Page 29 - 1897-09
P. 29
MIE» tiMitnjim „Sazeta" iese în flî-care di,
Sî TtoMTtfl Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, jplîţa rs?c S>. 30. Pe un an 12 fi., po şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scrisori anft-aniRît aa ia
px’.moM. ■- iJUwiwaripSe 53 « N-rii de Dumlnsoi 2 8. pe an.
Xtri/bnat si străinătate;
îSSeftAfE ta primase la Adml-
nlsiraţlunoîn Bi-nţov ţi. 3*. nx- Pe un an 40 franot, pe şăae
aiitijrâle Blruurl da «Buoolurt: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în 'v ier.CV: Jf. Durat, Stinrich N-rii de Dumineoă 8 franot.
Bthaitk, Rudolf Monte, A. Opptiikt Se prenumără la t6te ofioieie
Naohfolger; Inton Dppelîk, J. poştale din Intru şi din atară
Danncocr, în Budapesta : 1. V» si la dd- colectori.
9oldbtrgerg, Bckstnn Bornat; în Aîînnamemi pentru Brasot
Bueuresci: Âgenct Bavas, 3uo- adminiatraţiunaa, piaţa mare,
r,ursule de Eoumanio; tn Haoi- tărgul Inului Nr. 30 etagiu
burg: Kctroiyt <t Biebmann, I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Inuorţlunllor: o Reriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
garmond pe 0 ooldnă 8 er. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80er. timbru pentru o publi 2iT X J" Xu L22. 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai deso după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă şi Învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Reclame po pagina a 8-a o tele oăt şi inserţiunile sunt
ieriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 199. Braşov, Marţi-Iercuri 10 (22) Septemvre 1 8 9 7 .
Wilhelm II în Budapesta. situaţiunea interiâră din regatul un ristice ale pressei unguresc! ţite, oarî vor fi pătrunse de flacăra acelo
gar şi ajung la acelaşi resultat, asi Şovinisticul „ Budapesti Eirlap raşi gândiri şi sentimente, cărora li-am dat
u
Ungurii jubileză din nou. Şi de gurând sus şi tare, că decă nu le scrie în numărul său de Duminecă espresiune în aoest articul...
astă-dată- este în adevăr un moment va fi cu putinţă Ungurilor să împe- între altele: *
istoric de cea mai mare importanţă dece federalismul în Austria, ei pot ....Timpurile s’au schimbat şi împăra „Alkotmany de Duminecă are şi
11
, actuală, ce produce atâta însufleţire şi trebue să împedece, ca federaliştii tul german Wilhelm II, oa om ou minte el un articol scris cu mult mai so
şi mulţămire în capitala ungară. din Ungaria să nu ajungă de-asupra. mare, a înţeles, că ura neîntemeiată în bru şi mai corăspuncfetor realităţii
Organul oficios al guvernului S’a aflat însă o fâiă maghiară, contra Maghiarilor, pe oare au propagat’o decât articulele tuturor celorlalte toi
german caracterisâză acest moment care a avut curagiul, ca în mijlo (fiarele austriaoe ş profesorii germani ri maghiare. Declară îndată la început
;
istoric cjicend, că s’a împlinit o ve- cul paroxismului, ce l’a produs vi dicând acusaţianl în contra nostră, este un că „nu pâte se împărtăşâscă tendinţa,
chiă dorinţă a Maghiarilor, car! au sita împăratului Wilhelm în massele neadevăr şi o rea politioă. Căci Ungaria ce-o manifestă din incidentul visitei
văcfut intrând în capitala lor înflo- conduse de curentul şovinist dela nu pdte fi germană, oi numai maghi/xră. lui Wilhelm II, pressa liberală nera-
ritâre pe împăratul german, primul putere, să declare categoric, că nu Alianţa germană nu se pdte răzima în ţâscă şi jidană privitor la politica
potentat străin, pe care li-a fost dat p6te împărtăşi acea tendinţă, ce Austria pe Cehi şi pe Slavi, nici în Unga din lăuntru a monarchiei .
11
să-l salute serbâtoresce în palatul voesce s’o atribue pressa germană ria pe Saşi şi pe Valahi, oi ea va fi solidă
regal dela Buda şi care este tot şi maghiară liberală visitei împăra dâcă va fi sprijinită de Maghiari, dâcă se va Despre linguşirile şi tămăielile
odată domnitorul imperiului, pe care tului german cu privire la politica întemeia pe Ungaria. (!!) Căol doră în Aus foilor jidano - liberale cislaitane la
00
unul din cei mai însemnaţi bărbaţi interioră a monarchiei. Acdstă foiă tria, unde puterea şi hegemonia a fost în adresa Ungariei, (ţi autorul arti-
de stat ai lor, contele Iuliu Andrassy, se feresce şi ea de-a face vre-o alu- mâna & şepte mihone de Germani, aoest clului, că sunt înşelătorii. Şi conti
l’a ajutat se încheiă alianţă cu mo- siune la sdrtea naţionalităţilor din element (Germanii) nu s’a dovedit a fi des nuă aşa:
narchia de sub sceptrul împăratului Ungaria, der se vede totuşi din de- „Şoviniştii nemţi din Viena şi Ger
tul de solid policioesoe. Ungaria însă n’a
şi regelui Francisc Iosif. ducţiunile ei, că nu crede ca împă fost nicl-odată germană, niol chiar atunol, mania nădăjdueso, oă împăratul german va
In aceste cuvinte se cuprind ratul german să intervie în intere când gemea sub domnia austriacă numai găsi pdte sprijinitori pentru o intervenţiă
evenimentele istorice, ce au premers sul liberalismului jidovesc în Austria, funcţionarii şi armata simbriaşă a fost prietenâsoă ou scop de-a restabili libera
şi ce au urmat înfiinţărei dualismu de unde urmdză logic, că nici ji- atunol germană, acea armată, oare n’a pu lismul jidan în Austria. Asta este o îndoită
ua
lui austro-ungar pănă în c[i de dano-liberalii din Ungaria nu se vor tut învinge şi aoea biurocraţiâ, caro n’a ilusiă. întâi0. şi întâih împăratul Wilhelm
acf! Ele ne reamintesc luptele şi pută bizui în protecţiunea germană. nu va faoe niol oel mai mio pas îu intere
stăruinţele Maghiarilor şi îndeosebi Ungurii, ori cât de mult s’ar soiut să formeze stat. Am învăţat dela Ger sul jidano-liberalismului, ba el va aproba
mania să avem o armată poporală, şi pu
a emigranţilor lor în contra Aus- bucura de ceea ce se petrece acfî în mai curând prinoipiile lui Badeni, decât
. triei şi a posiţiunei sale de putere Budapesta, n’ar trebui să uite nici terea oreatore de stat a ideei naţionale liberalismul Nemţilor austriaol, oare nu este
numai Maghiarii sunt în stare să-o validi-
în Germania, — stăruinţe, ce au un moment, că energia şi hărnicia teze pe aoest pământ. Ungaria pdte fi nu altceva decât „gheşeftuire“ sub firma da
stat tot-dăuna în conivenţă cu ni- dmenilor lor politici n’ar fi putut mai stat-maghiar şi numai dâcă este deplin prinoipii liberale, aşa oă majoritatea austro-
suinţele statului prusian, de-a scăte nici pe departe să aducă lucrurile gerenană de odiniorâ în parlamentul austriac
Austria din federaţiunea germană şi pănă aci, dâcă nu li-ar fi ajutat aşa maghiară pdte avâ valdre de alianţă pentru nu era atât partid politic, oât mai mult un
Germania.
de-a o împinge spre jOrient, mutân- de mult constelaţia eurdpănă creată consorţiu de „gheşeftarii*.
du-i punctul de gravitare în Buda după bătăliile dela Sadova şi Sedan. Pdte-se dre închipui o alianţă a îm „Iu interesul unui astfel de partid
pesta. Să-şî aducă aminte de acesta, păratului şl imperiului german cu Saşii din împăratul german nu va mişoa nici cu de
Una pentru alta. Ca mulţămire căci constelaţia e schimbătdre şi vii Ardeal, său cu Sârbii, Valahii, Slovacii, getul oel mio; în aoest punot cercurile gu
pentru partea însemnată, ce a avut’o torul statelor nu p6te să se razime Croaţii? Ce folos ar avâ naţiunea germană vernamentale germane stau îu deplină în
influinţa Prusiei, după cailele desas- cu siguranţă, decât numai în mulţă- dmtr’asta şi ce garanţiă ar putâ oferi mi ţelegere ou împăratul; ba chiar şi mânio
trăse dela Koniggraetz, la înfiinţarea mirea poporelor sale, care nu se cile naţionalităţi marelui imperiu ? Dâr sta sul Bismarok e în aoâstă privinţă de aceeaşi
dualismului în monarchia austriacă, pdte dobândi prin forţă şi volniciă, tui şi naţiunea maghiară unitară este aiol părere cu Wilhelm li*. Reproducând ceea
primul ministru-preşedinte unguresc, ci numai printr’un regim sincer de la polele răsăritene ale Carpaţilor, o forţă ce dio (fiarele bismarokiane ou prilegiui vi
mai târejiu ministu de esterne, de dreptate şi libertate. politioă şi o putere, de care bucuros se sitei împăratului german în Ungaria, ajunge
care se tace atât de des amintire în ocupă bărbatul de stat şi diplomatul. De o a vorbi şi de ilusiunea uniunii personale.
naţiune de 17 mihone merită a se ocupa
momentele acestea, a conlucrat cu „Aoâsta este o speranţă deşârtă, (fi
00
La desminţirea, ce a adresat’o biu- şi a lega amiciţia cu ea, dâcă acâstă naţiune
marele cancelar german şi a contri (f’.arul partidului poporal, căci pentru Ma
roul de corespondenţă unguresc durelor în oeea oa privesoe statul e organisată şi
buit în mod însemnat la crearea ghiari menţinerea monarchiei pe basa de
dinăîntru şi din străinătate, privitor la afir solidară.
alianţei Germaniei unite cu monar la 1867 este mult mai avantagiosă, decât
marea (fierului antisemit vienes, „Deutsohes
chia dualistă. Cu cât mai german este împăratul uniunea personală, oare ar faoe să se ola-
Volksblatt" despre aserţiunea duşmănosâ,
Astăc}! împăratul Germaniei, vi- german, ou atât mai bine va înţelege, că tine posiţia de mare putere a monarchiei
sitând capitala ungară, săvîrşesce la ce ar fi făout’o ministrul ungureso de in Ungaria trebue să fiă stat maghiar. Şi el e în Europa.
terne Perczel faţă cu Românii, răspunde
rândul seu un act de recunoscinţă şovinist acasă la el, noi încă trebue sâ fim Este ou deosebire îu interesul Ger
faţă cu stăruinţele bărbaţilor de stut amintita foiă vienesă ou urmâtdrele carac şoviniştii la noi acasă. Dâcă nu am fi fost maniei, oa să menţină posiţia da mare pu
maghiari în direcţia, de-a lega s6r- teristice rânduri: şoviniştl, am fi intrat în „Reiohsrath“ şi u
„Nici nu e de lipsă a mai acoentua tere a monarohiei austro-ungare ...
tea acestei monarchii de sbrtea ma am' fi ajuns oa şi Austria, unde fiă-oare
relui imperiu german. îndeosebi, că noi susţinem in întregimea sa naţionalitate voesce să-şi creeze oâte-un „Ou oât mai puternioă este Austro-
14
raportul nostru. Ungaria, cu atât mai bine pentru Germania ,
Este deci, trebue s’o recunâscem, stătişor şi particularismul după provinoii
îndreptăţită bucuria Maghiarilor, că „Desminţirile date de cătră membrii şi naţionalităţi devine un perioul pentru a (fis Bismarck...
oabinetului Banffy de mult nu se mai iau Spunând apoi, că Germania şi
prin visita, ce-o tace puternicul dom Germania. Şovinismul german a creat uni
nitor al Germaniei capitalei ungare, în serios din partea nimărui. Guvernului tatea germană şi Hohenzollernii au stat în împăratul ei au torte mare trebu
maghiar firesce câ-i va fi neplăcut, dâoă fruntea ei, de atunci pdrtă cordna împără- inţă de pace pentru realisarea unor
se recunosce rolul important, ce-1
acum în prâjma visitei regelui Carol la Bu tâsoă. Şi pe Ungaria şovinismul maghiar a anumite scopuri, „Alkotmany“ con
j6că Ungaria ca factor de sine stă
dapesta i-se demască planurile în contra Ro tinuă :
tător în politica monarchiei habs- deşteptat’o din morţi, el a fâout’o puter
mânilor din Ungaria. De aceea însă nimeni
burgice. nică, pe capul Habsburgilor stă corona „împăratul german doresoe să întru-
nfi va fi aşa de naiv, oa să crâdă într’o
Firesce, că după firea lor şi în maghiară în modul oel mai solid şi de când nâsoă t6te puterile într’o ooaliţie, oare ar
ţinută amicală a stăpâuitorilor maghiari
urmarea nisuinţelor lor, Maghiarii sunt regele Francisc Iosif ţine cu şoviniştii ma fi îndreptată oontra Engliterei; ou alte cu
faţă cu Românii. Faptele au dovedit, că
fbrte înclinaţi de-a esagera şi impor ghiari, de atunci ca (Ungaria) a devenit o vinte, împăratul german vrea să dobândâscă
tanţa acestei visite împărătesei, şi Românii pentru orî-ee manifestaţie a vieţii mare putere in Orient. colonii nouă mai ales în Africa pe sâma
mai ales se silesce pressa maghiară lor naţionale sunt treotaţl în Ungaria de Aşa-dâr la flaoăra însufleţirei Buda Germaniei, âr întru realisarea acestor opin
a tălmăci acea visită în favorul po fapt ca şi nisce trădători de patrie şi pestei maghiare se înoălcjesoe amiciţia ger- tiri oea mai mare pedecă îi este Englitera.
aoesta fapte nu pot fi desminţite prin niol
liticei de asimilare şi contopire na mano-maghiară. Berlinul şi Budapesta în A-o înfrânge pe aoâsta nu este menire
ţională, cu un cuvânt în favorul aşa un fel de desminţire oficiosă". acelaşi timp au crescut mari dela 1867 în- uşâră.
11
caisei „idei de stat maghiar . edee. Germania uniţară şi Ungaria inde „In prima liniă trebue să-şi desvâlte
Unele toi se sforţeză a dovedi, pendentă de-odatâ siâu renăscut. Viitorul flota germană, oăol aoâsta nu este acfl aptă
că Ungaria p6te să fiă numai ma Germania şi Ungaria. Budapestei numai maghiar pdte fi, ou oât a oorăspunde unei ohemări aşa de mari.
ghiară şi că numai devenind cu de In presăra sosirei împăratului va fi mai maghiar, ou atât va fi mai mare. Completarea marinei va oosta sume enorme,
săvârşire maghiară va ave preţ ca german în Budapesta, tbte foile un împăratul Wilhelm va privi ,cu respeot stin pe care parlamentul prusian nu este înoli-
aliată înaintea Germaniei. Altele pun guresc! aduc articull de situaţiune. dardele Germaniei lângă scumpele nostre nat a le vota. Atât din causa acâsta, oât şi
faţă în faţă stările din Austria cu Reproducem acfî două voci caracte colori naţionale şi va aucfi uralele însufle din causa oă parlamentul va refusa a vota
