Page 3 - 1897-09
P. 3

Nr. 193-1897.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3


           felicitat  prin  telegrame.  Regretăm,  că  ou  mai  bina  s’au  întâmplat  pe  aoâsta  liniă,  Petru,  notarul  traotual,  oare  fusese  însăr­  pune  în  ourând  sub  pressă  şi  va  apărâ  sub
           privire  la  aoâstă  serbare  nu  am  primit  di­  după  cum  aflăm  din  isvor  demn  de  cre­  cinat  de  autorităţile  mai  înalte  ou  consa­  titlul  de  Almanachul  artistio  „Lyra  Ro­
           rect nici o încunosoiinţare.                 dinţă,  p6ste  10  oasurl  de  furt  îndrăsneţ  orarea  nou  edificatei  şoâle  din  Băla;  apoi  mână".  Acest  volum  va  cuprinde,  între
                                                        săvârşit  faţă  cu  călătorii  nebănuitori.  Nu­  Teodor  Mateifi  preot  în  Craifalău  ;  loan  altele,  biografia  şi  portretele  artiştilor  ro-
                Sânţire  de  biserică.  Comitetul  naroohial
                                                        mai  înainte  ou  oâte-va  (file  i-s’a  întâmplat  Câmpean  preot  în  Băiţă  şi  Al.  Barbuleson  mâDl  dramatiol  şi  musioall  mai  de  valâre
           al biserioei române gr. or. din Drâguş, oomit.
                                                        unui  fruntaş  român  din  Transilvania,  oa  să  preotul  din  Băla.  Cântările  au  fost  bine  din  ţâra  românâsoă.  In  afară  de  acestea,
           Făgăraşului,  invită  la  festivitatea  sânţirei
                                                        fiă  urmărit  în  tren  în  diferite  comparti­  eseoutate  din  partea  unui  cor  improvisat  va  avâ  mai  multe  din  lucrările  artiştilor
           biserioei  celei  nouă,  ce  se  va  săvârşi  Luni
                                                        mente,  pe  unde  s’a  aşecjat,  de  nisoe  Evrei  de  tinerii  oâmpenl,  oarl  ee  adunaseră  aoi  români,  articole  privitâre  la  artele  române,
          în  8  (20)  Septemvre  o.  prin  Esoelenţa  Sa
                                                        obraznici  îmbrăcaţi  în  haine  defeotuâse,  din  tâte  părţile  A  asistat  popor  în  număr  piese  musioale,  diverse,  ilustraţiunî  umo­
          arohiepisoopul  şi  metropolitul  Miron  Ro­
                                                        cari  îşi  puseseră  gând  rău.  Vrând  d-1  des­  mare,  aşa  oă  mulţi  niol  nu  mai  încăpură  ristice.
          manul.
                                                        pre  oare  vorbim  să  iâsă  din  vagon,  unul  în  ourtea  şoâlei.  Săvârşindu-se  ceremonia­
                                                                                                                                                         —  Delegaţii Chinei şi Japoniei, oarl au
                Cine  va  fi  preşedintele  „Kulturegy-  dintre  pungaşi  i-a  stat  în  oale,  având  ma­  lul  consacrării,  d-1  preot  local  Barbulesou
                                                                                                                                                   fost  la  oougresul  postai  diu  "Washington,
           let“-nlui  ardelenesc?  La  o  întrebare  adre­  nile  aooperite  ou  tot  felul  de  cârpe  şi  ţinu  o  prea  frumâsă  şi  binesimţită  vorbire,
                                                                                                                                                   se  află  în  Buouresoî.  Ei  au  visitat  mai
           sată  de  f6ia  oposiţională  „Ellenzâk"  din  sdrenţe  oa  le  ţinea  în  spate  şi  sub  oarl  în  oare  arătâ  între  altele,  oum  looui-
                                                                                                                                                   multe  edifioioii  ale  oapitalei  şt  palatul  dela
           Cluşiu  oătră  membrii  din  oomitetul  „Kul-  putea  mai  uşor  să  manevreze  cu  manile.  torii  comunei  Băla,  pe  lângă  tâtă  vitragi-
                                                                                                                                                   Cotrooent.
          turegylet“-ului,  6  dintre  aoeştia  s’au  de­  Vrând  să  treaă  înainte  pasagerul  a  fost  mea  timpului  de  adl,  au  jertfit  obolul  şi
          clarat  pentru  alegerea  lui  Gavriil  Ugron  luat  la  vorbă  de  pungaş  să-i  facă  loo,  în  munoa  lor,  neoruţâud  niol  o  ostenâlă  pen­  —  Incendiul  din  Tulcea.  In  Tulcea
          oa  preşedinte  al  „Kulturegylet“-ului  arde-  oare  timp  aoâsta  din  urmă  desfâou  pasa­  tru  ridicarea  şoâlei,  în  oare  să-şi  crâsoă  a  fost  un  foc  mare,  oare  a  luat  naştere,
          leneso,  5  pentru  oontele  Andreiii  Bethlen,  gerului  busunarul  dela  jachetă  din  drâpta,  copilaşii.  Este  o  şoâlă  frumâsă,  care  în  prin  negligenţă,  dela  o  buoătărie  a  caselor
          er  1  pentru  oontele  Kuun  Geza.  Care  din  furându-i  portmoueu  ou  o  sumă  de  aprâp9  adevăr  face  onâre  nu  numai  poporului  ro­  Sotirescu.  Inoendiul  n’a  putut  fi  localizat,
          ei  va  fi  ales,  se  va  vedâ  la  viitârea  adu­  300  fl.  Tâte  aceste  s’au  petreout  într’o  ju­  mân  din  Băla,  oi  aşi  putâ  c}ioe,  că  între-  din  oausa  vântului,  decât  după  18  âre.  Pa­
           nare.                                        mătate  de  minută.  Călătorul  în  iritaţiunea  gei Câmpii.                               gubele se urcă la 50,000 lei.
                                                        sa  u’a  observat  furtul,  decât  numai  după     Terminându-se  consaorarea,  pe  la  ârele
                Un  „aşa  numit  sfânt“.  E  vorba  de  un
                                                        oe  a  întrat  în  oupeu  îu  urma  pleoării  tre­  4y   p.  m.  urmă  masa,  dată  de  comuna  bi-
                                                                                                        2
          monument  „millenar",  ce  a  fost  ridioat  la                                                                                                NECROLOG.  D-1  advocat  Dr.  Ala-
                                                        nului  dela  staţiă.  Dând  alarmă  s’a  făout  serioâsoă  şi  la  care  au  participat  70—80
          'Saboloiu  în  amintirea  S.-lui  Ladislau,  re­                                                                                         sandru  Cheresteş  din  Deeş  şi  soţia  sa  Vio-
                                                        imediat  oeroetare  în  tren,  pe  oând  aoesta   persâne.  Seria  toastelor  o  înoepu  preotul
          gele  de  odiniâră  al  Ungariei.  Se  scie,  că                                            Costin,  oare  în  termini  fârte  potriviţi  vorbi   toria  n.  Bogdan  au  îndurat  o  grea  pier­
          Bela  III  a  cerut  dela  Roma  canonisarea   mergea  înainte.  Aprâpe  de  staţiunea  dela   pentru  Esoelenţa  Sa  Metropolitul  Dr.  Mi-   dere  prin  mârtea  micului  lor  fiu  Alesandru,
          între  sfinţi  a  regelui  Ladislau,  oeea  oe  s’a   Micăsasa  unul  dintre  pungaşi,  văcjând  oă   halyi,  oăruia  e  conorecjută  îngrijirea  tu­  în  etate  de  4  ani.  înmormântarea  s’a  să­
          şi  întâmplat,  âr  dieta  Ungariei  a  înartioulat   treoe  trenul  ce  venea  despre  Cluşiu,  a  sărit   turor  şoâlelor.  D-1  preot  Salteleohi  vorbi   vârşit  în  11  Septemvre  n.  o.  —  Dumnecjeu
          în  lege  canonisarea  lui.  De  atunol  în  istoria   pe  neobservate  din  trenul,  unde  s’a  comis                                   să mângâie pe întristaţii părinţi.
          Ungariei  aoest  rege  figurâză  sub  numele   furtul,  şi  s’a  aoăţat  de  trenul  oe  treoea.  Se   fârte  însufleţit  pentru  preotul  looal  Barbu­
                                                                                                      lesou,  oare  deşi  numai  de  2  ani  în  oo-
          de  Sfântul  Ladislau.  Pe  monumeutul  „mille-   vede deci, că era dibaoiă în de aceste şi a sărit,                                              ULTIME SOIRI.
                                                        pentru oă s’a temut să nu se facă o nouă revi-   muuă,  lucră  cu  oel  mai  frumos  zel  pentru
          nar“  dela  Saboloiu  însă  se  află  gravate
                                                        suire.  El  fu  observat  şi  pasagerii  au  strigat   înaintarea  ponorului;  D-1  Cheţan  vorbi
          în  unguresoe  următârele  cuvinte  :  „In  amin­                                                                                              Sibiiu,  12  Sept.  înmormântarea
                                                        după el din tâte părţile, dâr n’a folosit nimio,   pentru  curatorul  primar  loachim  Huza,  un
          tirea  regelui  aşa  numit  sfânt  Ladislau".                                                                                            neuitatului  colonel  baron  Urs  s’a  să­
                                                        hoţul  scăpa  ou  fuga.  Dela  Mioăsasa  se  fă­  brav  ţăran  de-ai  noştri,  oare  deşi  cu  pu­
          Aoâsta  va  să  dioă,  că  regele  Ladislau  n’a                                                                                         vârşit  astăcţî  cu  mare  pompă,  asis­
                                                        cură  arătările  ouvenite  la  Blaşiu  şi  la  Teiuş.   ţină  carte,  soie  însă  să  se  însufleţâsoă  în
          fost  sfânt,  oi  numai  a  fost  numit  astfel  din                                                                                     tând  un  public  fârte  numeros,  cea
                                                        Observăm,  că  în  portmoneul  oelui  păgubit  mod  esemplar  pentru  binele  neamului  său,
          partea  unora.  F6ia  catolică  „Alkotmâny"                                                                                              mai  mare  parte  Români.  Au  sosit
                                                        se  aflau  o  mulţime  de  scrisori  şi  aote  pri­  oferind  în  tot-deuna  ajutorul  său  moral  şi
          găsesoe,  oă  aoâsta  este  o  insultă  pentru                                                                                           deputaţiunî  din  tote  părţile  fostului
                                                        vate,  cari  au  mare  preţ  pentru  respectivul,  material  oausei  naţionale;  D-1  Stupinean,
          oreştinii  oatoliol  şi  o  falsifioare  a  istoriei.                                                                                    Regiment  I  de  graniţă,  dela  Haţeg,
          Ne-am  obioînuit  —  esolamă  numita  fâiă  —   aşa  oă  i-s’ar  face  mare  serviciu,  dâoă  cine­  preot  în  StupinI,  vorbi  frumos  pentru  po­  Făgăraş  etc.  Armata,  în  frunte  cu
          de-a  vede  pe  rabinii  jidani  sfărmând  şi  ni­  va  i-le-ar  putea  restitui.  Atragem  deose­  porul  din  aoâstă  comună.  Nici  femeia  ro­  întreg  corpul  oficeresc,  a  luat  parte
          micind  nepedepsiţi  acele  părţi  din  emble­  bita  luare  aminte  a  călătorilor  asupra  aoes-  mână  n’a  rămas  uitată,  căoî  frumâsă  cu­  la  înmormântare,  făcând  onorurile
          mele  statului  ungar,  oarl  lor  nu  le  oonvin;   tui  obs  şi  a  oelorlalte,  oarl  sâmăuă  cu  el  nună  de  Dâmne  şi  domnişâre,  oe  se  afla   militare.
          a  mai  rămas  aoum,  să  ne  falsifice  şi  is­  ca  ou  ou  ou,  să  fiă  ou  mare  băgare  de  în  sală,  îndemnă  pe  tînărul  şi  simpatioul
          toria!...                                     sâmă  mai  ales  la  îmbulzeli  şi  să  oaute  a-şl  preot  Gorea  din  Sântul  a-şl  ridioa  paharul   Totis,  12  Sept.  Ac}î  după  amiacţî
                                                        asounde  bine  sumele  mai  mari  oe  le  pârtă  în  sănătatea  lor;  Câmpean  vorbi  pentru  a  sosit  aici  împăratul  Germaniei.
                Stipendii pentru scăla de agronomiă.    ou  sine.  Hoţii,  se  vede,  sunt  bine  organi-  Costin  şi  aşa  mai  departe  urmă  seria  toes-  Majestatea  Sa  Francisc  Iosif  a  îm­
          Comunitatea  de  avere  a  fostului  regiment
                                                        saţl  şi  ar  fi  timpul  suprem  oa  să  se  ia  mă­  telor,  în  OBrI  se  dete  espresiune  atâtor  sen­  brăţişat  şi  sărutat  de  doue-orî  pe
          confiniar  nr.  13  (Caransebeş)  dă  pe  an  cjeoe
                                                        suri  energice  din  partea  guvernului  in  in­  timente frumâse.                         împăratul  german,  după  aceea  a  dat
          stipendii  de  câte  150  fl.  pentru  tineri  ro­
                                                        teresul siguranţei călătorilor.                    Durere  numai,  că  după  cum  mi-s’a  mâna  şefului  statului  major  general
          mâni,  cari  vor  să  oeroeteze  soola  de  agro­                                          spus,  vorbele  unora  dintre  toaetanţl  nu  stau  rusesc  Obrucev.  După  presentarea
          nomiă  de  lângă  Lugoş.  Deâreoe  anul  trecut    Victimele  manevrelor.  Inoâ  nici  nu   în  consonantă  ou  faptele  lor.  Un  domn,  suitelor, monarchii au plecat în oraş.
          nu  s’au  găsit  tineri  de  pe  teritoriul  fostului  s’au  început  bine  manevrele  dela  Totis  şi
                                                                                                     pentru  esemplu,  vorbise  aşa  de  frumos  şi
          comitat  Severin,  cari  să  ooupe  aceste  sti­  deja  numărul  victimelor  acestor  manevre   eu  îl  asoultai  ou  atâta  drag,  pănă  când  un
          pendii,  comunitatea  de  avere  a  hotărît  să  este  fârte  mare.  Spitalele  militare  suDt  în­
                                                                                                     glas  mă  făcu  atent,  oă  aoest  domn  oa  oca-
          dea  stipendiile  şi  la  tineri  români,  oarl  nu  ţesate  de  bolnavi,  aşa  oă  pe  cei  oe  pot
                                                                                                     siunea  alegerii  de  deputaţi  eşi  întru  întâm­  Văduvele  bărbaţilor  mari.  ţfiarul  „Fi*
          •fac  parte  din  fostul  oomitat  Severin.  Con-  umbla  pe  pioiâre  îi  liberâză  pentru  de-a   pinarea  deputatului  maghiar  ou  stindard   garo"  publioă  un  articul  despre  văduvele
          sistoriul  dieoesan  din  Caransebeş  a  şi  adre­  face  loc  altora,  mai  greu  bolnavi,  cari  sunt   roşu-alb-verde!  Aflând  despre  asta,  mi-am   bărbaţilor  mari  franoesl,  spunând  oum  îşi
          sat  în  urma  aoâsta  o  provocare  oătră  preoţii  aduşi  la  spitale.  Ou  deosebire  între  regi­
                                                                                                     pierdut  gustul  de  a-1  mai  aucfi.  Astfel  de   petreo  ele  (filele  de  văduvie.  Văduva  ma­
          şi  învăţătorii  din  dieoesă,  ca  să  îndemne  mentele  de  infanteria  nr.  6,  23,  38,  44,  52,
                                                                                                     âmenl  mai  bine  ar  faoe  să  taoă,  ba  nici  să   relui  general  Mac-Mahon  n’a  voit  să  pri-
          pe  tinerii  români  a  oonoura  după  stipen­  68  şi  69,  după  oum  spun  foile  din  Pesta,   nu  se  mai  arate  între  âmenl,  căci  âmenii
          diile  de  mai  sus.  Stipendiştii,  în  preţul  su­  se  întâmplă  multe  boluăvirl,  âr  contingen­  oonsoii  de  demnitatea  lâr  nu  se  prea  bu­  mescă  dele  stat  nici  un  ajutor  şi  trăesoe
          mei  de  150  fl.,  vor  primi  întreţinerea  oom-  tul  cel  mai  mare  al  bolnavilor  îl  dau  re-                                    din  venitul  modest,  oe-1  are.  Vădăva  Car-
                                                                                                     cură de presenţa unor astfel de oameleonl.    not,  precum  se  scie,  de-asemenea  n’a  pri­
          pletă  şi  instrucţia  în  numita  soâlă.  Cursul  serviştii.  Greu  bolnavi  sunt  16  inşi,  între
                                                                                                           După  masă  urmă  jocul.  PăreohI  feri-   mit  ajutorul  statului  şi  se  îndestulesoe  cu
          constă  din  doi  ani,  în  oare  timp  tinerilor   oarl  unul  e  bolnav  de  tifus,  pe  care  l’a   o’te  în  vârtejul  răpitorului  vals!!  Să  fi  tot
          li-se  dă  instrucţiune  praotioă  în  agronomia,   oăpătat bând nisoe apă rea.            privit  la  frumâsele  floricele  din  Băla  şi   un  traiti  fârte  modest.  In  oasa,  unde  ea
          în  grădinărit,  pomărit  şi  în  oresoerea  vi­                                           Bozediu;  să  nu-ţî  fi  luat  ochii  dela  blon­  loouesoe,  a  ridioat  o  capelă,  în  care  se  află
          telor.  Concurenţii  vor  trebui  să  fiă  treouţî   „Nădlăcana",  noul  institut  de  oredit   dinele  ou  ochi  albaştri  din  Milăşel,  frumâsă   fotografia  lui  Carnot  şi  jur  împrejur  de  ea
          de 17 ani şi să soie scrie şi oeti.          şi  eoonomii,  societate  pe  aotii,  s’a  desohis                                          sunt  condolenţele  esprimato  de  întrâgă  lu­
                                                                                                     brunetă  ou  ochii  oăprii  din  RîoiQ,  simpa-
                                                       în  Nădlao  (uliţa  Peoului  nr.  1075).  Ramii                                             mea,  oând  soţul  ei  (Carnot)  fu  asasinat  de
                „Disolvarea“  societăţii  regnicolare  a                                             tioa  faţă  a  drăguţei  din  StupinI  etc.  eto.   Caserio.  Văduva  Carnot  are  doi  fii,  unul  e
                                                       principali  de  oppraţiune  ai  noului  institut
          studenţilor  maghiari.  O  fâiă  ofioialâ  ma­                                             Era  o  cunună  frumâsă  de  dansatori,  pănă   oficer,  oel-alalt  deputat.  Văduva  Lesseps  pe­
                                                       sunt:  depuneri  spre  fruolifioare  cu  şi  fără
          ghiară  spune,  oă  secretarul  de  stat  Zsi*                                             la 36 părechi.                                trece  o  parte  a  anului  la  averea  sa,  unde
                                                       ab(fioere,  esoomptare  de  cambii,  împrumu­
          linszky  Mihâly  a  dat  o  ordinaţiune,  prin                                                   Şi  oând  umbrele  negre  ale  nopţei   se  îngrijesce  de  eduoaţia  celor  9  fii  ai  ei.
                                                       turi  pe  obligaţiuni  şi  împrumuturi  hipo-
          care  ordână  disolvarea  societăţii  regnico­                                             dispăruse  şi  veselul  rege  al  (filei,  sorele,   Văduva  Gounaud  trăesoe  fârte  retrasă  îu
                                                       tecare.
          lare  a  studenţilor  maghiari.  E  de  observat,                                          îşi  arunoa  argintiile  lui  raze  spre  pămân­  palatul  uude  a  trăit  Faust.  Văduva  Pasteur
          ■că  o  asemenea  sooietate  nici  n’a  esistBt,                                           tul  udat  de  laoremile  nopţii,  înoet-înoet   loouesoe  în  institutul  „Pasteur"  şi  îngrijesoe
          In  1892  vre-o  40  de  societăţi  de-ale  stu­         De pe câmpie.                     dispăreau  şi  păreohile  dansatâre,  âr  în   ou  mare  atenţiune  monumentul  soţului  ei.
          denţilor  maghiari  au  ţinut  un  oongres  ou                  Băla, Septemvre 1897.      urma lor liniştea îşi ocupa locul său.        In  fiă-care  <fi  ceroeteză  laborator9le  şi  lu-
          scopul,  de-a  lua  posiţiă  faţă  cu  studenţii                                                Aoesta  e  pe  scurt  decursul  serbărilor  orările,  oe  se  fac  şi  cari  au  eternisat  pe
                                                             De  mult  doriam  să  fiu  de  faţă  la  o
          din  regatul  român.  Atunci  s’a  hotărît,  oa                                            din  Băla,  C9  avu  loo  Duminecă  în  5  Sep­  Pasteur.  Dela  stat  oapătâ  o  pensiune  de
                                                       veselie,  ce  s’ar  încinge  între  Câmpeni.  Câte
          în  fiă-oare  an  să  se  ţină  oâte-un  oongres                                           temvre  n.  o.  Eu  am  rămas  îuoântat  de  spi­  25,000 franol.
                                                       închipuiri  îmi  făoeam  despre  âmenii,  portul
          al  studenţilor  din  tâtă  ţâra  şi  în  decurs  de                                       ritul,  ce  domnesoe  între  Câmpeni,  şi  în
                                                       lor  şi  chiar  şi  despre  ţinuturile  din  oâm-
          >5  ani  s’a  şi  ţinut  oâte-un  astfel  de  oongres,                                     speoie  de  poporul  credincios  al  comunei
                                                       piă.  Şi  âtă  oă  în  urmă  dorul  aoesta  mi-s’a                                                    L  i t e r a t u  r ă .
          der  vre-o  reuniune  coustituită  a  studenţi­                                            Băla,  oare  a  adus  atâtea  jertfe  pentru  şoâla
                                                       împlinit.
          lor  din  tâtă  ţâra  n’a  esistat.  Seoretarul  de                                        sa.  Nu  mă  îndoeso,  oă  acest  popor  va  as­   A  apărut  de  ourând  îu  editura  „Li­
                                                             Asistasem  adecă  şi  eu  la  consaorarea                                                         u
          ■stat  a  putut  deci  să  intercfioă  de-a  se  mai                                       culta  şi  de  aoi  înoolo  glasul  păstorilor  săi   brăriei  Nouă   P.  Iliescu  &  D.  Grossu  din
                                                       şoâlei  române  dou  edifioată  din  comuna  Băla.
          ţinâ  astfel  de  congrese,  dâr  n’a  putut  di-                                          şi  va  faoe,  oa  aoâstă  frumâsă  şoâlă  să  fiă   Iaşi:  „Curs  complect  de  musica  vocală"
                                                       Des dediminâţă ferbea satul de mulţimea âme-
          solva  o  reuniune,  oare  niol  n’a  esistat.                                             pururea  plină  cu  copiii  lor,  cari  vor  primi   de  Gavriil  Musicescu   profesor.  Acest  op  a
                                                                                                                                                                        )
                                                       nilor,  ee  venise  din  alte  oomune  pentru  a
          Când  s’a  şi  pomenit  vre-odată,  oa  guver­                                             aoi  o  crescere  în  frioa  lui  Dumnezeu  şi  iu­  fost  premiat  la  exposiţia  din  Paris  şi  a
                                                       asista  la  acest  aot;  uliţele  comunei  vuiau
          nul  să  disâlve  o  reuniune  ungurâscă?  Ast­                                            birea de neam.                               ajuns  la  a  14-a  ediţiune;  este  împărţit  în
                                                       de  sgomotul  trăsurilor  oe  aduceau  din  de­
          fel  de  luorurl  se  pot  întâmpla  faţă  cu  Ne-                                                                     Târnăveanul.     trei  broşuri:  I  1  leu  50  bani  (75  or.),  II
                                                       părtări  de  5—6  âre  âspeţl  români  la  aoâstă
          mughiarii,  dâr  nu  şi  faţa  ou  neamul  cel                                                                                          1 leu 50 (a 75 cr.) III 2 lei (1 fl.)
                                                       serbare, oare a decurs în următorul mod:
          ales al lui Arpad.                                                                                     Sein din România.
                                                             Servioiul  consacrării  şoâlei  se  înoepu
                                                                                                                                                   Proprietar: Dl*. Aurel Mureşiauu.
               0  bandă  de  pungaşi  între  Teiuş  şi  la  ârele  2  p.  m.  înaintea  edificiului  şcolas-   —  Almanah  artistic.  D-1  Juarez  Mo­
          •Copşa  mică.  De  vre-o  două  luni  de  cjile  şi  tic prin d-nii preoţi : Iosif Oostin din Sân-  vilă  luorâză  la  un  mare  almauach,  ce  se  Redactor responsabil; Gregoriu Maior.
   1   2   3   4   5   6   7   8