Page 30 - 1897-09

Pagina. 2. GAZ ETA TRANSILVANIEI Nr. 199—1897.

nouele disposiţiuni ale legii pentru înfrâ- odată şi întrâga ţâră ou atât mai vârtos, posatul a trebuit să fiă internat în casa de Prooesui, oe ’i s’a intentat, încă n’a fost
narea sooialiştilor, se vor na9oe negreşit cu cât şi deputaţii ruteni ai senatului im­ sănătate din Sibiiu. Nicolae Popovicî s’a deoât un resultat al zelului său, desfăşurat
confliote între împăratul Wilhelm 11 şi par­ perial Wolan şi Winicki fac parte din ma­ dedioat ou trup cu suflet oarierei sale şi a pentru înaintarea poporului din oomuna sa
lament. Preoum se pare, Wilhelm II va joritatea parlamentară. Sbioiuind în fine fost neobosit , în împlinirea nobilei sale natală Ciufud, de lângă Blaşiu. Ii dorim să
merge înainte şi împotriva parlamentului, ţinuta celorlalţi deputaţi buoovinenl din se­ ohiămărl, pe oare a întrerupt’o în mod se reîntâroă vesel şi sănătos.
căci se construeso deja oorăbiile oele mari natul imperial, oarl în oontra intereselor orud sănătatea sa sdrunoinată. O desoriere
Guvernai unguresc şi Jidanii veniţi
proiectate, oare vor înghiţi sute de miliâne. ţării au întrat în tabăra obstruoţioniştilor, mai amănunţită a calităţilor acestui regre­
Este probabil, că va proceda şi contra so­ îşi înohee apreţiările cu următârela eon- tat profesor şi artist român o faoe d-1 di­ din Galiţia. De multă vreme se aud plân­
oialiştilor pe calea ordonanţelor, dâoă par­ olusiunl: rector gimnasial V. Oniţiu în foiletonul de geri ohiar şi prin foile unguresol, oă Ji­
lamentul va respinge proiectele de lege „Dâoă aotivitatea administrativă a gu­ acjl al 4' arului nostru. La înmormântarea dani poloni din Galiţia vin ou grămada în
oe-i vor fi pre9entate. vernului looal va urma prinoipiilor guver­ regretatului N. Popovioî oorpul profesoral Ungaria oa neguţători ambulanţi, sărăoind
poporul şi prioinuind nespuse pagube mi-
„ Wilhelm 11 are măi multă lipsă de nului central, oare tinde la egala îndrep­ dela şcâlele medii şi super, române din
oilor industriaşi şi neguţători oreştinl. Cu
prietenia monarchiei austro-ungare, decât vice- tăţire a tuturor în general şi a fiă-oăruia Braşov, a trimis o delegaţie de 3 membrii
tâte astea guvernul n’a luat măsuri pentru
versă, da aoeea — în oiuda şoviniştilor în speoial, dâoă va evita şi va lăsa să evite (Dr. Y. Branisce, Dr. I. Bunea şi N. Bog­
a împedeoa eoâstă imigrare de Jidani. In
nemţi — partidul nemţesc oposiţional din tot oe ar putâ da ansă la plângeri de vio­ dan), âr studenţii o deputăţie de 6 (Al.
4ilele din urmă s’a vă4ut silită însă-şl ca­
Austria nu pâte spera nimic dela visita în lări a sentimentului naţional, atunol se va Bogdan, I. Gomaniol, II. Gonţea şi N. Fi-
mera de oomeroiu şi industria din Ca-
u
Budapesta a împăratului Wilhelm ll . inaugura o epocă nouă şi durabilă, epoca zeşianu din ol. VIII g. şi I. Lăpădat şi I.
şovia să râge pe ministrul de oomeroiu
păcii şi a împăoării tuturor popârelor ţ*rii. Labodă din cl. III comero.) — Delega-
Daniel, oa să soutâsoă poporul de aoâstă
A fi pus la oale acâsta e meritul clubului ţiunile au dus mai multe cununi cu sine
pacoste, dâr ministrul a răspuns, că e[
0 enunciaţiune a Românilor buco­ român din Viena, meritul representanţilor pe oosoiugul iubitului lor coleg respective
vineni. Români în ţâră, âr ţînta aoâsta o indege- profesor. nu vră să se amestece în trăba asta. Ca­
tâzâ în mod precis şi neîndoelnio resolu- mera comercială din Caşovia a hotărit
Sub titlul aoesta t^iarul „Bukowinaer Procesul intentat oontra d-lui învă­ să se adreseze încă cu o rugare la
ţiunea olubului român. Pătrundă dâr oon-
14
Post din Cernăuţi publică o apreţiare a ţător din Pintic George Chiş Micu, despre ministrul în oausa aoâsta, dâr de bună
ţinutul şi spiritul împăoiuitor, care trans­
enunoiaţiunilor comitetului partidului na­ oare ni-s’a raportat săptămâna trecută, s’a sâmă, oă nioi aşa nu va ajunge la nimio,
piră din resoluţiunea Românilor inimile po-
ţional român primită din parte compe­ pertractat Joia treoută înaintea tribunalului oăol dâoă e vorba de Jidani, guvernul un-
poraţiunei întregi, afle dâr atât amioii cât
tentă românescă, oare e scrisă cu multă din Clnşiu. Resultatul a fost, oă tribunalul gureso nu outâză să ia oontra lor nioi o
şi inimicii, oă Românii din Buoovina sunt
ounosoinţă de oausă. Etă cele mai maroante a condamnat pe învăţătorul român la două măsură. E lumea Jidanilor!
pătrunşi numai de un gând: de a deveni
pasage ale acestui articol: luni temniţă ordinară. Cetitorilor noştri le
părtaşi la drepturile egale, cari le posed este cunosoută oausa aoestui proces, asupra
e
„Resoluţiunea luată — 4i° autorul — Concertul surorilor Krummel. Conoer-
celelalte naţionalităţi din monarohiă şi ţâră,
e în mai multe direcţiuni de mare impor­ căruia ne-am esprimat la timpul său ve­ tul pianistelor 1lisa şi Grete Krummel a
fără sugrumarea drepturilor altora!“
tanţă. înainte de tâte dooumentâză, că Ro­ derile încă într’un articul de fond. Procesul justificat pe deplin laudele aduse concer-
s’a intentat la denunţarea fisolgăbirăului tist.elor de foile din Sibiiu şi Sighişâra des­
mânii bucovineni ţin neolintit la drept şi
Miînstermann Gyozo din Ormenişul de Câm- pre care am amintit în numerii noştri tre-
lege, oă numai conduşi de aoest unic co­
La demonstratiunile Nemţilor piă oare în tâmna anului 1894, ou ooasiunea ouţl. Jocul lor la pian e forte esaot, prompt
rect şi adevărat principiu sau aliat în de­
plina oonvingere cu aoeia, oarl în viaţa austriacî. sfinţirei biserioei române din oomuna de pe şi impresia de unisono e într’adevăr de tot
Oâmpiă Milaş, fiind şi el invitat ia prân4ul dat admirabilă. Dintre piesele programului aoeea
publică urmăresc aceleaşi principii ca şi ei.
Intr’un articul întitulat: „Nemţii
Nu predominarea a nnui popor, a unei na­ atunci în onârea âspeţilor, a profitat de oare a impresionat mai mult publioul şi i-a
ml
din Germania şi cei din Austria , foia 14
ţionalităţi o voeso Românii, aoâsta mol nu ocasiune pentru a-şl arăta „patriotismul , dat să ounâsoă escelenta tehnică a pianis­
11
lui Bismarck „Hamburger Nachrichten
au dorit’o nicl-odată, oi ei oer şi au tot denunţând pe învăţătorul George Miou, că telor şi ensemblul mai nemerit a fost „Con-
condamnă participarea celor dintâiu 14
dreptul la aoâsta — a fi priviţi de egali ar fi ţinut un toast „agitatoric . De atunol oertul pat.hetique“ de Liszt, care a întrecut
la mişcarea în Austria, ţliarul bis-
îndreptăţiţi în tote privinţele ou celelalte e învăţătorul aousat a fost târît timp de 3 în eseoutare tote celelalte numere. Ne-am
markian 4i° între altele:
popâre. Odiniâră puteam vedea pe Românii ani oând la tribunalul din Cluşiu, când la convins ou plăcere, oă talentatele concer-
„OrI-oe încercare a partidelor oposi- judecătoria din Teaca, mai fiind ascultaţi
bucovineni aliaţi cu Polonii şi Germanii, tiste au făout forte mari progrese dela ul­
ţionale austriaco de a-şl aduce ajutor con­ şi o mulţime de martori, dintre cari ma­
luptându*se în oontra Cehilor tineri, oarl timul lor ooncert înoâoe. — Ceea ce pri-
tra guvernului austriao din Germania, tre-
în asemenea mod au procedat ca şi Ger­ joritatea au fas'onat în favorul acusatului. vesoe sala concertului ar trebui să se ia
bue să oadă în baltă. Astfel de încercări au
manii naţionali astădl. In momentul însă, Cu tâte astea tribunalul din Cluşiu l’a stricte măsuri oa să se evite curentul teri­
fost, durere, întreprinse numai prea adeseori
când o parte a Germanilor s’a apucat de osîndit Joia treoută la 2 luni temniţă or­ bil, oare se simte mai ales în partea stângă,
în timpurile din urmă. Nisce omeni poli­
obstrucţiune, voind a submina constituţio­ tici, cari dincâoe de păsurile negru-galbine dinară. Apărător al acusatului a fost d-1 aşa înoât eşti espus dâoă nu la o răoâlă
nalismul, vedem Românii solidari, uniţi ou advocat din Cluşiu Dr. Ştefan Morariu, mai mare, dâr de sigur la un guturaifi
n’au putut ajunge la, vr’un resultnt, s’au oare ou argumente tari a dovedit nevino­
tote partidele, cari tind la susţinerea sta­ strajnio.
nisuit a’l obţinâ în străinătate. Nimeni nu văţia acusatului, dâr e lucru de mult sciut,
tului, păşind în contra aoestor uneltiri duş-
se va îndoi despre neouviinţa unor astfel Clopote de veneţare. Soim, oă clopotele
mănose şi luptându-se voiniceşte pentru că argumentele puţin ajută la asemenea
de demonstraţiunl. Oestiunile de limbă şi pentru signale dela gări au fost oassate.
drept şi lege. Şi de astă-dată oa tot-dâuua ocasiuul. — Ceea oe am dori este, ca Ro­
tot ceea oe se ţine de ele sunt cestiunî in­ mânii să înveţe odată minte şi oând au Era vorba, oă acele olopot9 să se topâscă ser-
Românii s'au întrepus pentru susţinerea auto­
terne austriace; a încerca vr’un. amestec în vre-o serbare, ori vre-o petrecere ou ca­ viud pentru ridicarea unei statue fostului
nomiei sfinte şi intacte a ţării. Bucovina cere
aceste oestiunl, este tot atât de ueouviin- racter românesc, să se ferâsoâ de-a băga ministru Baros; catolicii însă cereau, oa
să fiă independentă în cadrul imperiului... oios, ca şi când oineva din Austria ar voi şi pe Satana în mijlocul lor. A introduce clopotele să fiă trimise prin Africa, ca dar
Românii bucovineni se vor opune deol din să se amestece într’o Gestiune internă din spioni şi răuvoitori în mijlooul serbărilor pentru bisericile oelor convertiţi la reli-
tote puterile aoţiunilor asounse şi contrare
14
Germania sâu Prusia . românesc! însâmnă a-şl faoa năoas de giunea creştină. Ministrul de comerciu însă
prinoipiilor lor şi deâreoe ţinuta partidelor
bunăvoiâ. a dispus aoum altfel: anume -clopotele, cari
majorităţii parlamentare garantâză ab ovo
au fost pe la gări, se vor vinde ou pre­
deplina, şi numai prin eventualele interese Temniţa dela Seghedin ârăşi a mai pri­ ţuri moderate bisericilor, şcâlelor şi altor
comune ale imperiului restrîasa autonomia mit un âspe român, anume pe d-1 loan Si-
corporaţiunl ori societăţi, cari voeso a-le
a regatelor şi ţărilor, a fost numai o da- — 9 (21) Septemvre. mu, cleric de anul al patru-lea în Blaşiu. cumpăra. Sunt peste 700 de olopote.
torinţă sfântă, dâcă clubul român s’a unit -J* Nicolau Popovicî. Alaltăerl a răpo D-sa, cum ni-se comunică, a pleoat erî, în
cu partidele majorităţii . sat în Sibiiu fostul profesor de oântărl dela 20 Septemvre n. pentru a-şl faoe osînda Lovit de trăsnet, pilele aceste s’a des-
14
Autorul oonstată mai departe, că clu­ şoâlele centrale române din Braşov Nicolae de 4 luni temniţă de stat, la oare a fost lănţuit asupra mai multor comune din co­
bul român a săvârşit prin ţinuta sa un act Popovicî. El a suferit mult timp de-o gravă 09îndit în 23 Ianuarie o. sub obicinuitul mitatul Aradului o fortună grâznicâ, care
i
14
de mare prudenţă şi de deplină pătrundere afeoţiune de nervi, care a degenerat în ouvent de „agitaţiune . D-1 Simu, pe cât a făout mari pagube mai ales în vii şi oă-
a stărilor actuale politice, representând tot­ urmă aşa încât în iârna anului trecut ră­ seim noi, este un tînăr zelos şi înflăcărat. reia căcju jertfă şi o viaţă de om. Anume
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 1 numai o perdere a şcolelor române din identio) omului, care îşi simte apropiatul Etă oâteva trăsături din fuga con­
Braşov. Nicolae Popovioî, distinsul artist, sfârşit, el a produs şi a săvârşit o munoă deiului asupra neuitatului nostru Niohi
baritonul celebru de înaltă şcâlă musicală, uriaşă. El ţinea o sumedeniă de âre de Popovioî.
i N i c o l a e P o p o v i c î . composiţorul dibaoifl, interpretul şi înţele­ instrucţia de oântărl: la şcâlă în olase, la Din viâţa lui notez următârele date,
gătorul măestru al mnsicei nâstre naţionale, reuniunea de oântărl, la corul biserioeso, predându-le spre veclnică păstrare pentru
Flamura nâgră fîlfăe ârăşi de pe a fost un odor scump al neamului româ­ la corul studenţilor şi încă şi âre particu­ istoria desvoltării artei nâstre naţionale.
creştetul măreţului edificiu al gimuasiulai nesc. Pe el îl jăleso a4l musele artei nâs­
lare, rămânendu-i timp pentru supraveghie- Nioolae Popovioî s’a născut în Ca­
român din Braşov, vestind durerea şoâlei tre naţionale. rea corurilor mici, cari sub impresia însu- ransebeş, în 2 Deoemvre 1857. Cursul şeo-
pentru o nouă şi grea pierdere oe a Cine ’l va putâ uita pe Nicolae Po­ fleţitârei sale activităţi într’un timp se for­ lelor primare l’a terminat în Caransebeş,
îndurat. povicî, dintre toţi cari au avut ferioirea de maseră da sine în fiă-care clasă ale şcolelor cele 6 clase gimnasiale le-a făout îu Lu-
Profesorul de musică şi oântărl, artis­ a-1 au4i vr’odată cântând? Cui nu i-a tre- nostre medii, oa coruri de olasă. goş, Timişâra şi Seghedin. La anul 1876
$
tul român da primul raug: Nicolae Popovicî out prin suflet vibrarea dulce a vocii sale Ca om în sooietate si oa Român era neuitatul mecenat român, fericitul loan
nu mai este în viâţă. După o bâlă înde­ sonore, clare, aurii, ou fineţa artistioă a Popasu, episoopul Caransebeşului, unul
de un preţ netăgăduit. Cu fineţa proprie
lungată de aprâpe 3 ani deflilo» care ’noet, modulării ei, atunci, când cânta în deosebi dintre admiratorii vocii tinere şi frumâse a
firei sale, care era un refleo9 al tempera­
greu şi fără milă l’a sohinjuit, a trecut no­ doine poporale, în cari îşi vărsa tot sufle- lui Popovioî, l’a primit la cursul teologio
mentului seu artistic ales, el ooolia şi per-
bilul şi genialul său suflet peste porţile tul, totă inima temperamentului său româ­ horesoa orl-oe notă mojioâsoă, dură, bădă­ dieoesan, peutru de a-1 putâ apoi trimite
vremelnioe ale traiului pământesc în trista nesc şi artistic? Nusnsele lui de ooloratură, rană în contactul său sooial ou âmenii. cu un stipendiu dieoesan la conservator,
casă din Sibiiu, în care fusese internat de ou oare ’mpodobia doinele sale păreau măr­ ou menirea de a-se întâroe profesor de mu­
Era un cavaler fin, de salon, vioih şi de
vr’un an şi jumătate, istovit trupesce, răpus găritare oe se’nşirau duloe, lin şi ou o nes­ spirit, a cărui sooietate nobilita. Simţitor şină şi de oântărl la institutul teoiogio-peda-
safletesoe. pusă uşurinţă din organul său plin de far­ peste fire şi decis pentru neamul său ro­ gogio din Caransebeş.
Mârtea s’a miluit de el. Nu l’a mai mec, storcend dela ascultătorii săi o frene- mânesc, se înduioşa fârte des pănă la la- La anul 1879 el termina oursurile
trudit. In 7 Septemvre v. a. o. în ârele de sie de aplause şi urări. oriml, dâcă au4ia de suferinţe şi prigoniri teologice şi Popasu îl trimite ou un sti­
diminâţă, l’a luat în nemărginirea negrului Ca profesor in şcâlă şi ca dirigent oe ’ndurau alţii. El însuşi ajutora cu bani pendiu de 500 fl. la oonservatorul din
ei imperiu. de cor era neobosit. Cu zelul exagerat ner­ şi cu mâncare pe mulţi, forte mulţi şoolarl Lipsoa. După doi ani de studii, încoronate
Perderea lui Nioolae Popovicî nu este vos, propriu geniului şi (ceea ce este aprâpe români lipsiţi. cu cel mai strălucit succes, el merge la