotă afară? Se Mer. 10 M. Minodora 22 Toma Linius=
struită, se fiă plăcută. Curăţenia este pe păreţi produc de multe-orî dureri gândesce, se gândesce şi hai... ia tânjala Joi 11 O. prof. Teodora 23 Teci a
de lipsă nu numai în casă, dăr şi de cap, leşinuri şi une-orî chiar să omore lupii acolo... dâr — Ţiganul, Vin. 12 S. m. Auton 24 Gelert
afară prin prejurul casei: gunoiul morte. tot ţigan şi în diua de FascI — nu scote S&ur. 13 Corneliu Sut. 25 Cleopa
trebue aruncat departe de casă, căci Luminarea camerei de locuit jugu dela tîujală ; aşa, că cum face, cum
din el se produc diferite băle, care schimbă aerul şi-l incălcfesce. Lu- drege, el scie, că-şl bagă jugul după cap S u r s a d e B u o u r e s o l
contribue la scurtarea vieţei. minele de său şi de ceră sunt fdrte ş i . . . hai! cade singur peste lup, care vă- din 15 Septemvre n. 1897.
Pentru ca aerul se nu fiă stri­ nesănătose, căci dau un miros greu, 4ându-şl musafirul începe a se linge pe Scad. Cu
cat, în cameră nu trebue a ţine pa­ care inspirat irită plămânii. bot... Bietul Ţigan nu soia ce să mal facă 'V a l e r i Do­ bânda. cup. bani
gata
seri (găini) seu alte animale, după Cele de stearină (spermacetă) când se gândia c’o să se ducă pe copcă...
cum au urîta datină ămenii de pe sunt mai bune, căci nu irită plă­ şi în urma lui o să-i rămână pe drumuri o Rentă română perpetuă 1875 &7o Apr.- oct. 103 «/,
Renta amortisabilă .
.
.
.
%
ioi.Vj
la sate, de a sta cu paseri şi cu alte mânii şi nu vatămă vederea. spuză de dănciucl „ „ (Impr. 1892 . . . 5 5% lan,--lnl. 100. v,
animale în casă. Asemenea este stri- Luminarea cu gaz lichid (pe- ne ’nţoliţl „ „ din 1893 0% » V 100.'/,
„ „ 1894 int. 6 mii.
căcios de-a ţine flori în camera de troleu) este cea mai bună atât pen­ şi nemâncaţi!... „ „ (Impr. de 32. / mii. 6°/o Apr.-Oct,9« V,
1
4% lan.-lnlie 88 V,
2
durmit, căci ele absorb oxigenul şi tru vedere, cât şi peDtru plămâni. Ii tremura inima şi începu să se roge „ „ (Impr. de 50 mii. 4°/o 89.'/ 4
„ „ (Imp. de274 m.1890 n n 9a V,
dau accidul carbonic, care este fbrte Pentru plămâni este un bun leac, de lup să nu-1 mănânce. Şi plângea, şi „ „ (Imp. de 45 m. 1891 n> jî n 90.7.,
4%
vătămător sănătăţii. Să nu se usce căci se întrebuinţeză ca medicament plângea haramina: „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4°/„ 89 74
„ „ (Im. de90rril. 1896 4% v » 90 —
rufe şi asemenea să nu se calce al­ contra bolelor de piept. Cel dintâiu Hoalheu, lupule, zău ... Oblig, de Stat (Conv. ruralej. 6% Mai-Nov. 102.7,
10
-- .-------
bituri său alte vestminte în camera care a întrebuinţat gazul lichid (pe Să mă bată Dumnedău Oblig. Casei Pensiunilor fr. 800 5°/° lan,-lnl. 974/4
Oblig, comunei Bucurescî 1888
de durmit. troleul) ca medicament la bdlele de Dacha ţ’am vrut ţie rău... „ „ ,. din 1884 5% lai- Nov. — i —
„ „ „ din 1888
Casa trebue spoită cu var, căci piept, a fost doctorul Rene Blache, Heu ham vrut să fac ho scară ., „ „ din 1890 5% lnn.-Dec. ---- .------
varul este un bun desinfectant, înlă­ în anul 1880, şi care a dat resul- Să te dhau din gropă-aiară, Scrisuri fonciare rurale . . . 5% Mai-Nov. 98 A
5 % lan.-lnlie 92. /„
turând mulţi microbi ai diferitelor tate miraeuldse. să fiă bine, „ „ urbane Bucurescî 6°/o -----.-----
6°/«
băle. Este forte nesănătos a zugrăvi Aşa-der una din condiţiunile cele vai de mine ... V )> » » „ „ „ Iaşi . . 6 % » ;; » )) 88.7a
camerile cu vopsell vere}!, căci co­ mai principale pentru o sănătate şi Oblig. Soc. de basalt artificial 6% » »
V.N.
lorile acestea conţin arsenic, care o vieţă perfectă, este a ave o bună Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. ----
Răăulescu-Codin.
este o otravă fdrte tare, şi inspirând şi sănătdsă locuinţă. Banca Naţion. uit. div. 86.-- 500 într. v. 1850
Banca agricolă................................ 5C0 150 v. 331.—
acel praf îp organele respiraţiunei, Dacia-iiomânia uit. div. 35 lei
Prof. Or. E lefter eseu 200 într. v. 413 —
produce cele mai grave boîe. Ca I BSS e. Naţionala de asig. uit. div. 48 lei 200 463.--
Soc, Bazalt. Artif. uit. div. lei 30
350—
250
Când într’o cameră locuesc mai Soc. Rom. de Constr uit. div.151, 250 167 —
multe persOne, este bine ca dirni- Anecdote poporale din fVîuscel. Odată mergea un baron cu un Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 105—
100
4
„Patria" Soc. de asig. uit d. 4 iei
-----.------
neţa, după ce au stat ferestrile des­ (După „Şcola Modernă“.) student pe-o stradă. Trecend pe lângă Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 ----
„ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100v
chise cel puţin două 6re, în urmă ei un străin, baronul întrebă: „Cine Soc. de fur. militare u. d. 60 lei M u ---- .------
---- .-----
să se stropescă prin casă cu o so- I. este acest străin?" — „Nu-fi cunosc", „Bistriţa soc. p. f. hârtii 30 y 1 iOOC -----.-----
14
Societ. p. const. de Tramways
luţiune de acid fenic seu carbonic de Se duce un puiii de ţigan să fure răspunse studentul. După cât-va timp 20 iran ci aur 3(v :> ))
3 la sută; adecă se se pună trei prune din grădina unui Român, der hoţu se întâlnesc cu un an alt străin.
grame de acid fenic într’o sticlă cu de păgubaş îl vede şi, punând mâna pe el, „Der acesta cine este?" întrebă ba­ S C O M P T U R Î :
apă de 100 grame, şi să stropescă îi trage o păruială de vedea numai stele ronul. — „Nici pe acesta nu-1 cu­ ‘ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
prin casă. Acestă soluţiune este bună verdl... Aude tatăl danciului păţărania nosc", răspunse de nou studentul. Banca naţ. a Rom. &7o Paris . . . . 27o
si în caşuri de băle epidemice, cum fiu-său şi, bai... pornesce la primar, să-l — „D-ta cunosc! numai proşti şi Avansuri pe efecte 67o Petersburg . . 4A7o
e anghina difterică, variola său văr­ facă el pe Rhumânica.. . „pănă n’o mân- nebuni, adause baronul cătră stu­ Casa de Depuneri 5'/, Berlin . . . . . . . 8%
.
.
Londra .
.
Belgia .
8 / 0
2 %
satul, tifosul etc., căci curăţă şi în­ cha, hapă să nu bhea". Spune şi spune dent. — „Da, cunosc pe domnul V iena....................... Elveţia . . . . 3 7î7o
lătură microbii. In cas când nu se Ţiganul totă şiretenia de i-se urîse şi pri­ baron", replică studentul. — L.
pote găsi acid fenic, din causă că marului cu utâta gărăială pe capu lui. Vă- Cursul Ba bursa alin Usens.
nu ar fi vr’o farmacie, cum e mai dând primarul, că Ţiganul n’avea martor, MULTE SI m TOATE. Din 17 Septemvre 1897.
cu semă la sate să se pună pe o bu­ şi nici nu-1 lasă în pace, ce se gândesce ? * Renta ung. de aur 4% . . . . 122.05
cată de tinichea (blechi) şi să se chiemă pe danciul bătut şi-l întrebă, în Renta de cordne ung. 4% • - • 99.35
1 ,)
pună în mijlocul casei şi să se torne audul tuturor: Anecdotă. Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / / - 121.—
0
2
peste ea., aşa cum e fierbinte, oţet — Bine, mă haramina dracului, tu Impr. căii. fer. ung. în argint 47 °/o 101.80-
2
amestecat cu usturoiu (aiu) sdrobit. acolo erai când te-a bătut creştinu ăsta ? Un om, care nu soia ce să facă din Oblig. căii. fer. ung, de ost. I. emn>. 120.85*
Arborii împrejurul casei sunt pentru Dănciucul, fără se gândâscă, răspunde fiiul său, îl închise într’o odaie singur şi Bonuri rurale nngare 4% • • « 97.35
sănătate ca şi apa. In locurile unde repede: acolo îl dădu o baoovnă, un măr şi un Bonuri rurale croate-slavone . . 98.30
ban de aur. Tatăl îşi făcu soootela aşa:
sunt umecjelî mari, este bine de-a — Bha nhu heram haoolo. nu, mân- Imprum. ung. cu premii . . . 155.50
se planta brac}! (pini), pentru că ab­ chate-aş; nu heram, zbău, Numa’ haveam dâoă copilul ia reîntoroerea mea va oeti Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.—
din oarte, atunci îl fac preot, decă va 1
sorb umecjâla. da gând să mă duc ! . . . Napoleondorl......................................9.52 / 2
In camera de durmit să nu fiă ŢI. mânoa din măr, îl fuo eoonom, er dâcă se Mărci imperiale germane . . . 58.67V2
căldură mare, mai cu semă ierna; va juca cu banul, atunci îl fac bancher. London vista................................. ..... i 19.75
Un Ţigan venia pe un drum lung... Când tatăl ee resntbrse afla pe copil ce­
este bine ca căldura să fiă plăcută, Paris vista.......................................... 47.47'/ 2
lung de tot. Purta de gât o traistă plină tind în oarte, banul îl puse la busunar, er
se nu trăcămai mult de 16°—17° cu stenglierî de mămăligă şi era îmbrăcat Rente de cordne austr. 4% • • 101.70
(Reaumur). aşa de frumuşel că ... îi curgea harta- mărul era aprdpe mâncat. Văcjend tatăl Note italiene............................................ 45.10
Resistenţa la frig este în raport aoâsta, făcu din fiiul său un advocat.
palele şi cânii făcură nuntă după e l . . . de CursasB pieţei Braşov.
cu etatea şi puterea omului; astfel
drag ce li-era!... Ajuns în sat, se strînge Din 18 Septemvre 1897.
copiii şi bătrânii sunt mai mult es-
unu şi altu să-l tocmâscă la lucru, dâr Ţi­ Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Bunonota rom. Oump. 9.49 Vând. 9.51
puşl la răcit, de aceea trebue cău­ ganul era leneş dăia „de-i pasă pământului
tat, pe cât este posibil, ca ei să când stă". La întrebările ce i-se făceau, Din 17 Septemvre st. n. 1897. Argint român. Oump, 9.44 Vând. 9.46
aibă cameră căldurosă şi aşternut Napoieond’orl. Oump. 9.51 Vând. 9.52
Ţiganu se făcea că nu pricepe. Atunci îl Galbeul Oump. 5.60 Vând. 6.65
cald; der în orî-ce cas nu este bine Măsura V aluta
a deprinde pe copii în prea mare întrâbă unu: sâu C a l i t a t e » . austr. Ruble Rusesol Oump. 126.— Vând. —
— Da bine, mă, cioră, tu n’ai nn greutatea Mărci gemane Oump. 58.30 Vând. —
căldură, căci atunci sunt prea mult meşteşug ? fi. | o r .
espuşl la răcălă. Ţiganu, ne’nţelegând se întrâbâ Ru- Lire turcesc! Oump. 10.60 Vând. —
Sobele cele mai bune sunt ace­ 1 H . L . Grâul oel mai frumos 9 20 Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75
lea, cum se fac în România, de că­ mânu, răspunde: I? Grâu mijlociu . . 8 60
— Ce-ai dis, Rhumânicho? Meşte­ Grâu mai slab . . 8 20 C u r s u l S o s u r i l o r p r i v a m
rămidă şi cu olane; căci acelea nu 70
şug ... bai ? Grâu mestecat . . 5 din 15 Septemvre 1897
numai că dau o căldură plăcută, der Săcarâ frumăsă . . 5 60
Hea!... şi heu ... oump. vixui<u
aeriseză şi casa, adecă curăţă aerul V Săcară mijlooiă . . 5 40 Rasilica . . . 7 .— 7.20
din casă. Sobele de tuciu seu de Horn chu două meşteşuge : Orz frumos . . . 4 40 Credit . . . . 198.60 199—
fier sunt fdrte năsănătdse, căci dau Beau tuthun şi ’njur de cruce! ... Jî Orz mijlooiu . . . 3 80 Olarv 40 fi. m, c. 69. - 60—
Ovăs frumos . . . 2 60 Navig. pe Dunăre 1F-6.— 162.—
o căldură prea mare şi repede, care III. Insbruck . . . . 2 8 229.20 0
Ovăs mijlociu . . 2 40
bate la cap, şi absdrbe tot aerul cel Audise un Ţigan pe totă lumea văi- Cucuruz . . . . 4 — Krakau . . . . . . . 27.70 28.70
23.50
22.50
Laibach .
curat din casă. In casele, unde sunt eărindu-se din pricina spurcăciunilor de Mălaiu......................... 4 80 Buda . . . . 6 2 63.50
—
sobe de tuciu seu de fier, este bine lupi, hărtăpaniseră pănă la una din vitele Mazăre . . . . . 10 — Palfiy . ... ---.--- ---.---
Linte ........................... 14 — Crucea roşia austr, . 19.25 20—
de a se pune sub sobă seu pe sobă creştinilor. Ba într’o di, mergând şi el la dto ung. 10— 10.30
Fasole........................... 6 20
un vas cu apă rece. lemne îa pădure, rămase cu sania în drum, dto ital. 12.- 12.50
> 7 Sămânţă de in . . 7 — Rudoif 26.50 27.60
Să nu se pună nicî-odată ca­ că boişorii lui se duseră pe gura lupului, Sămânţă de oânepă . 4 80 Salm 72— 73.- -
n
Salzburg .
28—
pacul de. sobă, adecă să nu se o- fără să-l mai întrebe şi pe el. D’aia se şi Cartofi.......................... 1 3 0 St. Genois . . . 27.=- 80.- -
79.25
prescă curentul aerului, căci este hotărăsce Ţiganul să scape lumea de lupi, Măz^riche . . . . — — Stanislau . . . . 4 3 4 — 5 —
1 kilă Carne de vită . . . — 48 Trieitine 47,?/o 400 ra. c. 149— 153—
fdrte periculos, şi din acestă causă ş i . . . într’o di, ce-i vine în gând ? Plecă în
Carne de porc . . . — 53 dto 4°/ 50 68.— 72—
0
se întâmplă multe nenorociri. pădure, face o gropă adâncă şi bagă în- > > Carne de berbece . . — 32 Waldstoin 57— 60—
dto de 10 franci
Camera de locuit trebue să fia năuntru un purcel, cu care să facă pe lupi 100 kil. Său de vită prospăt 17 — Banca h. ung. 4% ---— _
,
cât se pdte de departe de bucătăriă, a se cărăbăni în gropă, )> Său de vită topit 22 — •